Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat sâmbătă variola maimuţei drept urgenţă sanitară globală, după ce aproximativ 16.000 de cazuri (dintre care cinci mortale) au fost deja raportate în 75 de ţări, multe dintre ele în Europa, unde boala nu era endemică, transmite EFE.

Decizia a fost anunţată în cadrul unei conferinţe de presă la Geneva de către directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, la două zile după ce un comitet de urgenţă al OMS format din experţi în această boală s-a reunit pentru a discuta despre posibila declarare a urgenţei sanitare, care va obliga reţelele naţionale de sănătate să intensifice măsurile de prevenire.

UPDATE: OMS declară variola maimuţei drept urgenţă sanitară globală: Ce a spus directorul general al OMS

''Am decis să declar o urgenţă de sănătate publică de nivel internaţional în ceea ce priveşte epidemia de variolă a maimuţei", a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, menţionând că riscul la nivel mondial este relativ moderat, cu excepţia Europei, unde este ridicat.

Printre criteriile folosite de OMS pentru a declara această urgenţă, a spus Tedros, se numără faptul că "virusul se transmite rapid în multe ţări în care nu au existat cazuri până acum".

Şeful OMS a mai precizat că riscul de infectare cu variola maimuţei a fost crescut la un nivel "ridicat" în Europa, unde se înregistrează 80% din cazuri, în timp ce acesta rămâne la un nivel "moderat" în toate celelalte regiuni, inclusiv în Africa, unde boala este endemică de zeci de ani.

OMS declară variola maimuţei drept urgenţă sanitară globală: Pe ce este concentrată epidemia

Tedros a subliniat că, în pofida alertei globale, epidemia "este concentrată mai ales în rândul bărbaţilor care fac sex cu bărbaţi, în special al celor cu parteneri multipli", un grup pentru care a cerut asistenţă şi informaţii despre boală.

''Asta înseamnă că este o epidemie care poate fi oprită cu ajutorul strategiilor potrivite în grupurile potrivite'', a adăugat el, citat de DPA.

Acest lucru trebuie să se facă prin măsuri care să protejeze demnitatea şi drepturile omului din comunităţile afectate, deoarece, a spus el, citat de EFE, "stigmatizarea şi discriminarea pot fi la fel de periculoase ca orice virus".

La începutul lunii mai această boală a fost depistată pentru prima dată în afara ţărilor africane unde este endemică. Deşi nu este o boală cu transmitere sexuală, în afara zonelor endemice variola maimuţei afectează, cu rare excepţii, bărbaţii care fac sex cu bărbaţi.

OMS declară variola maimuţei drept urgenţă sanitară globală: La ce se referă numele virusului

Numele virusului se referă la descoperirea sa la o maimuţă în timpul unui experiment pe animale în Danemarca, în 1958. Prima transmitere la om a fost confirmată în 1970.

Variola maimuţei este mai puţin periculoasă şi contagioasă decât variola umană, care a fost eradicată în 1980. Cu toate acestea, poate provoca decesul.

Variola maimuţei se transmite prin contact fizic strâns. Simptomele includ febră, erupţii cutanate extinse, leziuni ale pielii şi ganglioni limfatici umflaţi, după o perioadă de incubaţie de cinci până la 21 de zile.

OMS nu recomandă deocamdată vaccinarea în masă, scrie Kyodo.

OMS declară variola maimuţei drept urgenţă sanitară globală: A şaptea oară când OMS declară o urgenţă internaţională

Este pentru a şaptea oară când OMS declară o urgenţă internaţională (un mecanism iniţiat în 2005), după ce a făcut acest lucru pentru gripa A în 2009, Ebola în 2014 şi 2018, poliomielita în 2014, virusul Zika în 2017 şi coronavirusul COVID-19 în 2020, această urgenţă sanitară globală fiind încă în vigoare.

Declararea unei situaţii de "urgenţă de sănătate publică de interes internaţional" este cel mai înalt nivel de alertă al OMS pentru ameninţările la adresa sănătăţii, dar nu are consecinţe imediate. Acest nivel de alertă este declarat în situaţii "grave, bruşte, neobişnuite sau neaşteptate" şi care pot necesita "o acţiune internaţională coordonată". Acesta este menit să alerteze guvernele să ia măsuri pentru a proteja populaţia, poate contribui la creşterea gradului de conştientizare, precum şi la creşterea cooperării internaţionale, a cercetării şi a finanţării, scriu AFP, DPA şi Kyodo

Acest comitet alesese să nu declare starea de urgenţă la o primă reuniune din iunie (când erau 3.000 de cazuri) şi nici de data aceasta, potrivit lui Tedros, nu a existat un consens total în rândul experţilor, dar directorul general a decis să declare starea de urgenţă, având în vedere numărul mare şi în creştere al cazurilor din diferite regiuni ale lumii. Agerpres