Connect with us

ACTUALITATE

Canabisul continuă să rămână cel mai consumat drog din România (raport)

Publicat


Prevalenţa utilizării substanţelor ilegale în rândul populaţiei adulte din România, deşi rămâne scăzută în comparaţie cu alte ţări europene, a crescut constant în perioada 2004-2016, potrivit raportului anual al Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA), dat publicităţii joi la Bruxelles. Canabisul rămâne cel mai consumat drog în România, utilizarea acestuia fiind concentrată în rândul adulţilor tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani, se spune în document.

Datele statistice prezentate în raport, intitulat ”Raportul european privind drogurile 2019: Tendinţe şi evoluţii”, se referă la anul 2017 sau la ultimul an pentru care sunt disponibile date.

Conform raportului de ţară pentru România, în 2016, numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani care au declarat că au consumat canabis în ultimele 12 luni a fost dublu faţă de anul 2013. În general, bărbaţii consumă mai frecvent canabis decât femeile.

Datele din cel mai recent studiu referitor la populaţia generală indică faptul că aproximativ 2,5% dintre adulţii din România au încercat cel puţin o dată în viaţă o nouă substanţă psihoactivă (NPS, ‘droguri noi’), în timp ce utilizarea regulată rămâne rară şi este concentrată în rândul tinerilor.

Consumul de droguri în rândul elevilor este raportat de Proiectul European de Cercetare în Şcoli privind Consumul de Alcool şi alte Droguri (ESPAD), care a fost realizat în România pentru a cincea oară în 2015. Aceste studii arată că cea mai consumată substanţă ilegală în rândul elevilor este canabisul şi există o creştere a consumului acestei substanţe în rândul elevilor cu vârste cuprinse între 15 şi 16 ani după 1999. Cu toate acestea, prevalenţa consumului de canabis în rândul elevilor români se situează doar la jumătate din media ESPAD (pe baza datelor din 35 de ţări). Utilizarea substanţelor ilegale, altele decât canabisul, în rândul elevilor români în 2015 este similară cu media ESPAD. Utilizarea sedativelor fără reţetă medicală în rândul elevilor este mai mică decât media ESPAD.

În ceea ce priveşte utilizarea drogurilor de mare risc, raportul EMCDDA arată că în România prevalenţa consumului este estimată la 0,8-2,9 la 1.000 de adulţi în 2017. Numărul persoanelor care utilizează droguri injectabile în Bucureşti a fost estimat la aproape 9.000 în 2017.

Datele provenite de la unităţile de tratament specializate arată că heroina este principalul drog injectabil utilizat de 9 din 10 pacienţi. În ultimul deceniu, a existat o schimbare în tiparele consumului de droguri, iar un grup de noi substanţe psihoactive a apărut în România. Aproximativ 5% din persoanele care utilizează droguri injectabile şi care primesc tratament indică ‘noile droguri’ ca principală substanţă utilizată.

Circa 1 pacient din 10 care primesc tratament în România este femeie; cu toate acestea, proporţia femeilor care primesc tratament variază în funcţie de tipul de substanţă consumată şi de program.

În ceea ce priveşte bolile legate de consumul de droguri, potrivit raportului EMCDDA, deşi în România a fost înregistrată în perioada 2011-2013 o creştere a numărului de infecţii cu HIV în rândul persoanelor care folosesc droguri injectabile, în perioada 2014-2017 acesta a scăzut. Datele recente în rândul pacienţilor care primesc tratament pentru consumul de droguri arată că circa 16% au raportat că sunt seropozitivi. Cu toate acestea, prevalenţa celor care raportează că sunt seropozitivi este probabil subestimată, deoarece unii consumatori de droguri s-ar putea să nu ştie că au virusul. Datele din 2017 arată că în Bucureşti 30% dintre cei care îşi injectează droguri sunt seropozitivi.

Infecţia cu virusul hepatitei C (HCV) este frecventă în rândul consumatorilor de droguri din România. Studiul realizat în 2017 în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti a arătat că mai mult de trei sferturi au fost testaţi pozitiv pentru anticorpi HCV şi că mai puţin de 1 din 10 sunt infectaţi cu virusul hepatitei B. HIV şi co-infecţiile HCV sunt frecvente în rândul celor care îşi injectează droguri în România.

Similar cu anii precedenţi, în 2017, numărul de decese induse de consumul de droguri – decesele care pot fi atribuite direct utilizării drogurilor ilegale (otrăviri sau supradoze) – a fost calculat doar pe baza deceselor constatate în Bucureşti. Datele sugerează că cele 32 de decese înregistrate au survenit în rândul persoanelor cu o istorie lungă de consum de droguri şi a celor care au utilizat în principal substanţe ilegale prin injectare.

Conform rezultatelor toxicologice, în 2017, opioidele – în principal metadona în combinaţie cu benzodiazepinele şi heroina – au fost principalele droguri responsabile de decese. Noile substanţe psihoactive (NPS) au fost detectate în patru decese şi cocaină într-unul singur. Toate decesele din 2017 s-au produs în rândul consumatorilor cu vârste între 20 şi 44 de ani.

Rata de mortalitate indusă de consumul de droguri la adulţi (cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani) a fost de 2,44 decese la un milion în 2017. Raportul subliniază că, similar cu anul precedent, această rată a mortalităţii este o subestimare, în condiţiile în care decesele legate de droguri au fost raportate doar pentru regiunea Bucureşti. În ultimii ani, în România nu au fost efectuate studii privind mortalitatea în rândul consumatorilor de droguri.AGERPRES

ACTUALITATE

Piaţa restaurantelor şi cafenelelor din România creşte cu 10% anual şi ar putea ajunge la 5 miliarde de euro (raport)

Publicat

Piaţa restaurantelor şi cafenelelor (F&B) din România înregistrează o creştere anuală de 10% şi ar putea ajunge la 5 miliarde de euro, până 2022-2023, relevă raportul Cushman & Wakefield Echinox, intitulat “Food and Beverage: Romania Market Report”.

Conform datelor centralizate, cele şase categorii analizate (fast-food, cafenele, patiserii, resto-club-uri, fast casual şi fine dining) au înregistrat evoluţii pozitive în perioada 2014-2018, creşterile medii anuale oscilând între 15,2% – în cazul operatorilor de fine dining, şi 32,7% – în cel al cafenelelor. “Ne aşteptăm ca acest segment să îşi continue dezvoltarea în următorii ani, o creştere medie anuală de 10% ducând veniturile din industria de F&B dincolo de pragul de 5 miliarde euro, până în 2022-2023”, apreciază Vlad Săftoiu, analist cercetător în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

Statistica la nivel european arată că, în România, cheltuielile de consum aferente sectoarelor de F&B şi ospitalitate înregistrează cele mai scăzute valori ca procent din consumul total per familie din Uniunea Europeană (UE), cu doar 3,1% alocate, în 2018, comparativ cu o medie de 8,8% în Uniune, 9,2% în Ungaria sau 9% în Cehia.

În ceea ce priveşte chiriile practicate pentru unităţile de tip Food & Beverage (100 mp), acestea variază între 35 şi 45 de euro/mp, în principalele zone comerciale din Bucureşti, dar pot ajunge şi la 70-80 euro/mp în cele mai performante centre comerciale, precum Băneasa Shopping City, Promenada Mall şi AFI Palace Cotroceni.

“Clădirile de birouri din Bucureşti şi marile oraşe regionale, precum şi proiectele de tip Food Hall sunt două zone ţintă vizate de operatorii de F&B în perioada următoare. Hub-uri de restaurante ce pot fi asociate conceptului de Food Hall se dezvoltă în Bucureşti, primele proiecte fiind livrate în 2019. Cel mai relevant proiect de acest gen este Agora Floreasca, un proiect ce constă în recondiţionarea fostei pieţe Floreasca, în cadrul căruia au fost amenajate şase spaţii noi pentru operatorii de F&B. Pe de altă parte, numeroşi operatori s-au extins în cele mai reprezentative proiecte de birouri din Bucureşti. Un astfel de proiect este Aviatorilor 8 din Piaţa Victoriei, care a reunit cinci operatori diferiţi – 5ENSI, French Revolution, Gastro Lab, Japanos şi Manufaktura The Coffee Shop”, se menţionează în analiză.

În viziunea specialiştilor Cushman & Wakefield Echinox, un alt factor determinant în dezvoltarea industriei îl reprezintă şi platformele de comenzi online, care se vor extinde puternic în aproape toate judeţele, operatori precum Uber Eats, Foodpanda sau Glovo având o prezenţă puternică în Bucureşti şi în marile oraşe regionale.

Raportul Cushman & Wakefield Echinox a analiza 73 de operatori ce deţin aproximativ 700 de unităţi la nivel naţional şi au înregistrat o cifră de afaceri de 650 milioane euro, în 2018, având o cotă de piaţă de circa 20% din piaţa de restaurante şi cafenele din România, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP). În cadrul cercetării, industria de profil a fost împărţită în şase segmente distincte: fast-food, cafenele, patiserii, resto-club-uri, fast casual şi fine dining.

Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 51.000 de angajaţi în peste 70 de ţări. Cu venituri de 8,2 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanţă în gestionarea activelor şi investiţiilor, pieţe de capital, închirieri, administrarea proprietăţilor, reprezentarea chiriaşilor, servicii de proiect şi evaluare. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul firmelor radiate a crescut cu peste 42% în primele nouă luni ale anului

Publicat

Numărul firmelor radiate a crescut în primele nouă luni ale anului cu 42,11%, comparativ cu perioada similară din 2018, ajungând la 83.376 firme, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 9.785 de firme (cu 4,99% mai multe faţă de ianuarie-septembrie 2018) şi în judeţele Iaşi – 4.384 (plus 87,75%), Cluj – 3.145 (plus 27,74%) şi Prahova – 2.974 (plus 50,05%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost înregistrate în judeţele Ialomiţa, respectiv 621, în creştere cu 48,92% faţă de anul anterior, Covasna – 656 (plus 58,07%) şi Giurgiu – 693 (plus 11,24%).

Numărul de radieri a crescut în toate judeţele, avansul cel mai semnificativ fiind consemnat în judeţele Teleorman (plus 144,19%), Maramureş (plus 110,52%) şi Bistriţa-Năsăud (plus 106,18%).

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 24.799 (plus 53,68% raportat la primele 9 luni din 2018), agricultură, silvicultură şi pescuit – 13.756 (plus 97,42%) şi construcţii – 7.767 (plus 59,19%).

În luna august septembrie au fost radiate 4.643 de firme, cele mai multe în Bucureşti – 713 şi în judeţele Ilfov – 297, Constanţa – 195 şi Cluj – 185. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Prezidenţiale2019/ ANP: 14.807 de deţinuţi au votat la scrutinul de duminică

Publicat

Un număr de 14.807 de persoane private de libertate şi-au exercitat dreptul de vot la scrutinul de duminică, potrivit unui comunicat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

“Ca urmare a dispunerii tuturor măsurilor organizatorice de natură să asigure desfăşurarea în condiţii optime a procesului de vot în cadrul alegerilor pentru preşedintele României din anul 2019, unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au raportat finalizarea activităţii de votare, fără a fi înregistrate incidente sau manifestări de natură a perturba procesul electoral”, relevă sursa citată.

Potrivit acesteia, numărul deţinuţilor custodiaţi duminica aceasta de ANP este de 20.434.

Joi, situaţia statistică estimativă indica faptul că 15.043 de persoane private de libertate cu drept de vot şi-au exprimat în scris intenţia de a participa la scrutinul de duminică.

Potrivit unei decizii a BEC, alegătorii deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau care se află în executarea unei pedepse privative de libertate, dar cărora nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale votează prin intermediul urnei speciale.

În vederea asigurării exercitării în bune condiţii a dreptului persoanelor private de libertate de a vota, la nivelul unităţilor subordonate ANP au fost dispuse următoarele măsuri: identificarea persoanelor private de libertate cu drept de vot şi informarea acestora cu privire la posibilitatea exercitării dreptului de vot prin intermediul urnei speciale; informarea deţinuţilor cu drept de vot cu privire la necesitatea formulării cererilor privind exercitarea dreptului de vot; depunerea diligenţelor necesare eliberării actelor de identitate persoanelor cu drept de vot care nu posedă sau preschimbării celor al căror termen de valabilitate este expirat; depunerea listelor nominale, împreună cu cererile, la secţia de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere; stabilirea şi amenajarea unui spaţiu corespunzător în cadrul unităţii, pentru amplasarea urnelor şi a cabinelor de vot, ţinându-se seama de numărul aproximativ al persoanelor private de libertate participante la alegeri, menţiona ANP. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Construcţiile, turismul şi industria au un deficit de peste un milion de angajaţi. Forţa de muncă, optimizată cu ajutorul programelor informatice

Publicat

constructii

Peste un milion de angajaţi sunt necesari în construcţii, turism şi industria din România, iar din cauza lipsei forţei de muncă, şase din zece oameni de afaceri vor să aducă personal din străinătate, relevă o serie de studii recente, citate de unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii software pentru gestionarea procesului de producţie al unei companii (ERP) şi pentru managementul eficient al afacerilor (CRM).

În acest context, reprezentanţii SoftOne Technologies susţin că folosirea forţei de muncă din domeniile construcţiilor şi imobiliarelor poate fi optimizată cu ajutorul programelor informatice de eficientizare a resursei umane.

“Un singur soft îi ajută pe antreprenorii din domeniul construcţiilor să eficientizeze activitatea angajaţilor, să optimizeze procesul de comunicare cu partenerii şi să reducă semnificativ costurile de aprovizionare. Dezvoltatorul imobiliar Urban Invest, cu peste 12 ani de experienţă, un portofoliu de 10 proiecte rezidenţiale şi peste 4.000 de apartamente, este unul dintre cei care au implementat un program de eficientizare a activităţii. În 2015, dezvoltarea companiei venea cu o serie de nevoi care nu mai erau satisfăcute de softul de contabilitate utilizat: numărul utilizatorilor care aveau nevoie să introducă date în sistem crescuse considerabil, iar firma avea nevoie de o mai bună administrare a informaţiilor legate de contracte, administrarea blocurilor, proiecte de construcţii, facturare şi plăţi (…) Pentru asta, firma a apelat la serviciile partenerului autorizat al companiei SoftOne – QBS Retail&Logistics. Un plus semnificativ l-a constituit instalarea modulului de Business Intelligence (BI) QlikView care a îmbunătăţit activitatea de procesare a datelor şi a eficientizat utilizarea şi exploatarea acestora la nivelul întregii companii”, se arată într-un comunicat de presă al SoftOne Technologies.

Potrivit sursei citate. valoarea unui program informatic de gestiune a afacerii variază de la câteva sute de euro, la câteva zeci de mii, în funcţie de cât de mare şi extinsă este compania în care va fi implementat.

SoftOne Technologies este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii software ERP, CRM şi aplicaţii web mobile din Europa de Sud-Est. Cu sediul central în Atena (Grecia), SoftOne oferă opţiuni de găzduire a soluţiilor de business atât pe serverul clientului, cât şi în Cloud/Software as a Service (SaaS), companiilor de talie mică, medie, cât şi organizaţiilor mari.

Compania are, în prezent, peste 100 de angajaţi, o sucursală în Salonic şi trei subsidiare în România, Cipru şi Bulgaria. SoftOne Technologies este “Microsoft Gold Certified Partner”. AGERPRES

Citește mai departe