Connect with us

EVENIMENT

Calendarul procesului electoral al alegerilor prezidenţiale 2019

Publicat


vot

Campania electorală pentru primul tur de scrutin se va desfăşura în intervalul 12 octombrie – 9 noiembrie.

Procesul electoral şi perioada electorală:

Procesul electoral reprezintă totalitatea acţiunilor şi evenimentelor întreprinse de candidaţi, autorităţile centrale sau locale etc., în perioada electorală, adică înaintea campaniei electorale, în timpul campaniei electorale, în ziua votului, până la publicarea în Monitorul Oficial a rezultatului alegerilor. Perioada electorală aferentă alegerilor prezidenţiale din 2019 a început la 28 august şi se va încheia la 15 noiembrie, dacă are loc un singur tur. În cazul organizării unui al doilea tur de scrutin, perioada electorală se va încheia după data de 28 noiembrie, potrivit Hotărârii de Guvern privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2019, din 27 august 2019.

Perioada electorală este acea perioadă de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoştinţa publicului a datei alegerilor şi data publicării rezultatelor finale în Monitorul Oficial.

Perioada de precampanie (28 august-12 octombrie)

Intervalul cuprins între data la care a intrat în vigoare hotărârea de guvern care stabileşte data alegerilor (27 august) şi data începerii campaniei electorale (12 octombrie) constituie perioada de precampanie electorală.

Până la 1 septembrie 2019, s-a constituit Biroul Electoral Central, format din preşedinte, 5 judecători ai Înaltei Curţi, 3 reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente (AEP) şi 6 reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, conform site-ului prezidentiale2019.bec.ro.

Până la data de 2 septembrie, partidele politice au putut depune la BEC protocoalele de constituire a alianţelor electorale. La 4 septembrie, BEC a anunţat că admite patru protocoale de constituire a unor alianţe electorale în perspectiva alegerilor prezidenţiale: Alianţa UN OM, Alianţa USR PLUS, Mişcarea Naţională Română şi Alianţa NAŢIONALIŞTILOR, scrie sursa citată.

La 4 septembrie, BEC a adoptat Hotărârea nr. 1/2019 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019.

La 16 septembrie 2019, AEP a comunicat că aproape 80.000 de alegători români s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro, pentru a vota prin corespondenţă sau la o secţie de votare. Dintre cei aproape 80.000 de cetăţeni români, cei mai mulţi au optat pentru votul prin corespondenţă, respectiv 41.003, iar 38.944 au ales votul la secţia de votare, potrivit unui comunicat al AEP din 16 septembrie. Data limită până la care alegătorii români din străinătate s-au putut înregistra a fost 11 septembrie, cu prelungire până la 15 septembrie.

Până la 23 septembrie, candidaţii şi-au putut depune candidaturile la BEC. Potrivit calendarului, data rămânerii definitive a candidaturilor este 26 septembrie.

La 26 septembrie, BEC aduce la cunoştinţa publică declaraţiile de avere şi de interese ale candidaţilor.

Tot până la 26 septembrie, primarii au obligaţia de a stabili locurile speciale pentru afişajul electoral.

Biroul Electoral Central comunică public, la 29 septembrie, ordinea de înscriere a candidaţilor pe buletinele de vot. Până la aceeaşi dată, Ministerul Afacerilor Externe trebuie să comunice AEP proiectul de listă cu sediile secţiilor de vot din străinătate.

Campania electorală pentru primul tur de scrutin (12 octombrie-9 noiembrie)

Campania electorală aferentă primului tur de scrutin începe la 12 octombrie şi se încheie la 9 noiembrie, ora 7.00.

Primarii, cu sprijinul prefecţilor, trebuie să facă publice, până la 12 octombrie, numărul circumscripţiilor electorale, precum şi delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare.

1 noiembrie este data până la care prefecţii şi Ministerul Afacerilor Externe confecţionează ştampilele birourilor electorale pentru secţiile de votare din ţară şi din străinătate.

Până la cel târziu 8 noiembrie, primarii au obligaţia de a întocmi şi tipări listele electorale permanente, în două exemplare.

Zilele votării (8, 9, 10 noiembrie – primul tur)

Zilele votării pentru prezidenţiale sunt, pentru alegătorii care votează pe teritoriul ţării, 10 noiembrie (primul tur de scrutin) şi 24 noiembrie (al doilea tur).

Alegătorii din afara ţării, au posibilitatea, în premieră după 1989, să voteze pe parcursul a trei zile consecutive. Secţiile de votare din străinătate vor fi deschise, după cum urmează: vineri, 8 noiembrie, între orele 12.00-21.00; sâmbătă, 9 noiembrie 2019, între orele 7.00-21.00; duminică, 10 noiembrie 2019, între orele 7.00-21.00, cu posibilitatea prelungirii în fiecare zi până cel mai târziu la ora 23.59, în cazul în care în sediul secţiei sau în afara acesteia se mai află alegători care aşteaptă să voteze, informează site-ul AEP, http://www.roaep.ro.

În privinţa alegătorilor care au optat pentru votul prin corespondenţă, aceştia trebuie să expedieze plicul cu votul exprimat, astfel încât acesta să ajungă la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă din ţară sau din afara ţării, până la cel târziu 7 noiembrie 2019. Dacă plicul nu ajunge la timp pentru a fi validat, alegătorul va fi notificat să se îndrepte spre cea mai apropiată secţie de votare.

În ziua votării, înainte de începerea votului, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele. De asemenea, aceştia aplică ştampilele de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot apoi închid şi sigilează urnele.

Alegătorii care votează pe teritoriul ţării şi care la ora 21.00 (când se încheie votarea) se află la sediul secţiei de votare sau se află la rând în afara secţiei de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până la cel mult ora 23.59.

Tot în ziua votării, la 10 noiembrie, după ora 21.00, Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele şi plicurile interioare şi începe numărătoarea voturilor.

După zilele votării

În perioada de după ziua votului de la primul tur de scrutin, are loc numărătoarea voturilor de către birourile electorale şi transmiterea lor către BEC (11-13 noiembrie).

Până la 12 noiembrie, candidaţii care au participat la alegeri, precum şi partidele sau alianţele pot depune la Curtea Constituţională cereri pentru anularea alegerilor pe motive de fraudă electorală.

Până la cel târziu 14 noiembrie, BEC trebuie să înainteze Curţii Constituţionale procesele-verbale cu rezultatele centralizate, pentru a fi validate şi publicate în Monitorul Oficial.

Al doilea tur de scrutin (22, 23 şi 24 noiembrie – al doilea tur)

În cazul în care niciun candidat nu întruneşte, în primul tur de scrutin, o majoritate absolută (majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale), Curtea Constituţională trebuie să aducă la cunoştinţa publică, până la 15 noiembrie 2019, numele celor doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin.

Campania electorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin începe pe 15 noiembrie, iar ziua votării pentru cetăţenii care votează în ţară, este 24 noiembrie. La fel ca în primul tur, cetăţenii români care votează în afara ţării, pot vota pe parcursul a trei zile: 22, 23 şi 24 noiembrie, în aceleaşi intervale orare.

Până la 26 noiembrie, partidele şi candidaţii pot adresa Curţii Constituţionale cereri privind anularea alegerilor pe motive de fraudă electorală, iar până la 28 noiembrie, BEC trimite Curţii rezultatele centralizate ale votului.

După primirea rezultatelor de la BEC, Curtea validează alegerile şi rezultatele se publică în Monitorul Oficial. AGERPRES

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

VIDEO: ALERTĂ în București. Un bărbat a atacat cu un cuțit mai multe persoane într-o zonă aglomerată din Capitală

Publicat

atac bucuresti

Un bărbat înarmat cu un cuțit a atacat mai multe persoane, într-o zonă aglomerată din București. Agresorul a fost imobilizat la scurt timp de doi polițiști de la Rutieră aflați care se aflau în zonă într-o altă misiune.

Intervenția promptă a polițiștilor a făcut ca bărbatul să nu reușească să rănească nicio persoană, fiind astfel evitată o tragedie precizează Sindicatul Europol

Se pare că agresorul suferă de probleme psihice. Acesta a fost imobilizat și reținut de polițiști.

Atac în centrul Bucureștiului

”ACUM! Atac in plin centrul Bucurestiului

Un bărbat înarmat cu un cuțit ce avea lama de peste 30 de cm a atacat mai multe persoane intr-o zona aglomerată a Bucureștiului.

La auzul strigatelor de disperare, doi polițiști rutieri aflați în zona au intervenit promt, l-au pus la pământ și l-au dezarmat. Se pare ca persoana este cunoscută cu afecțiuni psihice.

O intervenție promptă a polițiștilor rutieri prin care s-a evitat o tragedie. Felicitări colegilor!

Din cifrele neoficiale, în România există peste 700.000 de persoane cu afecțiuni psihice care nu urmeaza un tratament. Asta spune multe despre siguranta/nesiguranță din spațiile publice ” se arată în postarea de pe contul de Facebook al sindicatului Europol.

Citește mai departe

EVENIMENT

Numărul deceselor asociate utilizării ţigaretelor electronice a crescut la 47, în America

Publicat

Numărul deceselor în urma unei afecţiuni pulmonare misterioase asociate utilizării ţigaretelor electronice în Statele Unite a crescut la 47, a anunţat joi Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC), potrivit DPA.

Agenţia americană din domeniul sănătăţii a spus că victimele provin din 25 de state americane şi au vârste cuprinse între 17 şi 75 de ani. CDC a confirmat existenţa a 2.290 de cazuri de afecţiuni pulmonare asociat cu utilizarea ţigaretelor electronice, o practică denumită ”vaping”.

Preşedintele Donald Trump a anunţat că intenţionează să crească vârsta minimă pentru achiziţionarea ţigaretelor electronice după creşterea numărului deceselor cauzate de afecţiuni pulmonare.

CDC a precizat recent că a descoperit acetat de vitamina E în toate probele de lichid prelevate din plămânii a 29 de pacienţi din 10 state.AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Opt milioane de muncitori în regim part-time din Uniunea Europeană ar dori să muncească mai mult

Publicat

În rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-74 ani din UE, 230 milioane persoane erau angajate în 2018, 17 milioane nu avea un loc de muncă şi 134 erau inactive din punct de vedere economic, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Aproximativ 80% dintre persoanele angajate din UE (184 milioane persoane) lucrau în regim full-time iar restul de 20% în regim part-time (46 milioane). În rândul acestora din urmă, peste opt milioane formau categoria subocupată a lucrătorilor part-time, adică cei care doreau să lucreze mai mult şi erau dispuşi să facă acest lucru. Este vorba de 18% din numărul total de muncitori în regim part-time şi 4% din numărul total de persoane angajate din UE în anul 2018.

Datele Eurostat arată că două treimi dintre muncitorii part-time care doresc să lucreze mai mult şi sunt dispuşi să facă acest lucru sunt femei. De altfel, în majoritatea statelor membre muncitorii part-time subocupaţi sunt în mare parte femei, exceptând România (unde doar 36% sunt femei) şi Bulgaria şi Malta (ambele cu 50%).

În anul 2018, proporţia muncitorilor part-time subocupaţi în rândul populaţiei totale de muncitori part-time varia semnificativ în UE. Majoritatea muncitorilor part-time cu vârsta între 15 şi 74 de ani doreau să muncească mai mult în Grecia (70% din muncitorii part-time) şi Cipru (52%), urmaţi de cei din Spania (45%), Portugalia (37%), Slovacia, Letonia şi România (toate cu peste 30%).

La polul opus, Cehia înregistra cel mai mic procent de muncitori part-time care doreau să muncească mai mult (5%), urmată de Olanda şi Estonia (ambele cu 9%)m Luxemburg şi Germania (ambele cu 10%). AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Adolescenţii care nu fac sport își pun în pericol sănătatea. Riscă să fie afectaţi de obezitate şi boli cardiovasculare

Publicat

oameni, cetateni

Adolescenţii care nu fac suficientă mişcare îşi pun în pericol sănătatea riscând să fie afectaţi de obezitate şi boli cardiovasculare, avertizează un studiu desfăşurat sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), dat vineri publicităţii, potrivit Reuters.

Studiul, care are la bază date provenind de la 1,6 milioane de persoane din 146 de ţări, a ajuns la concluzia că peste 80% dintre adolescenţii cu vârste cuprinse între 11 şi 17 ani nu au urmat recomandările OMS referitoare la desfăşurarea a cel puţin o oră de activitate fizică în fiecare zi.

“Patru din cinci adolescenţi nu experimentează plăcerea şi beneficiile sociale, fizice şi cele pentru sănătate mintală ale activităţii fizice regulate”, a precizat Fiona Bull, specialistă în domeniul mişcării şi sănătăţii şi unul dintre autorii studiului.

Aceasta a îndemnat factorii de decizie din lumea întreagă “să acţioneze acum pentru sănătatea generaţiei actuale şi a celor viitoare”.

Per ansamblu, fetele sunt mai inactive decât băieţii, 85% dintre fetele şi 78% dintre băieţii cuprinşi în cercetare nu au reuşit să îndeplinească obiectivul zilnic de activitate fizică.

Studiul a luat în considerare adolescenţi care mergeau la şcoală în perioada 2001-2016, iar autorii susţin că nu există niciun indiciu care să sugereze că acest model s-ar fi îmbunătăţit de atunci.

Leanne Riley, expert OMS în domeniul bolilor netransmisibile şi coautoare a studiului, a precizat că sedentarismul ar putea avea drept cauze parţiale dezvoltarea rapidă din ultimii ani a tehnologiilor digitale ceea ce a făcut ca numărul tinerilor care petrec mai mult timp pe telefoane, tablete şi alte ecrane să crească.

“Am trecut printr-o revoluţie electronică care pare să fi schimbat tiparele de mişcare ale adolescenţilor încurajându-i să fie mai sedentari, mai puţin activi, să conducă maşina perioade mai lungi, să mergă mai puţin pe jos şi să fie în general mai puţin activi”, a declarat aceasta la o conferinţă de presă.

Pe ţări, procentul adolescenţilor care nu îndeplinesc aceste obiective se situează de la 66% în Bangladesh la 94% în Coreea de Sud.

În SUA, în ciuda unui plan naţional din 2010 care promovează exerciţiile fizice, rata obezităţii a crescut în rândul adolescenţilor, în special în cazul celor care consumă alimente cu un conţinut ridicat de sare şi zahăr, se mai arată în studiu.

Studiul OMS, publicat în revista The Lancet Child & Adolescent Health, precizează că, în SUA, multe sporturi par concepute pentru a atrage mai mult băieţii decât fetele. Rata de inactivitate în rândul fetelor americane era de 81%, în comparaţie cu 64% în cazul băieţilor.

Riley susţine că, pe măsură ce nivelurile de activitate fizică în rândul adolescenţilor stagnează, ratele de creştere în greutate şi obezitate se accentuează: “Aceste două fenomene sunt îngrijorătoare. Trebuie să facem mai mult dacă vrem să stopăm creşterea obezităţii… şi să promovăm niveluri mai bune de activitate fizică”.

Potrivit OMS, activitatea fizică are o gamă de beneficii pentru sănătate, printre care o condiţie fizică mai bună a inimii, plămânilor şi muşchilor, sănătatea oaselor şi un efect pozitiv asupra greutăţii.AGERPRES

Citește mai departe