Connect with us

EVENIMENT

Calendarul procesului electoral al alegerilor prezidenţiale 2019

Publicat

vot

Campania electorală pentru primul tur de scrutin se va desfăşura în intervalul 12 octombrie – 9 noiembrie.

Procesul electoral şi perioada electorală:

Procesul electoral reprezintă totalitatea acţiunilor şi evenimentelor întreprinse de candidaţi, autorităţile centrale sau locale etc., în perioada electorală, adică înaintea campaniei electorale, în timpul campaniei electorale, în ziua votului, până la publicarea în Monitorul Oficial a rezultatului alegerilor. Perioada electorală aferentă alegerilor prezidenţiale din 2019 a început la 28 august şi se va încheia la 15 noiembrie, dacă are loc un singur tur. În cazul organizării unui al doilea tur de scrutin, perioada electorală se va încheia după data de 28 noiembrie, potrivit Hotărârii de Guvern privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2019, din 27 august 2019.

Perioada electorală este acea perioadă de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoştinţa publicului a datei alegerilor şi data publicării rezultatelor finale în Monitorul Oficial.

Perioada de precampanie (28 august-12 octombrie)

Intervalul cuprins între data la care a intrat în vigoare hotărârea de guvern care stabileşte data alegerilor (27 august) şi data începerii campaniei electorale (12 octombrie) constituie perioada de precampanie electorală.

Până la 1 septembrie 2019, s-a constituit Biroul Electoral Central, format din preşedinte, 5 judecători ai Înaltei Curţi, 3 reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente (AEP) şi 6 reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, conform site-ului prezidentiale2019.bec.ro.

Până la data de 2 septembrie, partidele politice au putut depune la BEC protocoalele de constituire a alianţelor electorale. La 4 septembrie, BEC a anunţat că admite patru protocoale de constituire a unor alianţe electorale în perspectiva alegerilor prezidenţiale: Alianţa UN OM, Alianţa USR PLUS, Mişcarea Naţională Română şi Alianţa NAŢIONALIŞTILOR, scrie sursa citată.

La 4 septembrie, BEC a adoptat Hotărârea nr. 1/2019 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019.

La 16 septembrie 2019, AEP a comunicat că aproape 80.000 de alegători români s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro, pentru a vota prin corespondenţă sau la o secţie de votare. Dintre cei aproape 80.000 de cetăţeni români, cei mai mulţi au optat pentru votul prin corespondenţă, respectiv 41.003, iar 38.944 au ales votul la secţia de votare, potrivit unui comunicat al AEP din 16 septembrie. Data limită până la care alegătorii români din străinătate s-au putut înregistra a fost 11 septembrie, cu prelungire până la 15 septembrie.

Până la 23 septembrie, candidaţii şi-au putut depune candidaturile la BEC. Potrivit calendarului, data rămânerii definitive a candidaturilor este 26 septembrie.

La 26 septembrie, BEC aduce la cunoştinţa publică declaraţiile de avere şi de interese ale candidaţilor.

Tot până la 26 septembrie, primarii au obligaţia de a stabili locurile speciale pentru afişajul electoral.

Biroul Electoral Central comunică public, la 29 septembrie, ordinea de înscriere a candidaţilor pe buletinele de vot. Până la aceeaşi dată, Ministerul Afacerilor Externe trebuie să comunice AEP proiectul de listă cu sediile secţiilor de vot din străinătate.

Campania electorală pentru primul tur de scrutin (12 octombrie-9 noiembrie)

Campania electorală aferentă primului tur de scrutin începe la 12 octombrie şi se încheie la 9 noiembrie, ora 7.00.

Primarii, cu sprijinul prefecţilor, trebuie să facă publice, până la 12 octombrie, numărul circumscripţiilor electorale, precum şi delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare.

1 noiembrie este data până la care prefecţii şi Ministerul Afacerilor Externe confecţionează ştampilele birourilor electorale pentru secţiile de votare din ţară şi din străinătate.

Până la cel târziu 8 noiembrie, primarii au obligaţia de a întocmi şi tipări listele electorale permanente, în două exemplare.

Zilele votării (8, 9, 10 noiembrie – primul tur)

Zilele votării pentru prezidenţiale sunt, pentru alegătorii care votează pe teritoriul ţării, 10 noiembrie (primul tur de scrutin) şi 24 noiembrie (al doilea tur).

Alegătorii din afara ţării, au posibilitatea, în premieră după 1989, să voteze pe parcursul a trei zile consecutive. Secţiile de votare din străinătate vor fi deschise, după cum urmează: vineri, 8 noiembrie, între orele 12.00-21.00; sâmbătă, 9 noiembrie 2019, între orele 7.00-21.00; duminică, 10 noiembrie 2019, între orele 7.00-21.00, cu posibilitatea prelungirii în fiecare zi până cel mai târziu la ora 23.59, în cazul în care în sediul secţiei sau în afara acesteia se mai află alegători care aşteaptă să voteze, informează site-ul AEP, http://www.roaep.ro.

În privinţa alegătorilor care au optat pentru votul prin corespondenţă, aceştia trebuie să expedieze plicul cu votul exprimat, astfel încât acesta să ajungă la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă din ţară sau din afara ţării, până la cel târziu 7 noiembrie 2019. Dacă plicul nu ajunge la timp pentru a fi validat, alegătorul va fi notificat să se îndrepte spre cea mai apropiată secţie de votare.

În ziua votării, înainte de începerea votului, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele. De asemenea, aceştia aplică ştampilele de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot apoi închid şi sigilează urnele.

Alegătorii care votează pe teritoriul ţării şi care la ora 21.00 (când se încheie votarea) se află la sediul secţiei de votare sau se află la rând în afara secţiei de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până la cel mult ora 23.59.

Tot în ziua votării, la 10 noiembrie, după ora 21.00, Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele şi plicurile interioare şi începe numărătoarea voturilor.

După zilele votării

În perioada de după ziua votului de la primul tur de scrutin, are loc numărătoarea voturilor de către birourile electorale şi transmiterea lor către BEC (11-13 noiembrie).

Până la 12 noiembrie, candidaţii care au participat la alegeri, precum şi partidele sau alianţele pot depune la Curtea Constituţională cereri pentru anularea alegerilor pe motive de fraudă electorală.

Până la cel târziu 14 noiembrie, BEC trebuie să înainteze Curţii Constituţionale procesele-verbale cu rezultatele centralizate, pentru a fi validate şi publicate în Monitorul Oficial.

Al doilea tur de scrutin (22, 23 şi 24 noiembrie – al doilea tur)

În cazul în care niciun candidat nu întruneşte, în primul tur de scrutin, o majoritate absolută (majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale), Curtea Constituţională trebuie să aducă la cunoştinţa publică, până la 15 noiembrie 2019, numele celor doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin.

Campania electorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin începe pe 15 noiembrie, iar ziua votării pentru cetăţenii care votează în ţară, este 24 noiembrie. La fel ca în primul tur, cetăţenii români care votează în afara ţării, pot vota pe parcursul a trei zile: 22, 23 şi 24 noiembrie, în aceleaşi intervale orare.

Până la 26 noiembrie, partidele şi candidaţii pot adresa Curţii Constituţionale cereri privind anularea alegerilor pe motive de fraudă electorală, iar până la 28 noiembrie, BEC trimite Curţii rezultatele centralizate ale votului.

După primirea rezultatelor de la BEC, Curtea validează alegerile şi rezultatele se publică în Monitorul Oficial. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


EVENIMENT

Restricții de trafic în Vâlcea pentru camioane, cu ocazia sărbătorii de Sfântul Andrei și a Zilei Naționale a României

Publicat

masina politia.jpg
Arhivă foto

Timp de mai multe zile, pe drumuri din județul Vâlcea vor fi instituite restricții pentru camioane, cu ocazia sărbătorii de Sfântul Andrei și a Zilei Naționale a Românie.

Potrivit IPJ Vâlcea, potrivit prevederilor Ordinului MT-MAI nr. 1249-132/2018, circulaţia vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, este interzisă în zilele de marți 29 noiembrie, miercuri 30 noiembrie (Sfântul Andrei), joi 1 decembrie (Ziua Națională a României) și vineri 2 decembrie (stabilită prin HG nr. 96/19.01.2022), conform Anexei nr. 1 la Ordin, după cum urmează:

DN7 Pitești (Intersecția DN7 cu DN7C) – Râmnicu Vâlcea – Veștem (intersecția DN7 cu DN1), în ambele sensuri.

„Încălcarea prevederilor Ordinului MT-MAI nr. 1249-132/2018 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă”,

Citește mai departe

EVENIMENT

Uniunea Europeană vrea să dubleze accizele pentru tutun. Preţuri mai mari pentru ţigări şi produsele de vaping

Publicat

UE urmează să propună o taxă pentru vaping, ca parte a unei reorganizări a impozitării industriei tutunului care ar dubla, de asemenea, accizele în statele membre cu taxe reduse pe ţigări, potrivit unui proiect de document al Comisiei Europene, conform Financial Times.

Potrivit Ziarului Financiar, modificările legislative, care fac parte dintr-un efort al Bruxelles-ului de a reduce rata fumatului, vor creşte acciza minimă a UE pentru ţigări de la 1,80 euro la 3,60 euro pentru un pachet de 20 de ţigări, ceea ce ar duce la creşterea preţurilor în ţările din Europa de Est, unde pachetele se pot vinde cu mai puţin de 3 euro.

Noul regim fiscal va alinia, de asemenea, impozitarea noilor produse din tutun, cum ar fi vapoarele şi tutunul încălzit, la cea a ţigărilor, în condiţiile în care factorii de decizie politică din întreaga lume privesc din ce în ce mai puţin favorabil popularitatea acestor noi produse în rândul tinerilor.

Produsele de vaping mai puternice vor fi supuse unei accize de cel puţin 40%, în timp ce produsele de vaping mai puţin puternice vor fi supuse unei accize de 20%.

Produsele din tutun încălzit vor fi, de asemenea, afectate de o acciză de 55%, adică o rată de impozitare de 91 de euro la 1 000 de articole vândute.

Uniunea Europeană vrea să dubleze accizele pentru tutun. Ce spune un profesor de drept al UE

Alberto Alemanno, profesor de drept al UE la şcoala de afaceri HEC Paris, a declarat că absenţa unui cadru de accize la nivelul UE pentru vapori şi tutun încălzit a „slăbit eforturile de control al tutunului” în întregul bloc.

De asemenea, accizele la ţigări ar creşte considerabil în ţări precum Austria şi Luxemburg, unde preţurile sunt scăzute în raport cu veniturile. Se preconizează că majorarea taxelor pe ţigări va genera 9,3 miliarde de euro în plus pentru statele membre ale UE.

Modificările au ca scop accelerarea eforturilor UE de a ajunge la o „generaţie fără tutun” până în 2040. În cadrul Planului UE de combatere a cancerului, oficialii din domeniul sănătăţii doresc să reducă consumul de tutun în rândul cetăţenilor UE de la nivelul actual de aproximativ 25 % la 20 % în 2025 şi la mai puţin de 5 % până în 2040.

În această lună, Comisia a impus o interdicţie privind produsele din tutun încălzit aromatizat pentru a reduce creşterea cererii în rândul consumatorilor tineri. În SUA, autorităţile de reglementare de la Food and Drug Administration au luat măsuri pentru a interzice produsele populare de vaping, cum ar fi Juul.

Uniunea Europeană vrea să dubleze accizele pentru tutun. Instrumente eficiente pentru reducerea consumului de tutun

Rob Branston, lector senior în economia afacerilor şi membru al Grupului de cercetare pentru controlul tutunului de la Universitatea din Bath, a declarat că actualizarea regimului fiscal a fost „aşteptată cu mult timp în urmă” pentru a creşte preţurile în ţările în care ţigările erau „prea ieftine” şi pentru a ajunge din urmă inflaţia.

„Acest lucru va salva vieţi”, a spus el. „Creşterile de preţuri induse de taxe sunt … . unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru reducerea consumului de tutun, astfel încât creşterile semnificative ale ratelor minime de impozitare . . sunt esenţiale pentru a obţine reducerile dorite în ceea ce priveşte cancerul şi alte boli”.

Dar Peter van der Mark, secretarul general al Asociaţiei Europene a Tutunului pentru Fumători, un organism al industriei, a avertizat că „dacă aveţi o creştere bruscă şi foarte abruptă, puteţi crea o piaţă pentru comerţul ilicit”.

Dustin Dahlmann, preşedintele Alianţei Europene Independente pentru Vape, a adăugat că impunerea de taxe pe noile produse din tutun ar putea duce la „alternative mult mai puţin dăunătoare” la fumat, care „sunt taxate mult prea puternic în multe ţări”.

Un studiu de impact care a făcut obiectul unei scurgeri de informaţii a afirmat că majorarea accizei minime ar avea „un impact puternic asupra consumatorilor şi operatorilor economici” din statele UE în care preţurile ţigărilor sunt scăzute, printre care Bulgaria, Slovacia, Polonia şi Ungaria.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EVENIMENT

Bilanțul de pe frontul din Ucraina care i-a mirat pe șefii NATO. Ce au descoperit despre artileria lui Zelenski

Publicat

bilanțul de pe frontul din ucraina care i a mirat pe

La nouă luni de la începerea războiului din Ucraina, NATO și SUA se confruntă cu o mare dilemă: dacă să furnizeze Kievului armele pe care le cere sau să-și refacă stocurile golite. Armata lui Volodimir Zelenski i-a uimit pe responsabilii NATO după ce aceștia au văzut bilanțul de pe front

Ce au descoperit responsabilii NATO

Între 6.000 și 7.000 de obuze sunt folosite într-o singură zi de armata ucraineană în războiul dus împotriva invaziei ruse. Oficialii NATO, conduși de SUA, susțin că această cantitatea de artilerie utilizată de trupele Kievului este uluitoare. Ambele părți aflate în conflict folosesc muniție într-un ritm nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial.

Responsabilii NATO spun că în timpul războiului din Afganistan, forțele NATO nu trăgeau mai mult de 300 de cartușe de artilerie pe…

Citește mai mult pe impact.ro

Citește mai departe

EVENIMENT

Peste 4.300 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România de la începerea conflictului din Ucraina

Publicat

refugiati ucraina frontiera vama
Arhivă foto

Un număr de 4.391 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România de la începerea conflictului din Ucraina, aceştia au beneficiat de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională, a informat duminică MAI.

În ultimele 24 de ore, niciun cetăţean ucrainean nu a depus cerere de azil în ţara noastră, a precizat sursa citată.

De asemenea, din data de 18.03.2022 şi până în prezent au fost emise 90.309 de permise de şedere pentru beneficiarii protecţiei temporare, 22 fiind acordate în ultimele 24 de ore.

La acest moment, gradul de ocupare al centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este de 24,9%.

În ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei, în ultimele 24 de ore în ţara noastră au intrat 22.760 de mijloace de transport şi 80.895 persoane, dintre care 9.165 cetăţeni ucraineni. Agerpres

Citește mai departe