Decembrie este a douăsprezecea şi ultima lună a anului în calendarul gregorian, având 31 de zile. Totodată, este considerată prima lună a iernii, atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel popular (6 decembrie – Moş Nicolae) şi în cel astronomic (22 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă).

În tradiţia populară, luna decembrie se numeşte Undrea, Andrea, Indrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în 30 noiembrie.

Vezi și Calendar Creștin Ortodox 2021: Toate sărbătorile religioase importante din an, trecute în Calendarul Bisericesc

Luna decembrie este aşteptată cu multă bucurie, fiind marcată de sărbători care pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile şi practicile magice pe care le cuprind, sfârşitul şi, totodată, începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moş Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moş Ajun, Moş Crăciun, Îngropatul Crăciunului

Calendar ortodox decembrie 2021.

Cele mai importante sărbători din ultima lună a anului 2021 sunt:

• Sfântul Nicolae – Dezlegare la pește (cruce roşie),
• Crăciunul- Nașterea Domnului (cruce roşie),
• Soborul Maicii Domnului;
• Sfântul Nicodim de la Tismana (cruce roşie)
• Sfântul Stefan (cruce roşie).

Calendar ortodox: decembrie 2021

• M 1 Sf. Prooroc Naum; Sf. Cuv. Filaret Milostivul (Ziua Națională a României) (Post)
• J 2 Sf. Prooroc Avacum; Sf. Mc. Miropa; Sf. Solomon, Arhiep. Efesului (Dezlegare la ulei şi vin)
• V 3 †) Sf. Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica şi Căldaruşani; Sf. Prooroc Sofronie; Sf. Mc. Teodor, Arhiep. Alexandriei (Dezlegare la ulei şi vin)
• S 4 † Sf. M. Mc. Varvara; Sf. Cuv. Ioan Damaschin (Dezlegare la peşte)
• D 5 †) Sf. Cuv. Sava cel Sfințit; Sf. Mc. Anastasie; Sf. Cuv. Mc. Cosma Atonitul (Dezlegare la peşte)
• Duminica a XXVII-a după Rusalii(Tămăduirea femeii gârbove); Ap. Efeseni VI, 10-17; Ev. Luca XIII, 10-17; glas 7, voscr. 2
• L 6 †) Sfântul Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei (Dezlegare la peşte)
• M 7 †) Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeş; Sf. Ambrozie, Ep. Mediolanului (Dezlegare la peşte)
• M 8 Sf. Cuv. Patapie; Sf. Ier. Sofronie, ep. Ciprului; Sf. Ap. Tihic, Cezar şi Onisifor (Post)
• J 9 † Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana; Sf. Proorociță Ana, mama Proorocului Samuel (Dezlegare la peşte)
• V 10 Sf. Mc. Mina, Ermoghen şi Evgraf (Post)
• S 11 Sf. Cuv. Daniil Stâlpnicul şi Luca cel Nou (Dezlegare la peşte)
• D 12 †) Sf. Ier. Spiridon, Ep. Trimitundei;Sf. Mc. Sinet; Sf. Ier. Alexandru, ep. Ierusalimului (Dezlegare la peşte)
• Duminica a XXVIII-a după Rusalii(a Sf. Strămoși; Pilda celor poftiți la cină); Ap. Coloseni I, 12-18; Coloseni III, 4-11; Ev. Luca XIV, 16-24; glas 8, voscr. 3
• L 13 †) Sf. Ier. Dosoftei, mitropolitul Moldovei; † Sf. M. Mc. Evstratie, Auxenție, Evghenie, Mardarie şi Orest; Sf. Mc. Lucia fecioara (Dezlegare la peşte)
• M 14 Sf. Mc. Tirs, Calinic, Filimon, Arian şi Apolonie (Dezlegare la ulei şi vin)
• M 15 † Sf. Sfințit Mc. Elefterie; Sf. Mc. Antia şi Suzana (Post)
• J 16 Sf. Prooroc Agheu; Sf. Împărăteasă Teofana (Dezlegare la ulei şi vin)
• V 17 Sf. Prooroc Daniel şi Sf. 3 tineri: Anania, Azaria şi Misail (Post)
• S 18 †) Sf. Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mc. Sebastian şi Zoe; Sf. Ier. Modest, patriarhul Ierusalimului (Sâmbăta dinaintea Nașterii Domnului) (Dezlegare la peşte)
• Duminica dinaintea Nașterii Domnului(a Sf. Părinți după trup ai Domnului; Genealogia Mântuitorului); Ap. Evrei XI, 9-10; 32-40; Ev. Matei I, 1-25; glas 1, voscr. 4
• D 19 Sf. Mc. Bonifatie; Sf. Ier. Grichentie, ep. Etiopiei; Sf. Mc. Trifon; Sf. Cuv. Aglaia (Dezlegare la peşte)
• L 20 Înainteprăznuirea Naşterii Domnului; Sf. Sfințit Mc. Ignatie Teoforul, ep. Antiohiei (Post)
• M 21 Sf. Mc. Iuliana din Nicomidia; Sf. Mc. Temistocle (Dezlegare la ulei şi vin)
• M 22 †) Sf. Ier. Petru Movilă, Mitr. Kievului; Sf. M. Mc. Anastasia; Sf. Mc. Hrisogon şi Teodota (Post)
• J 23 Sf. 10 Mc. din Creta; Sf. Ier. Pavel, Arhiep. Neocezareei; Sf. Cuv. Naum (Dezlegare la ulei şi vin)
• V 24 Sf. Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Ajunul Crăciunului) (Numai seara, grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte de făină)
• S 25 (†) Naşterea Domnului (Crăciunul)
• D 26 A doua zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Domnului; †) Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana; Sf. Ier. Eftimie Mart., ep. Sardei
• Duminica după Nașterea Domnului(a Sf. Iosif, logodnicul Sf. Fecioare Maria, Sf. David Prorocul și Sf. Iacob, ruda Domnului); Ap. Evrei II, 11-18; Galateni V, 22; VI, 2; Galateni I, 11-19; Ev. Matei II, 13-23; Matei XI, 27-30; Matei II, 13-23; glas 2, voscr. 5
• L 27 A treia zi de Crăciun; †) Sfântul Ştefan; Sf. Cuv. Teodor Marturisitorul
• M 28 Sf. 20.000 de Mc. arşi în Nicomidia; Sf. Sfințit Mc. Glicherie preotul
• M 29 Sf. 14.000 de prunci ucişi din porunca lui Irod; Sf. Cuv. Marcel şi Tadeu (Harți)
• J 30 Sf. Mc. Anisia; Sf. Cuv. Teodora din Cezareea; Sf. Cuv. Leon
• V 31 Sf. Cuv. Melania Romana; Sf. Mc. Hermes(Odovania Praznicului Naşterii Domnului) (Harți)

Luna decembrie. de unde vine denumirea

În decembrie, ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore. Soarele răsare la începutul lunii la 07 h 32 m şi apune la 16 h 38 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 46 m.

Denumirea lunii decembrie (lat. december) derivă de la cuvântul „decem”, care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman – cu început de an la 1 martie. S-a păstrat această denumire în calendarul iulian şi în cel gregorian – cu început de an la 1 ianuarie, chiar dacă reprezintă numeric a douăsprezecea lună a anului.

Obiceiuri creștine românești în luna Decembrie

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru – bradul sau stejarul – tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul – reprezentat de o mască (Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa), care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul – reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Moş Nicolae, divinitate din generaţia sfinţilor-moşi, care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin (6 decembrie) este numit în Calendarul popular Sânnicoară – în Transilvania şi Moş Nicolae – în Muntenia. În tradiţiile româneşti, el ajută văduvele, orfanii şi aduce cadouri copiilor în noaptea de 5/6 decembrie, dar îi pedepseşte când sunt leneşi şi neascultători.

Moş Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide şirul sărbătorilor de iarnă, care se desfăşoară pe parcursul a 12 zile şi se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie), potrivit volumului „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” de Ion Ghinoiu, Editura Pro, 2000.

Revelionul – ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstiţiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franţa, până în 1564; în Rusia, până în vremea ţarului Petru cel Mare; în Ţările Române, până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Timpul obiectiv este „oprit” după 365 de zile, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou (1 ianuarie).

Sursa Alba24.ro

Citește Romania24.ro pe Google News