Calfe brutari şi bucătari germani şi francezi vor găti în următoarele trei săptămâni, fiind vorba de meşteşugari călători, care în fiecare an se reunesc în Sibiu, în Casa Calfelor situată în centrul istoric al municipiului, potrivit unui comunicat de presă remis miercuri AGERPRES.

"Asociaţia Casa Calfelor Sibiu organizează, cu sprijinul Consiliului Local Sibiu, al Primăriei Municipiului Sibiu şi al societăţii Deutsche Gesellschaft e.V. Berlin, şi în vara acestui an ateliere de lucru ale calfelor călătoare. În perioada 29 iulie-18 august se întâlnesc din nou, la Sibiu, meşteşugari călători din diferite ţări europene pentru a lucra împreună şi a-şi prezenta meşteşugurile şi tradiţiile. (...) Special la proiectul din acest an este faptul că oferă sibienilor şi turiştilor ocazia de a participa la câteva workshop-uri gastronomice alături de calfele brutar şi bucătar prezente în oraşul de pe malul Cibinului. Brutarii germani şi francezi aduc cu sine în cadrul acestor ateliere o serie întreagă de cunoştinţe cu privire la diverse specialităţi de brutărie - un sector gastronomic foarte bine dezvoltat în Germania şi Franţa. Sibienii interesaţi vor avea ocazia să cunoască o parte dintre secretele acestui domeniu", se arată în comunicatul organizatorilor.

Deschiderea festivă a evenimentului are loc pe 31 iulie, la ora 19,00, în curtea catedralei evanghelice din Piaţa Huet.

Pentru prima dată, calfele călătoare din Europa s-au reunit la Sibiu în anul 2007, anul Capitalei Culturale Europene.

Tradiţia calfelor călătoare s-a păstrat în ţări ca Germania, Austria, Elveţia, Franţa, Norvegia, Suedia. Calfele călătoare europene sunt tineri cu o pregătire profesională (dulgheri, tâmplari, zidari, pietrari, sculptori, fierari etc. ) care au ales, în prezent, să pornească la drum pentru trei ani şi o zi, purtând uniforma şi pălăria calfelor, respectând normele impuse de frăţia lor. Astfel, pentru a putea purta uniforma de calfă, tânărul nu are voie să fie căsătorit, să aibă copii, alte obligaţii sau datorii, trebuie să facă faţă cu cinste şi onoare angajamentelor pe care şi le asumă şi trebuie să respecte regulile şi tradiţiile frăţiei din care face parte. Atât prezenţa lor în Sibiu încă din Evul Mediu, cât şi călătoriile calfelor sibiene au contribuit, de-a lungul timpului, la întărirea legăturilor cu centrele meşteşugăreşti europene.

"Din toate punctele de vedere, ei sunt o punte neconvenţională, dar cu atât mai vie între Sibiu şi Europa", consideră organizatorii întâlnirilor calfelor de la Sibiu.

Cu toate că Sibiul a fost un mare centru meşteşugăresc, aceste tradiţii s-au pierdut în ţara noastră la începutul secolului XX, dar au supravieţuit în ţările din care provin calfele călătoare contemporane. Pentru a revigora şi a susţine arta meşteşugărească tradiţională, dar şi pentru a colabora cu oameni experimentaţi în tehnicile tradiţionale, Parohia Evanghelică a pus la dispoziţia calfelor o clădire din vecinătatea bisericii, lângă pasajul scărilor, în piaţa Huet nr. 3, care este renovată în prezent cu ajutorul acestora.

Această clădire a devenit în ultimul timp cunoscută sibienilor drept ''Casa calfelor''.

Istoria dezvoltării urbane a Sibiului este strâns legată de apariţia şi dezvoltarea breslelor. Prima atestare documentară a breslelor sibiene datează din anul 1367 şi se referă la breasla tăbăcarilor, iar în 9 noiembrie 1376, reprezentanţii celor Şapte Scaune şi ai meşteşugarilor au aprobat primul stat pentru breslele din Sibiu, Sebeş, Sighişoara şi Orăştie. AGERPRES

sursa foto: turnulsfatului.ro