ACTUALITATE
Câinii de poliție și celelalte animale de serviciu vor primi hrană și îngrijire pe viață de la stat
Animalele de serviciu care au aparţinut instituţiilor şi structurilor publice din România vor avea dreptul la hrană şi îngrijire şi după “scoaterea din funcţiune”, conform unui proiect de lege adoptat de către Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Potrivit proiectului iniţiat de senatorul PNL Florin Cîţu, împreună cu un grup de parlamentari PMP, PNL şi USR, animalele de serviciu sau cele destinate serviciului, care aparţin instituţiilor şi structurilor publice din România, au dreptul la hrană şi îngrijire şi după “scoaterea din funcţiune sau declasare”.
Animalelor respective li se va asigura dreptul la îngrijire pe viaţă, prin asigurarea accesului la servicii medicale regulate, respectiv hrănire, adăpostire şi posibilitatea de mişcare. De asemenea, vor avea asigurate spaţii de cazare la unitatea deţinătoare pe toată viaţa sau adăpost în alte locaţii aparţinând aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice, până la cedarea lor cu titlu gratuit.
Cedarea cu titlu gratuit a animalelor de serviciu se va efectua cu prioritate către instructorii sau conducătorii lor. Pentru facilitarea procesului de oferire cu titlu gratuit a animalelor respective, instituţiile vor pune la dispoziţie, pe site-ul propriu, informaţiile necesare. Cedarea se va face pe baza unui proces-verbal de predare-primire între unitatea deţinătoare şi adoptor şi a unei declaraţii pe propria răspundere prin care adoptorul precizează că deţine mijloace financiare pentru a oferi condiţiile impuse de legislaţia privind protecţia animalelor. În situaţia în care animalele nu pot fi adoptate conform acestor prevederi, vor fi menţinute în adăposturile aparţinând instituţiilor şi autorităţilor publice deţinătoare.
Camera Deputaţilor este for decizional.
AGERPRES
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ACTUALITATE
54 de kilometri de autostradă în plus, anul trecut față de anul 2019. Aproape 30% din drumurile naționale sunt pietruite şi de pământ
Lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 54 de kilometri, la sfârşitul anului 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, iar liniile de cale ferată electrificate reprezentau 37,5% din lungimea reţelei de căi ferate aflate în exploatare la nivel naţional, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, la 31 decembrie 2020, lungimea drumurilor publice totaliza 86.791 km, din care 17.913 km (20,6%) drumuri naţionale, 35.085 km (40,4%) drumuri judeţene, respectiv 33.793 km (39%) drumuri comunale.
Din punct de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra 39.189 km drumuri modernizate (45,2%), în proporţie de 93,5% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu, 24,9% (21.651 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 29,9% (25.951 km) drumuri pietruite şi de pământ.
Aproape 30% din drumurile naționale sunt pietruite şi de pământ
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, peste o treime (33,4%) din lungimea drumurilor modernizate, precum şi 40,9% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.
De asemenea, din lungimea drumurilor naţionale, 6.178 km (34,5%) erau drumuri europene, 920 km (5,1%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1.959 km (10,9%) erau drumuri cu patru benzi, 297 km (1,7%) drumuri cu trei benzi şi 35 km (0,2%) drumuri cu şase benzi.
Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 43,4% drumuri modernizate şi 35,8% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.
La nivel general, lungimea autostrăzilor a crescut cu 6,2%, respectiv cu 54 km, la finele anului trecut, faţă de intervalul similar din 2019.
Potrivit sursei citate, la 31 decembrie 2020, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.769 km, din care 10.631 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust.
Totodată, densitatea liniilor la o mie de km pătraţi teritoriu era de 45,2%. În acest sens, densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (156,3%), regiunea Vest (58,9%), regiunea Sud-Est (48,8%) şi regiunea Nord-Vest (48,7%).
La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.990 km, echivalentul a 55,6% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare, relevă datele INS. Agerpres
ACTUALITATE
Aproape un milion de români își sărbătoresc ziua de Sfântul Gheorghe. Cui îi poți spune “LA Mulți Ani”
Aproximativ un milion de români, majoritatea bărbați, îşi sărbătoresc onomastica, în 23 aprilie, când Biserica Ortodoxă îl pomeneşte pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Este considerat a fi un zeu al vegetaţiei, protector al naturii înverzite.
În limba greacă, numele sfântului înseamnă „lucrător al pământului”, astfel că este considerat și patronul agriculturii, al turmelor şi al păstorilor.
Cele mai multe femei sărbătorite pe 23 aprilie se numesc Georgiana, Georgeta sau Gheorghița, Gina și Geta.
Dintre bărbați, majoritatea poartă numele de Gheorghe, George sau Gheorghiță.
Iată o listă cu nume la care le poți trimite mesaje, urări și felicitări de Sfântul Gheorghe:
Gelu
Geluta
Gelutu
Geo
George
Georgel
Georgeta
Georgi
Georgiana
Geta
Gheorghies
Gheorghina
Gheorghita
Gherghina
Ghiorghe
Ghiorghita
Gica
Gina.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vrea teste de salivă în școli, cel puțin pentru o anumită categorie de elevi și profesori. Până acum, testarea în școli a fost inexistentă, spune ministrul.
Sorin Cîmpeanu a fost întrebat, joi seară, la Digi24, despre testele de salivă folosite în Italia la copiii care revin la școală de luni și dacă, după blocajul avut la Ministerul Sănătății, „reia șantierul”.
„L-am reluat deja astăzi. Am avut o propunere în comitetul interministerial, urmează să formalizăm această solicitare și să se discute la nivelul Guvernului”, spune ministrul.
Întrebat dacă testarea ar putea să înceapă până săptămâna viitoare, Cîmpeanu spune: „ar trebui să se întâmple, pentru că nivelul de testare în școli a fost inexistent”.
Ministrul ar dori testarea cel puțin a elevilor cu simptome și a celor care au în jur cazuri confirmate, dar și a angajaților din educație care au suspiciuni că ar putea fi infectați.
„Oricum aceste teste trebuie să fi validate printre teste Real Time PCR, dar sunt un semnal de atrage atenția că există o problemă”, spune Cîmpeanu.
Italia redeschide şcolile din 26 aprilie, iar reprezentanții statului au anunțat că vor să introducă teste de salivă pentru elevi. MEDIAFAX
ACTUALITATE
A fost actualizată LISTA țărilor din zona galbenă. EXCEPȚII la carantina obligatorie pentru cei care vin din 60 de state
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a actualizat joi, 22 aprilie 2021, lista țărilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din aceste țări.
Pe listă se află 60 de state, iar pentru cetățenii care vin din aceste țări aflate în ”zona galbenă” se impune carantina la domiciliu pentru 14 zile.
De la măsura de carantinare pentru persoanele care sosesc din aceste state sunt prevăzute mai multe excepții.
Nu va fi instituită carantina pentru persoanele care sosesc în România din aceste zone dacă:
– au efectuat vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2, inclusiv cea de a 2-a doza și au trecut cel puțin 10 zile de la data acesteia până la data intrării în Români
– au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare intrării în țară, fapt dovedit prin documente medicale (ex: test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital sau test care să dovedească prezența de anticorpi de tip IgG efectuat cu maxim 14 zile anterior intrării în țară) și au trecut cel puțin 14 zile de la data confirmării până la data intrării în țară
– rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) și prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării pe teritoriul național.
Lista cuprinde următoarele țări și zone:
Stat/Zona/Teritoriu Rata de incidenta cumulata la 100.000 locuitori*
Uruguay 1355.2
Bermuda 1307.1
Curaçao 1119.4
Cipru 962.4
Turcia 939.7
Bahrain 898.8
Suedia 796.5
Puerto Rico 786.4
Andorra 753.5
San Marino 728.5
Franța 693.8
Croatia 690.9
Argentina 679.9
Polonia 650.4
Ungaria 648.3
Serbia 645.3
Macedonia de Nord 624.2
Aruba 621.9
Estonia 602.0
Olanda 593.8
Slovenia 567.2
Seychelles 553.2
Bosnia si Herțegovina 538.8
Chile 516.5
Lituania 501.8
Iordania 490.4
Muntenegru 487.6
Bulgaria 480.2
Capul Verde 466.7
Kuweit 463.5
Cehia 457.2
Qatar 456.6
Liban 452.7
Brazilia 451.7
Ucraina 450.7
Kosovo 437.8
Belgia 419.5
Paraguay 417.5Luxemburg 414.1
Columbia 414.1
Armenia 395.0
Austria 391.5
Letonia 378.9
Grecia 371.9
Mongolia 368.0
Iran 363.1
Liechtenstein 358.7
Peru 356.6
Italia 338.5
Oman 330.4
Maldive 313.9
Germania 312.4
Canada 311.1
Elveția 306.0
Insulele Bonaire, Saint Eustatius si Saba 305.1
Georgia 297.7
Azerbaidjan 294.2
Statele Unite ale Americii 291.5
Costa Rica 276.3
Africa de Sud * 25.0
Datele au fost publicate de ECDC joi, 22 aprilie 2021, pentru perioada 4 – 18 aprilie 2021.
54 de kilometri de autostradă în plus, anul trecut față de anul 2019. Aproape 30% din drumurile naționale sunt pietruite şi de pământ
FOTO: Incendiu violent la o casă din Calafat – Dolj. Acoperișul locuinței a fost cuprins de flăcări
Percheziţii în Giurgiu și Dolj, într-un dosar de înşelăciune. Șeful DRDP Craiova, cercetat pentru că și-ar fi depus documente false la dosarul de angajare
Caz șocant în Bocșa, județul Caraș-Severin. Fostul primar găsit împușcat în cap, în propria locuință
Aproape un milion de români își sărbătoresc ziua de Sfântul Gheorghe. Cui îi poți spune “LA Mulți Ani”
Coliziune între două mașini într-o intersecție din Brașov. O persoană a fost rănită
Teste de salivă în școlile din România. Anunțul ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu
Accident pe DN 1 în Prahova. O mașină a sărit peste o bordură și a acroșat două indicatoare. Șoferița, transportată la spital
