Prevalenţa utilizării substanţelor ilegale în rândul populaţiei adulte din România, deşi rămâne scăzută în comparaţie cu alte ţări europene, a crescut constant în perioada 2004-2016, potrivit raportului anual al Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA), dat publicităţii joi la Bruxelles. Canabisul rămâne cel mai consumat drog în România, utilizarea acestuia fiind concentrată în rândul adulţilor tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani, se spune în document.

Datele statistice prezentate în raport, intitulat ”Raportul european privind drogurile 2019: Tendinţe şi evoluţii”, se referă la anul 2017 sau la ultimul an pentru care sunt disponibile date.

Conform raportului de ţară pentru România, în 2016, numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani care au declarat că au consumat canabis în ultimele 12 luni a fost dublu faţă de anul 2013. În general, bărbaţii consumă mai frecvent canabis decât femeile.

Datele din cel mai recent studiu referitor la populaţia generală indică faptul că aproximativ 2,5% dintre adulţii din România au încercat cel puţin o dată în viaţă o nouă substanţă psihoactivă (NPS, ‘droguri noi’), în timp ce utilizarea regulată rămâne rară şi este concentrată în rândul tinerilor.

Consumul de droguri în rândul elevilor este raportat de Proiectul European de Cercetare în Şcoli privind Consumul de Alcool şi alte Droguri (ESPAD), care a fost realizat în România pentru a cincea oară în 2015. Aceste studii arată că cea mai consumată substanţă ilegală în rândul elevilor este canabisul şi există o creştere a consumului acestei substanţe în rândul elevilor cu vârste cuprinse între 15 şi 16 ani după 1999. Cu toate acestea, prevalenţa consumului de canabis în rândul elevilor români se situează doar la jumătate din media ESPAD (pe baza datelor din 35 de ţări). Utilizarea substanţelor ilegale, altele decât canabisul, în rândul elevilor români în 2015 este similară cu media ESPAD. Utilizarea sedativelor fără reţetă medicală în rândul elevilor este mai mică decât media ESPAD.

În ceea ce priveşte utilizarea drogurilor de mare risc, raportul EMCDDA arată că în România prevalenţa consumului este estimată la 0,8-2,9 la 1.000 de adulţi în 2017. Numărul persoanelor care utilizează droguri injectabile în Bucureşti a fost estimat la aproape 9.000 în 2017.

Datele provenite de la unităţile de tratament specializate arată că heroina este principalul drog injectabil utilizat de 9 din 10 pacienţi. În ultimul deceniu, a existat o schimbare în tiparele consumului de droguri, iar un grup de noi substanţe psihoactive a apărut în România. Aproximativ 5% din persoanele care utilizează droguri injectabile şi care primesc tratament indică ‘noile droguri’ ca principală substanţă utilizată.

Circa 1 pacient din 10 care primesc tratament în România este femeie; cu toate acestea, proporţia femeilor care primesc tratament variază în funcţie de tipul de substanţă consumată şi de program.

În ceea ce priveşte bolile legate de consumul de droguri, potrivit raportului EMCDDA, deşi în România a fost înregistrată în perioada 2011-2013 o creştere a numărului de infecţii cu HIV în rândul persoanelor care folosesc droguri injectabile, în perioada 2014-2017 acesta a scăzut. Datele recente în rândul pacienţilor care primesc tratament pentru consumul de droguri arată că circa 16% au raportat că sunt seropozitivi. Cu toate acestea, prevalenţa celor care raportează că sunt seropozitivi este probabil subestimată, deoarece unii consumatori de droguri s-ar putea să nu ştie că au virusul. Datele din 2017 arată că în Bucureşti 30% dintre cei care îşi injectează droguri sunt seropozitivi.

Infecţia cu virusul hepatitei C (HCV) este frecventă în rândul consumatorilor de droguri din România. Studiul realizat în 2017 în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti a arătat că mai mult de trei sferturi au fost testaţi pozitiv pentru anticorpi HCV şi că mai puţin de 1 din 10 sunt infectaţi cu virusul hepatitei B. HIV şi co-infecţiile HCV sunt frecvente în rândul celor care îşi injectează droguri în România.

Similar cu anii precedenţi, în 2017, numărul de decese induse de consumul de droguri – decesele care pot fi atribuite direct utilizării drogurilor ilegale (otrăviri sau supradoze) – a fost calculat doar pe baza deceselor constatate în Bucureşti. Datele sugerează că cele 32 de decese înregistrate au survenit în rândul persoanelor cu o istorie lungă de consum de droguri şi a celor care au utilizat în principal substanţe ilegale prin injectare.

Conform rezultatelor toxicologice, în 2017, opioidele – în principal metadona în combinaţie cu benzodiazepinele şi heroina – au fost principalele droguri responsabile de decese. Noile substanţe psihoactive (NPS) au fost detectate în patru decese şi cocaină într-unul singur. Toate decesele din 2017 s-au produs în rândul consumatorilor cu vârste între 20 şi 44 de ani.

Rata de mortalitate indusă de consumul de droguri la adulţi (cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani) a fost de 2,44 decese la un milion în 2017. Raportul subliniază că, similar cu anul precedent, această rată a mortalităţii este o subestimare, în condiţiile în care decesele legate de droguri au fost raportate doar pentru regiunea Bucureşti. În ultimii ani, în România nu au fost efectuate studii privind mortalitatea în rândul consumatorilor de droguri.AGERPRES