Un număr de 5.511 de firme au fost radiate la nivel naţional în primă lună a anului 2023, cu 4,45% mai multe comparativ cu perioada similară a anului 2022, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 856 (plus 17,58% faţă de ianuarie 2022) şi în judeţele Timiş- 260 (plus 8,79%), Constanţa – 257 (plus 1,98%) şi Cluj – 254 (plus 14,93%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa – 30 (în scădere cu 3,23% faţă de ianuarie 2022), Giurgiu – 37 (minus 27,45%), Covasna – 43 (plus 2,38%) şi Mehedinţi – 43 (minus 18,87%).

Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Bistriţa-Năsăud (plus 122,22%), Bacău (plus 48,62%) şi Hunedoara (plus 37,21%).

În perioada analizată, cele mai mari scăderi ale numărului de radieri au fost consemnate în judeţele Neamţ (minus 31,03%), Vâlcea (minus 30,84%) şi Giurgiu (minus 27,45%).

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 1.440 (minus 1,3% raportat la ianuarie 2022), construcţii – 501 (plus 5,92%%) şi transport şi depozitare – 455 (plus 21,66%). Agerpres

Ministerul Finanțelor a publicat luni pe site-ul instituției proiectul de privind stabilirea tarifelor de primă maxime și a altor măsuri aplicabile de către societățile de asigurare care practică asigurarea obligatoriede răspundere civilă auto.

„Tarifele de primă maxime prevăzute la alin. (1) se stabilesc la nivelul propriilor tarife de primă care au fost practicate de către fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023 și sunt valabile pentru o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”, se arată în proiect.

Comisioanele de distribuție aferente contractelor RCA se limitează la maximum 8% din prima netă de cheltuieli de distribuție pentru o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, mai prevede proiectul.

Conform acestuia, depășirea nivelului tarifelor de primă maxime stabilite conform acestei hotărâri și practicarea comisioanelor de distribuție la un nivel mai mare decât cel prevăzut de către asigurătorii RCA constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 50.000 lei.

Potrivit notei de fundamentare, în ultima perioadă a fost înregistrată o evoluție ascendentă a tarifelor de primă practicate de către asigurătorii RCA.

Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere proiectul de plafonare a polițelor RCA. Care ar fi o soluție temporară

„Majorarea acestora și practicarea unor tarife comparabile atât la încheierea contractelor RCA anuale, cât și a celor subanuale, precum și suprapunerea acestor practici cu politica majorității asigurătorilor de a nu oferi plata în rate la comercializarea contractelor RCA au apărut în contextul unei creșteri ample a prețurilor la energie și materii prime înregistrate la nivelul economiei naționale, ce se reflectă în costurile bunurilor de larg consum și a serviciilor care generează în final dificultăți financiare atât populației, cât și operatorilor economici care au obligația de a încheia asigurarea RCA pentru vehiculele aflate în proprietate”, se arată în document.

Potrivit acestuia, o soluție temporară pentru remedierea stării de fapt o poate constitui înghețarea temporară, pentru 6 luni, a tarifelor de primă practicate de către asigurătorii RCA pentru contractele RCA încheiate ulterior datei intrării în vigoare a prezentului act normativ la nivelul tarifelor de primă proprii calculate și practicate de către aceștia la data de 28 februarie 2023, tarife care au fost practicate anterior publicării tarifelor de referință de către ASF în luna martie 2023, astfel fiind asigurată o dispersie a riscurilor la nivelul pieței de asigurări.

„Prin aplicarea acestei măsuri se elimină potențialul impact negativ al creșterii prețurilor inclusiv ca urmare a inflației și a luării în calcul a ultimului tarif de referință publicat de către A.S.F. în luna martie 2023”, se mai precizează în proiect.

(sursa: Mediafax)

Pe o piaţă în plină expansiune, încă „pe minus” la capitolul specialişti, companiile din IT&C apelează la măsuri de criză pentru a suplimenta locurile libere inclusiv angajarea oamenilor fără experienţă.

Piaţa locală de IT se confruntă în continuare cu un deficit de aproximativ 600.000 de specialişti, notează Ziarul Financiar.

Nevoia este atât de mare încât, de cele mai multe ori, firmele din industrie sunt dispuse să angajeze inclusiv persoane fără experienţă, care să fie ulterior specializate la locul de muncă.

Aceasta este o practică la care apelează inclusiv htss, prin intermediul academiei noastre interne de IT”, spune Delia Mandache, chief people & transformation officer în cadrul High-Tech Systems & Software (htss), companie specializată în furnizarea de soluţii software de business, cu afaceri de 32,1 mil. euro la finalul anului 2022.

Astfel, ea consideră că situaţia disponibilizărilor din ţările dezvoltate este diferită de cea din economiile emergente, cum este şi cazul României.

Totuşi, nu exclude ca şi pe plan intern să existe cazuri specifice ale unor companii de IT care să recurgă, mai devreme sau mai târziu, la concedieri.

„Totuşi, dacă acest lucru se va întâmpla, credem că specialiştii disponibilizaţi vor primi imediat noi oferte de muncă din plan local, tocmai datorită acestui deficit de specialişti.

Care este cea mai căutată meserie din România. În 2023, companiile IT se luptă cu inflaţia, costurile de personal şi taxele

Aşadar, chiar dacă vor exista concedieri, specialiştii IT disponibilizaţi vor fi absorbiţi cu uşurinţă de piaţă, astfel încât impactul economic la nivel naţional, dacă va exista, va fi unul minim.”

De asemenea, chiar şi în contextul restructurărilor masive din pieţele internaţionale, spune că pachetele salariale ale specialiştilor din industria de IT&C nu sunt încă afectate.

„Din contră, eficientizarea vine de cele mai multe ori cu taskuri noi pentru angajaţi, ceea ce implică o creştere salarială.

În 2023, într-o piaţă în creştere, companiile IT se luptă cu inflaţia, costurile de personal şi taxele.

Conform celor mai recente informaţii oferite de INSSE (Institutul Naţional de Statistică), salariul mediu net în IT a fost de aproximativ 9.500 de lei la finalul anului 2022, o valoare destul de mare dacă o comparăm cu restul salariilor din România.

Aşa cum am menţionat, industria tech locală este în plină expansiune, doar anul trecut au fost fondate peste 10.000 de companii de IT la noi în ţară, iar numărul lor este în continuă creştere.

Cererea fiind atât de mare, ne bazăm nu doar pe tinerii absolvenţi, ci şi pe specialiştii proveniţi din reconversie profesională, precum şi pe faptul că industria IT este considerată a fi atât appealing, cât şi de viitor”, subliniază Delia Mandache.

Sursa: MediaFax

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene au înregistrat o creștere semnificativă în sezonul 2022-2023, care a început la 1 iulie 2022. Potrivit datelor publicate marți de Comisia Europeană și citate de Reuters, exporturile de grâu moale au ajuns la 22,13 milioane de tone la data de 19 martie 2023.

Aceasta reprezintă o creștere de 8% față de cele 20,52 milioane de tone exportate în aceeași perioadă a sezonului 2021-2022.

Conform acestor date, Franţa a rămas cel mai mare exportator de grâu din UE în acest sezon, cu 8,69 milioane de tone exportate până la data de 19 martie anul curent, urmată de România cu 2,77 milioane de tone. Pe locurile următoare se situează, în ordine, Germania cu 2,60 milioane de tone de grâu exportate, Lituania, cu 1,97 milioane de tone, şi Polonia cu 1,86 milioane de tone de grâu exportate.

Datele Comisiei mai arată că UE a exportat în sezonul actual o cantitate de 4,33 milioane de tone de orz, cu aproape 30% mai puţin decât cele 6,18 milioane tone de orz exportate în aceeaşi perioadă a sezonului 2021/22, în timp ce importurile de porumb ale UE au crescut semnificativ, cu 66%, până la 19,73 milioane de tone.

Din cele 19,73 milioane de tone de porumb importate până acum de blocul comunitar, o cantitate de 1,14 milioane de tone a fost importată de România.

La porumb, Spania a rămas cel mai mare importator din UE în acest sezon, cu 6,76 milioane de tone până acum, urmată de Ţările de Jos cu 2,26 milioane de tone, Portugalia, cu 1,54 milioane de tone, Italia, cu 1,52 milioane de tone, Ungaria cu 1,46 milioane de tone, Polonia, cu 1,2 milioane de tone, şi România, cu 1,14 milioane de tone.

România este al doilea mare exportator de grâu din Uniunea Europeană, în sezonul 2022-2023. Care sunt principalele surse pentru importurile de porumb ale UE

Datele Comisiei Europene arată că Ucraina, Brazilia, Canada, Serbia şi Rusia sunt principalele surse pentru importurile de porumb ale UE în sezonul 2022/23.

În cazul Ucrainei se înregistrează o creştere semnificativă, de la 6,490 milioane tone de porumb importate în UE în sezonul 2021/22 până la 10,156 de milioane de tone de porumb importante de blocul comunitar până acum în sezonul 2022/23.

Luni, Comisia Europeană a anunţat că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului cu UE după invazia ţării de către Rusia.

Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea „pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina „şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”, a indicat Executivul european. Agerpres