Connect with us

ACTUALITATE

Candidaţii la funcţia de procuror european din partea României susţin interviul la MJ

Publicat



justitie

Opt candidaţi la funcţia de procuror european din partea României susţin marţi interviul în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Ana Birchall.

Candidaţii vor susţine interviul în ordine alfabetică, în cadrul a două sesiuni – prima va începe la ora 10,00, iar a doua la ora 16,00, deoarece ministrul trebuie să participe la şedinţa de Guvern, programată la ora 13,00.

Potrivit MJ, pentru funcţia de procuror european din partea României şi-au depus candidatura Daniel Horodniceanu, Cătălin Laurenţiu Borcoman, Marius Bogdan Bulancea, Elena Hach, Constantin Claudiu Dumitrescu, Laura Ecedi Stoisavlevici, Răzvan Horaţiu Radu şi Nicoleta Nolden.

Daniel Constantin Horodniceanu, Cătălin Laurenţiu Borcoman, Marius Bogdan Bulancea, Laura Ecedi Stoisavlevici şi Elena Hach au participat şi la prima selecţie organizată de MJ, însă ei au fost respinşi în luna aprilie de ministrul Justiţiei de atunci Tudorel Toader.

* Daniel Horodniceanu a condus DIICOT în perioada 2015 – 2018. El a candidat şi pentru un al doilea mandat ca şef al DIICOT, dar şi pentru postul de procuror general, însă a fost respins de Tudorel Toader.

* Marius Bogdan Bulancea este şeful Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA. A făcut parte din echipa de anchetă în dosarul “Gala Bute”, în care este judecată Elena Udrea.

* Cătălin Laurenţiu Borcoman a fost şef al DIICOT Braşov.

* Elena Hach – în perioada ianuarie-iunie 2013 – a fost membru interimar al CSM, iar în perioada 2013 – 2018 a fost membru al plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. În septembrie 2018, a demisionat din funcţia de membru al Consiliului Director al Asociaţiei Procurorilor din România, fiind nemulţumită de modul în care asociaţia a fost reprezentată în şedinţa CSM din 19 septembrie 2018, în care a fost adoptat Regulamentul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

* Constantin Claudiu Dumitrescu este şeful Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale UE din cadrul DNA. În perioada 2011 – 2013, a fost detaşat în funcţia de şef al Departamentului de Luptă Antifraudă.

* Nicoleta Nolden este judecătoare la Curtea de Apel Bucureşti. A fost consul al României la Bonn, fiind detaşată până în iunie 2018 la Ministerul Afacerilor Externe.

* Răzvan Horaţiu Radu a fost subsecretar de stat în MAE şi agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi agent guvernamental la CEDO.

* Laura Ecedi Stoisavlevici este procuror în cadrul DIICOT – Serviciul judiciar.

Conform MJ, poate fi desemnată candidat în numele României pentru funcţia de procuror european persoana care este cetăţean român, cu domiciliul în România, este procuror sau judecător cu o vechime în această calitate de minimum 15 ani, este procuror cu grad profesional de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau judecător cu grad profesional de curte de apel, are experienţă practică relevantă în sistemul judiciar românesc, cunoaşte la un nivel tehnic avansat limba engleză sau franceză (cunoaşterea la nivel avansat a unei a doua limbi de circulaţie internaţională reprezintă un avantaj).

În urma susţinerii interviului, comisia de la MJ selectează trei candidaţi, care vor fi incluşi în lista cu trei candidaturi pe care ministrul Justiţiei o va înainta Consiliului Uniunii Europene. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

China va închide treptat toate pieţele unde se comercializează păsări vii, pentru a reduce riscul răspândirii noului coronavirus

Publicat

China va închide gradual toate pieţele unde se vând păsări vii, pentru a reduce riscurile pentru sănătatea publică în urma răspândirii noului coronavirus, a anunţat vineri presa oficială de la Beijing, citată de agenţia EFE.

Vor fi impuse ”restricţii comerţului şi sacrificării păsărilor vii”, a declarat Chen Xu, şeful Administraţiei Statale pentru Reglementarea Pieţei, fără a da însă alte detalii. Dar el a adăugat că guvernul chinez va lua măsuri dure de asemenea împotriva comerţului ilegal cu animale sălbatice şi împotriva consumului cărnii acestora.

Autorităţile chineze se concentrează în prezent asupra monitorizării siguranţei sanitare a alimentelor comercializate în cele circa 44.000 de pieţe de produse proaspete, cum a fost cea din Wuhan, considerată a fi la originea pandemiei de COVID-19, sau piaţa Xinfadi din capitala Beijing, de unde pare să fi pornit recent un nou focar de COVID-19, care între timp a fost pus sub control.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Singura majorare a pensiilor ce poate fi operată în acest an este de 10%. Explicația ministrului Finanțelor

Publicat

Singura majorare a pensiilor care poate fi operată de Guvern în acest an este de 10%, a declarat, joi, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu. Potrivit acestuiaia, o creştere cu 40% ar însemna un dezastru pentru România în această perioadă de criză economică globală.

“Înţelegem foarte bine că există această problemă şi pentru pensionarii din România. Nu este doar un lucru populist ceea ce facem, această creştere de 10%, este şi o datorie morală. Dar acest 10% este ce se poate face acum. (…) 10% înseamnă anul viitor un punct procentual creştere a cheltuielilor bugetare, deci chiar şi 10% înseamnă foarte mult, iar 40% înseamnă România izolată în faţa investitorilor străini. Rămânem izolaţi. Şi înseamnă imediat o destabilizare a finanţelor publice în România. Este un cost mult prea mare, pe care nu putem să-l ducem. 40% (majorare a pensiilor n.r) era un risc major pentru stabilitatea economică într-o perioadă de creştere economică cu 4%. Într-o perioadă de criză economică globală, aşa ceva este dezastru pentru România”, a afirmat Florin Cîţu, la Realitatea Plus.

Ministrul Finanţelor a susţinut că Guvernul va găsi o soluţie politică pentru a nu încălca legislaţia prin majorarea cu doar 10% a pensiilor de la 1 septembrie, în contextul în care legea prevede majorarea pensiilor cu 40%, iar PSD are majoritate în Parlament.

“Aceasta o să fie o decizie politică, aşa cum am luat decizia şi pentru a proroga şi legea cu dublarea alocaţiilor. Vom găsi o soluţie. Mai greu a fost să găsim resursele pentru a creşte pensiile şi cu 10%, este un efort bugetar important într-un an în care avem nevoie de investiţii, într-un an în care avem nevoie de a creşte capacitatea de producţie a economiei, de a salva companii, de a salva locuri de muncă. În timp ce noi vorbim de această creştere a pensiilor, sunt zeci de mii, sute de mii de români care au fost în şomaj tehnic, un milion de oameni au fost în şomaj tehnic, şi acolo este un efort bugetar, pentru că am plătit pe de o parte şomajul tehnic, dar ca să îi ajutăm să se întoarcă la locul de muncă avem un program prin care plătim 41,5% din salariu”, a precizat Florin Cîţu. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Legea privind completarea şi depunerea declaraţiilor de avere în format electronic, promulgată

Publicat

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea care prevede că începând cu anul 2022 declaraţiile de avere şi de interese trebuie completate şi depuse în format electronic.

Actul normativ are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.176/2010, în sensul instituirii posibilităţii completării şi depunerii declaraţiilor de avere şi de interese “în format electronic, certificate cu semnătură electronică calificată”. Potrivit legii, începând cu anul 2022, toate persoanele prevăzute la art.1 din Legea nr.176/2010 au obligaţia de a completa şi depune declaraţiile de avere şi de interese în format electronic.

“Începând cu 1 ianuarie 2022, persoanele prevăzute la art.1 alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la art. 1 alin. (1) pct. 39, au obligaţia de a completa şi depune declaraţiile de avere şi de interese în format electronic. Până la data de 31 decembrie 2021, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pct. 1-38 pot completa şi depune declaraţiile de avere şi de interese şi în format electronic, certificate cu semnătură electronică calificată, iar acestea se trimit Agenţiei Naţionale de Integritate prin mijloace electronice de
transmitere la distanţă. Procedura de transmitere la distanţă a declaraţiilor de avere şi de interese, precum şi condiţiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate”, se arată în lege.

Actul normativ stipulează că declaraţiile depuse în format electronic au acelaşi regim ca cele depuse în format hârtie, fiind transmise aceloraşi persoane şi entităţi, urmând ca acestea să deruleze procedurile prevăzute de lege.

Legea prevede că ordinul preşedintelui ANI se emite în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

“Până la data de 31 decembrie 2021, toate autorităţile publice, instituţiile publice sau unităţile din care fac parte persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pct. 1-38 din Legea nr.176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a asigura deponenţilor certificate calificate pentru semnătură electronică”, se arată în actul normativ. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 250 de maşini imobilizate de polițiști, în ultimele 5 luni, în urma controalelor la ‘piraţi rutieri’

Publicat

amenda-politie

Peste 250 de maşini au fost imobilizate, în ultimele cinci luni, în urma controalelor efectuate de poliţişti din toate judeţele pentru a depista şoferii care efectuează transport ilegal de persoane, aşa numiţii “piraţi rutieri”, informează vineri IGPR.

“Începând din luna februarie până la sfârşitul lunii iunie, la nivel naţional, sub coordonarea Direcţiei Rutieră din Inspectoratul General al Poliţiei Române, poliţiştii rutieri şi de investigare a criminalităţii economice au acţionat pentru depistarea celor care efectuează transport neautorizat de persoane. Astfel, în cinci luni, au fost controlate peste 110.000 de autovehicule. Pentru neregulile constatate, au fost aplicate 11.020 de sancţiuni contravenţionale (dintre care 549 pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, alte 150 la Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, 10 pentru nerespectarea OUG nr. 49/2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto)”, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.

Cele mai multe amenzi (1.386) au fost date pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, depăşire neregulamentară, neacordare prioritate vehicule şi pentru lipsa ITP.

Ca măsuri complementare, au fost reţinute aproape 2.000 de permise de conducere şi retrase peste 1.000 de certificate de înmatriculare, iar în cazul a 256 de autovehicule s-a dispus imobilizarea, ca urmare a constatării faptului că erau utilizate pentru efectuarea transportului ilegal de persoane.

Au fost constatate şi 490 de infracţiuni, 333 fiind la regimul rutier şi 4 de evaziune fiscală, pentru care au fost întocmite dosare penale.

În activităţi, alături de poliţişti rutieri şi de investigarea criminalităţii economice, au fost angrenaţi şi specialişti ai Registrului Auto Român şi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate