Connect with us

ECONOMIE

Bucureştenii nu vor plăti în această iarnă preţuri mai mari la energia termică

Publicat

nicusor dan

Bucureştenii nu vor plăti în această iarnă preţuri mai mari la energia termică, anunţă primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, care menţionează că va fi menţinut preţul de 350 de lei pe gigacalorie.

„De la 1 noiembrie o să avem noile preţuri pe care le va da ANRE, atât pentru producţie, cât şi pentru transport, distribuţie, deci şi pentru preţul final al gigacaloriei. Preţul total al gigacaloriei în momentul de faţă, stabilit de ANRE, este de 860 de lei, cu tot cu TVA, din care bucureştenii plătesc 350 şi primăria 510. Acesta este raportul. De la 1 noiembrie o să avem alte preţuri. Eu mă aştept să nu fie mai mari. În orice caz, nu o să fie mai mari pentru cetăţeni. (…) Vom păstra aceşti 350 de lei şi vreau să menţionez că 350 este, totuşi, preţul cel mai mic din România. Adică sunt localităţi care au 400, sunt localităţi care au 500, 450, 420. 350 e cel mai mic”, a spus Nicuşor Dan, la Europa FM.

 

Bucureştenii nu vor plăti în această iarnă preţuri mai mari la energia termică: va fi încheiată achiziţia pentru reabilitarea a peste 210 kilometri de reţea de termoficare

Totodată, edilul general a estimat că în această săptămână sau „cel târziu săptămâna viitoare” va fi încheiată achiziţia pentru reabilitarea a peste 210 kilometri de reţea de termoficare, cu fonduri UE.

Pe de altă parte, Nicuşor Dan a precizat că există „o sincopă” pe fluxul de numerar în ceea ce priveşte datoriile pe care Termoenergetica le are către Elcen. Primăria Capitalei a solicitat sprijinul Guvernului pentru a beneficia de compensări mai mari sau de posibilitatea de a se împrumuta, pentru a-şi achita datoria.

„Există însă o sincopă pe cash flow în ceea ce priveşte datoriile pe care Termoenergetica le are către Elcen, şi Elcen către Romgaz şi pe subiectul acesta am tot solicitat sprijinul Guvernului. (…) A fost o creştere excepţională a preţului de gaz şi faţă de această creştere excepţională a preţului gazului Guvernul a stabilit mai multe măsuri de care au beneficiat disproporţionat localităţile din România care au sisteme centralizate. Adică, Bucureştiul are 550.000 de apartamente şi a primit cam 15 milioane de lei, iar toate celelalte localităţi împreună au tot 550.000 de apartamente pe care le deservesc centralizat şi au primit cam 800 de milioane de lei. Deci, aceasta este diferenţa şi consider justificat să existe o compensare şi pentru Bucureşti, dată fiind această situaţie excepţională a preţului la gaz. Dacă nu, cel puţin să ni se permită să ne împrumutăm pentru a elimina această datorie şi Elcen să poată să iasă din insolvenţă, să poată să acceseze fonduri europene, să se modernizeze”, a spus edilul general.

Bucureştenii nu vor plăti în această iarnă preţuri mai mari la energia termică: miza e mare

Întrebat de ce crede că Primăria Capitalei nu primeşte mai mulţi bani, Nicuşor Dan a declarat că nu doreşte să facă speculaţii, dar a menţionat că decizia de aloca sume de ordinul a sute de milioane de lei are atât o componentă administrativă, cât şi una politică.

„Eu sper să existe înţelepciune, pentru că miza e mare. E vorba pe de o parte de bucureşteni, în iarna asta. Pe de altă parte, sistemul care produce energie termică în Bucureşti e acelaşi cu cel care produce energie electrică în Bucureşti şi nu ne putem juca, de fapt, cu sistemul energetic naţional”, a mai spus el.

Nicuşor Dan a menţionat că de-a lungul timpului a existat o „lipsă de acţiune” în ce priveşte reabilitarea reţelei de termoficare, deoarece din 1.000 de kilometri de reţea au fost înlocuiţi doar 100. Edilul general a mai precizat că în acest an vor fi reabilitaţi 30 de kilometri de conductă, iar anul viitor 50 de kilometri.

Totodată, primarul a menţionat că în acest an activitatea de reabilitare a fost afectată de războiul din Ucraina, deoarece, în ciuda contractelor semnate, conductele au ajuns cu întârziere. El a mai precizat că, în acest an, lucrările se vor efectua şi pe parcursul iernii. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe