Connect with us

ACTUALITATE

Campionatul Mondial de handbal de tineret din România, amânat pentru 2021

Publicat



Federaţia Internaţională de Handbal (IHF) a decis, joi, amânarea pentru 2021 a Campionatului Mondial de handbal feminin pentru tineret din România, din cauza pandemiei de coronavirus, potrivit site-ului FRH.

“În urma unei analize a restricţiilor de călătorie în curs şi a măsurilor de siguranţă legate de pandemia de COVID-19, precum şi în urma unui sondaj al echipelor calificate în privinţa dorinţei lor de a participa şi probabilitatea de a participa la acest Campionat, IHF a decis să amâne Campionatul Mondial de Handbal Feminin pentru Tineret din România pentru anul 2021”, a comunicat forul mondial.

“A existat o strânsă comunicare între Federaţia Română de Handbal şi Federaţia Internaţională de Handbal, ultima oară am vorbit cu domnul preşedinte Moustafa ieri (miercuri, n. red.), am făcut un schimb de idei în legătură cu realitatea din România şi realitatea la nivel mondial. Comitetul Executiv al IHF a hotărât că nu este momentul propice pentru a avea un Campionat Mondial cu 24 echipe în momentul respectiv. Discuţia a fost un pic mai amplă, ideea finală este că ne dorim ca acest Campionat Mondial să se ţină şi sperăm să întrunim condiţiile de a-l organiza în siguranţă cât mai curând. Pentru acest lucru noi am început deja să facem cele necesare, în sensul de înştiinţare a Ministerului Tineretului şi Sportului apropo de amânarea acestui Campionat Mondial şi am redepus cererea de susţinere a Guvernului României pentru acest eveniment”, a declarat preşedintele FRH, Alexandru Dedu.

Jucătoarele eligibile să joace la acest eveniment programat iniţial pentru 2020 vor fi eligibile să joace şi în 2021.

Iniţial, Campionatul Mondial de handbal feminin Under-20 era programat să se desfăşoare în perioada 1-13 iulie, la Bucureşti, în Sala Polivalentă şi Sala Dinamo
AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

NASA a descoperit apă pe faţa vizibilă a Lunii

Publicat

NASA a confirmat în premieră, cu ajutorul Stratospheric Observatory for Infrared Astronomy (SOFIA), prezenţa apei pe faţa vizibilă a Lunii. Această descoperire, anunţată luni de Agenţia spaţială americană printr-o conferinţă de presă, indică faptul că apa selenară ar putea exista la nivelul întregii suprafeţe a Lunii, nu doar în regiunile reci şi umbrite ale acesteia.

SOFIA a detectat molecule de apă (H2O) în craterul Clavius, unul dintre cele mai mari cratere lunare vizibile de pe Pământ, situat în emisfera sudică a Lunii, precizează un comunicat publicat pe site-ul nasa.gov. Observaţiile precedente care vizau suprafaţa lunară au detectat anumite forme de hidrogen, dar nu au putut să facă distincţia între cele existente în apă şi cele prezente într-o “rudă” a sa apropiată din punct de vedere chimic, hidroxil (OH). Datele colectate din acel crater dezvăluie prezenţa apei în concentraţii cuprinse între 100 şi 412 părţi per milion – aproximativ echivalentul unei sticle de apă având capacitatea de 354,8 mililitri -, captivă într-un metru cub de scoarţă selenară.

Rezultatele studiului au fost publicate în cel mai recent număr al revistei Nature Astronomy.

“Aveam indicii conform cărora H2O – apa pe care o cunoaştem – ar putea fi prezentă pe faţa vizibilă a Lunii”, a declarat Paul Hertz, directorul Astrophysics Division de la Science Mission Directorate din cadrul sediului general al NASA, situat în Washington. “Acum ştim că se află acolo. Această descoperire schimbă cunoştinţele noastre despre suprafaţa Lunii şi ridică o serie de întrebări interesante despre resursele relevante pentru explorarea spaţiului îndepărtat”, a adăugat expertul american.

Prin comparaţie, deşertul Sahara are o cantitate de apă de 100 de ori mai mare decât aceea detectată de SOFIA la nivelul scoarţei selenare. În pofida acestor cantităţi mici, descoperirea anunţată de NASA generează noi întrebări despre felul în care se formează apa şi despre modul în care ea persistă în condiţiile dificile şi lipsite de aer ce există la suprafaţa satelitului natural al Terrei. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Potențial vaccin anti-COVID-19, dezvoltat în Israel. Când vor începe testele clinice

Publicat

Israelul va începe la 1 noiembrie primele teste clinice ale unui vaccin inovator împotriva noului coronavirus, au anunţat duminică autorităţile care încearcă să stopeze al doilea val de contaminare.

La începutul pandemiei, premierul Benjamin Netanyahu a mandatat Institutul Israelian de Cercetări Biologice (IIBR), o instituţie publică, să dezvolte un vaccin local împotriva virusului care a răpus până în prezent peste un milion de vieţi în întreaga lume, inclusiv 2.372 în Israel, ţară care a înregistrat peste 300.000 de cazuri.

Duminică, autorităţile au anunţat că primele teste clinice ale acestui potenţial vaccin, denumit “BriLife”, urmează să înceapă la data de 1 noiembrie.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), circa 40 de “vaccinuri-candidat” sunt evaluate în prezent în cadrul studiilor clinice pe subiecţi umani în întreaga lume (în creştere de la 11 la jumătatea lunii iunie).

Zece dintre acestea se află în stadiul cel mai avansat, faza a 3-a, în care eficacitatea vaccinului este evaluată pe scară largă, pe zeci de mii de voluntari de pe mai multe continente.

Abordările în cadrul cercetărilor sunt diferite – fie sunt bazate pe categorii de vaccinuri dovedite, fie pe tehnici mai inovatoare, cum ar fi vaccinul cu vector viral (VRV) în cazul căruia cercetătorii utilizează drept suport un alt virus care este transformat şi adaptat pentru a combate COVID-19.

În cazul studiului israelian, laboratoarele IIBR au produs un vaccin de tip VRV care a indus un “răspuns imun eficient” la animale mici, precum şoareci, hamsteri şi iepuri, dar şi la vieţuitoare mai mari, cum ar fi porcii, a declarat doctorul Shmuel Shapira, directorul institutului.

La data de 1 noiembrie, laboratorul va începe prima fază a studiilor clinice pe doi voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, recomandaţi de spitalele Sheba şi Hadassa, a precizat Shapira.

După obţinerea primelor rezultate, autorităţile vor trece de la doi subiecţi la 80 pentru finalizarea primei faze a studiului, urmând ca în decembrie numărul participanţilor să ajungă la 980, în cadrul celei de-a doua faze.

În cele din urmă, studiul va include 25.000 de subiecţi pentru a treia şi ultima fază a testelor clinice, programată pentru aprilie sau mai, notează AFP.

Până în prezent, au fost obţinute 25.000 de doze, producţia urmând să crească la 15 milioane, un număr mai mare decât populaţia ţării (9 milioane de locuitori). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Criza de locuri libere la terapie intensivă ajunge și în Belgia. În următoarele două săptămâni ar putea să nu mai existe locuri disponibile

Publicat

medici coronavirus spital

Belgia ar putea rămâne fără paturi la unităţile de terapie intensivă în două săptămâni dacă numărul persoanelor din spitale va continua să crească în ritmul actual, a declarat un oficial luni, 26 octombrie.

Ţară cu 11 milioane de locuitori, Belgia are a doua cea mai ridicată rată de infectare pe cap de locuitor din Europa, după Republica Cehă. Numărul de noi cazuri s-a dublat la fiecare 13 zile şi a atins un vârf de peste 18.000 la 20 octombrie, o creştere de aproape zece ori faţă de vârful din timpul valului din primăvară al pandemiei.

Numărul de pacienţi de la unităţile de terapie intensivă se dublează la fiecare opt zile – până la 757 duminică -, numărul total al persoanelor internate în spital fiind de 4.827.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Yves Van Laethem, a declarat într-o conferinţă de presă că, în Belgia, capacitatea de 2.000 de paturi la terapie intensivă ar putea fi ocupată în două săptămâni dacă actualul ritm de înmulţire a cazurilor continuă.

“În următoarele patru zile, până la sfârşitul săptămânii, ar urma să trecem de pragul de 1.000 de pacienţi la terapie intensivă”, a spus Van Laethem.

“Dacă această curbă nu se va schimba prin comportamentul nostru, ar urma să ajungem la 2.000 de pacienţi la terapie intensivă în două săptămâni, capacitatea noastră maximă”, a adăugat el.

Regiunea Bruxelles, una dintre cele mai afectate din Europa, a dispus sâmbătă ca toate centrele sportive şi instituţiile culturale să se închidă, iar intervalul de interdicţie de circulaţie este mai mare începând de luni.

Tot luni, 590 de persoane erau internate în spital, la fel ca în perioada de vârf a primului val, în martie-aprilie.

Belgia a avut săptămâna trecută o medie zilnică de 1.288 de noi infectări cu COVID-19 la 100.000 de locuitori. Cu un total de 10.810 morţi, are una dintre cele mai ridicate rate de deces pe cap de locuitor din lume. Agerpres

Foto: arhivă

Citește mai departe

ACTUALITATE

Măsură drastică în Slovania pentru limitarea răspândirii COVID-19. Aceasta va intra în vigoare în următoarele 24 de ore

Publicat

Slovenia înăspreşte măsurile de limitare a răspândirii COVID-19 cu o interdicţie asupra deplasărilor între municipalităţi, a relatat luni, 26 octobrie, agenţia de presă STA, citată de dpa.

Măsura se va aplica începând de marţi şi va rămâne în vigoare pentru o săptămână, a anunţat guvernul sloven. Ulterior, restricţia va fi ridicată în zonele cu situaţie epidemiologică ameliorată.

Anterior în această lună, guvernul condus de premierul Janez Jansa a limitat călătoriile între regiuni, a trecut la cursurile şcolare online şi a impus o carantină parţială.

Cu o populaţie de puţin sub 2,1 milioane de locuitori, Slovenia a raportat sâmbătă 1.675 de noi cazuri de COVID-19, 29% dintre testele efectuate în 24 ore fiind pozitive. Rata de infectare a fost de 6,25 la 1.000 de persoane. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate