Potrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), în decursul a 15 ani, Pilonul II a colectat contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde euro) și a efectuat plăți totale de peste 1,4 miliarde de lei către aproximativ 108.000 de beneficiari, incluzând participanți și moștenitori.

„Pilonul II de pensii private obligatorii din România a aniversat în cursul lunii mai 2023 primii 15 ani de activitate, cu rezultate investiţionale remarcabile.

După 15 ani de funcţionare (20 mai 2008 – 22 mai 2023), fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la un număr total de peste 8 milioane de participanţi, în timp ce activele nete aflate în administrare au depăşit 107,7 miliarde lei (circa 21,6 miliarde euro), un maxim istoric pentru sistem”, se menţionează în comunicat.

De la lansarea sistemului şi până în prezent, randamentul mediu anualizat al fondurilor de Pilon II a fost de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,38% pentru aceeaşi perioadă. În termeni monetari, câştigul total realizat de fondurile de pensii în beneficiul românilor, net de toate comisioanele, este de 24,85 de miliarde de lei (5 miliarde de euro).

„La 15 ani de la lansarea pensiilor private obligatorii, în 2023 vedem dovezile rezilienţei sistemului.

Pe de o parte avem recuperarea în totalitate a scăderilor din 2022 cauzate de evoluţiile negative ale titlurilor de stat şi burselor, iar pe de altă parte, o accelerare semnificativă a plăţilor în primul trimestru al acestui an, care sunt cu 58% mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric

După 15 ani, putem sărbători aniversarea unei poveşti de succes, care, din păcate, nu a fost utilizată la nivelul planificat iniţial”, a precizat Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR.

În prezent, Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric, extrem de competitiv inclusiv prin comparaţie cu sistemele similare.

În 2022, nivelul mediu anual de comisionare la nivelul întregului sistem a fost de 0,36% din activul mediu anual, indice de cost calculat conform practicilor internaţionale.

În Uniunea Europeană, 13 dintre cele 27 de state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semiobligatorii: Bulgaria, Croaţia, România, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Olanda, Suedia.

În toate celelalte 14 state UE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Unde există sistemele de pensii private obligatorii

În OCDE, organizaţie la care România este candidat pentru a deveni stat membru, 22 din cele 38 state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii.

Sisteme de pensii private obligatorii există în Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveţia.

Sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu există în Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelandă.

În unele cazuri, angajatorii sunt obligaţi să-şi înroleze automat salariaţii în fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunţa în anumite condiţii.

În alte cazuri, obligativitatea vizează doar anumite categorii de salariaţi (exemplu: sectorul public, profesiile cu condiţii grele de muncă, profesiile liberale etc.).

În toate celelalte 16 state OCDE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România

„Având în vedere lansarea tardivă comparativ cu celelalte ţări din Europa Centrale şi de Est, fondurile de Pilon II din România sunt încă extrem de subdezvoltate conform standardelor europene şi internaţionale”, se menţionează în document.

Totodată, nivelul de economisire pe termen lung al populaţiei României este în prezent extrem de redus, cu implicaţii majore asupra nivelului de trai la pensionare.

Potrivit unui sondaj de opinie derulat în toamna lui 2022 de institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea APAPR, românii îşi doresc pensii duble faţă de ce poate oferi în prezent sistemul de pensii de stat, deşi majoritatea covârşitoare a populaţiei nu economiseşte şi recunoaşte că nu are niciun ban pus deoparte în vederea pensionării.

Conform APAPR, peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanţarea datoriei publice, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.

În prezent, fondurile de pensii private de Pilon II sunt principalul investitor instituţional din ţară. La Bursa de Valori de la Bucureşti, fondurile de pensii de Pilon II au o prezenţă puternică, cu plasamente de aproape 5 miliarde euro, adică aproximativ un sfert din acţiunile tranzacţionate liber, respectiv din lichiditatea pieţei.

Peste 30 de companii româneşti beneficiază de finanţare graţie implicării Pilonului II, iar instituţiile pieţei au avut de câştigat în tot acest timp, odată cu creşterea calităţii guvernanţei corporative.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II

De asemenea, prin achiziţiile de titluri de stat, fondurile de pensii private de Pilon II sunt printre cei mai mari finanţatori ai datoriei publice a României, alături de sistemul bancar. Fondurile de pensii deţin circa 9% din datoria publică a României.

„Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), derulat de Guvernul României în parteneriat cu Uniunea Europeană, reprezintă cea mai puternică ancoră de stabilitate şi dezvoltare pentru Pilonul II de pensii private.

De aceea, reformele cuprinse în PNRR şi care vizează Pilonul II atât direct, cât şi colateral, reprezintă cele mai importante direcţii de urmat.

Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024, măsură deja adoptată în legislaţie, apoi cât mai rapid la 6%, nivelul avut în vedere la startul sistemului.

În acelaşi timp, este importantă reintegrarea în sistem a salariaţilor din construcţii, agricultură şi industria alimentară, care în prezent sunt exceptaţi de la obligaţia contribuţiei la Pilonul II până în 2028 şi care, din acest motiv, îşi vor vedea pensiile private diminuate”, se precizează în comunicatul APAPR.

De asemenea, continuarea digitalizării operaţiunilor şi interacţiunii dintre administratori şi participanţi, precum şi flexibilizarea restricţiilor investiţionale pe termen mediu şi lung reprezintă alte direcţii prioritare în dezvoltarea Pilonului II de pensii. Agerpres

Estimările referitoare la ritmul de creștere economică al României în acest an nu au suferit modificări din partea Băncii Mondiale, dar acestea au fost revizuite ușor în scădere pentru anul următor, conform raportului „Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects) publicat marți de instituția financiară internațională.

Conform noilor estimări, Produsul Intern Brut al României ar urma să înregistreze în acest an un avans de 2,6%, nivel similar celui anunţat de Banca Mondială în luna ianuarie 2023.

Ritmul de creştere ar urma să accelereze în 2024, când Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,9% a economiei româneşti, mai mică totuşi faţă de avansul de 4,2% previzionat în ianuarie.

De asemenea, în primele sale estimări pentru anul 2025, Banca Mondială mizează în cazul României pe o creştere de 4,1%.

La nivel regional, Banca Mondială prognozează că Europa Centrală şi Asia va înregistra o creştere accelerată de 1,4% în 2023, după un avans de 1,2% în 2022, dar avertizează că perspectiva rămâne una deosebit de incertă din cauza invaziei ruseşti în Ucraina şi repercusiunilor sale.

Creşterea regională ar urma să revină la 2,7% pe an în 2024-25, stimulată de cererea externă şi internă solidă, în contextul diminuării şocurilor negative.

Cu toate acestea, riscurile la nivel regional rămân orientate în jos şi includ posibilitatea unei invazii mai intense sau mai prelungite a Rusiei în Ucraina, o inflaţie mai mare şi politici monetare mai stricte precum şi stresul din sectorul financiar.

 Banca Mondială mizează în continuare pe o creştere de 2,6% a economiei româneşti în acest an. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind avansul economiei româneşti în acest an

O încetinire peste aşteptări în zona euro ar diminua şi mai mult cererea externă pentru Europa Centrală şi Balcanii de Vest.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă, până la 2,4%, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat în aprilie de instituţia financiară internaţională.

Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estima, în primăvara acestui an, un avans economic de 2,8% pentru 2023, considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor. Agerpres

Comisia Europeană (CE) a anunţat luni, 6 iunie 2023, că a decis să nu prelungească măsurile de sprijin pentru energie, introduse anul trecut, destinate să contracareze impactul preţurilor crescute, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a dus la explozia preţurilor la petrol şi gaze, transmite Reuters.

Măsurile au contribuit la calmarea pieţelor de energie din Europa, a informat Executivul comunitar.

„Comisia Europeană confirmă că nu va propune o prelungire a acestor măsuri de criză” – printre acestea aflându-se măsuri de reducere a cererii de energie electrică, plafoane de venituri pentru centralele electrice şi reguli de stabilire a preţurilor cu amănuntul, a precizat Bruxelles-ul.

Preţurile la electricitate au scăzut acum la mai puţin de 80 euro/MWh, în timp ce preţul gazelor s-a stabilizat, astfel încât majorarea preţurilor energiei electrice din 2022 este considerată „mai puţin probabilă să aibă loc în următoarea iarnă”, susţine CE.

De asemenea, unele aspecte ale măsurilor de sprijin pentru preţurile la energie sunt incluse în propunerile CE pe termen mai lung de ajustări structurale ale pieţei de electricitate.

Acele propuneri sunt menite să sporească utilizarea contractelor de energie cu preţ fix, să protejeze consumatorii de creşterile de preţ şi să accelereze tranziţia la energia regenerabilă, a precizat Comisia Europeană.

sursa: Agerpres

Potrivit declarațiilor vicepreședintei executivului UE pentru Valori și Transparență, Vera Jourova, Comisia Europeană intenționează să impună cerința ca platformele online să identifice clar conținutul generat de inteligența artificială (AI) – imagini, sunete, texte – în scopul combaterii riscurilor dezinformării.

Această măsură are drept scop asigurarea transparenței și responsabilității în mediul online.

Reprezentanta CE a adresat această solicitare semnatarilor codului de bune practici al UE contra dezinformării, cu care s-a întâlnit luni la Bruxelles. Acest cod, ce nu are caracter constrângător juridic, reuneşte pe bază voluntară aproximativ 40 de organizaţii, printre care platforme majore precum Facebook, Google, YouTube şi TikTok, în timp ce Twitter a părăsit recent acest grup.

”Semnatarii care integrează AI generatoare în serviciile lor precum Bing Chat pentru Microsoft şi Bard pentru Google, ar trebui să integreze garanţiile necesare pentru ca aceste servicii să nu poată fi utilizate de către actori răufăcători care generează dezinformare”, a declarat Vera Jourova.

Comisia Europeană cere platformelor online să identifice clar conţinutul generat de inteligenţa artificială. Uniunea Europeană negociează o legislaţie specifică privind inteligenţa artificială

Pe de altă parte, a adăugat reprezentanta CE, semnatarii care au servicii susceptibile de a difuza dezinformare generată de inteligenţa artificială ar trebui să pună în practică o tehnologie pentru a recunoaşte acest conţinut şi a-l indica în mod clar utilizatorilor.

Începând cu 25 august, cele mai mari platforme, reunind peste 45 de milioane de utilizatori activi în UE, vor fi supuse unor obligaţii în cadrul legislaţiei privind serviciile digitale (DSA). Această reglementare prevede ”recurgerea la un marcaj vizibil” pentru a garanta că ”un conţinut audio sau video generat sau manipulat este recognoscibil”.

Însă Comisia Europeană vrea punerea în aplicare a acestei etichete ”imediat” în cadrul codului de bune practici contra dezinformării.

Printre altele, Uniunea Europeană negociează o legislaţie specifică privind inteligenţa artificială, ce prevede obligaţii de transparenţă pentru generatorii de conţinuturi editoriale de tip ChatGPT, însă aceste discuţii între statele membre şi eurodeputaţi încă trenează. Agerpres