Connect with us

ACTUALITATE

Candidaţii la funcţia de procuror european din partea României susţin interviul la MJ

Publicat



justitie

Opt candidaţi la funcţia de procuror european din partea României susţin marţi interviul în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Ana Birchall.

Candidaţii vor susţine interviul în ordine alfabetică, în cadrul a două sesiuni – prima va începe la ora 10,00, iar a doua la ora 16,00, deoarece ministrul trebuie să participe la şedinţa de Guvern, programată la ora 13,00.

Potrivit MJ, pentru funcţia de procuror european din partea României şi-au depus candidatura Daniel Horodniceanu, Cătălin Laurenţiu Borcoman, Marius Bogdan Bulancea, Elena Hach, Constantin Claudiu Dumitrescu, Laura Ecedi Stoisavlevici, Răzvan Horaţiu Radu şi Nicoleta Nolden.

Daniel Constantin Horodniceanu, Cătălin Laurenţiu Borcoman, Marius Bogdan Bulancea, Laura Ecedi Stoisavlevici şi Elena Hach au participat şi la prima selecţie organizată de MJ, însă ei au fost respinşi în luna aprilie de ministrul Justiţiei de atunci Tudorel Toader.

* Daniel Horodniceanu a condus DIICOT în perioada 2015 – 2018. El a candidat şi pentru un al doilea mandat ca şef al DIICOT, dar şi pentru postul de procuror general, însă a fost respins de Tudorel Toader.

* Marius Bogdan Bulancea este şeful Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA. A făcut parte din echipa de anchetă în dosarul “Gala Bute”, în care este judecată Elena Udrea.

* Cătălin Laurenţiu Borcoman a fost şef al DIICOT Braşov.

* Elena Hach – în perioada ianuarie-iunie 2013 – a fost membru interimar al CSM, iar în perioada 2013 – 2018 a fost membru al plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. În septembrie 2018, a demisionat din funcţia de membru al Consiliului Director al Asociaţiei Procurorilor din România, fiind nemulţumită de modul în care asociaţia a fost reprezentată în şedinţa CSM din 19 septembrie 2018, în care a fost adoptat Regulamentul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

* Constantin Claudiu Dumitrescu este şeful Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale UE din cadrul DNA. În perioada 2011 – 2013, a fost detaşat în funcţia de şef al Departamentului de Luptă Antifraudă.

* Nicoleta Nolden este judecătoare la Curtea de Apel Bucureşti. A fost consul al României la Bonn, fiind detaşată până în iunie 2018 la Ministerul Afacerilor Externe.

* Răzvan Horaţiu Radu a fost subsecretar de stat în MAE şi agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi agent guvernamental la CEDO.

* Laura Ecedi Stoisavlevici este procuror în cadrul DIICOT – Serviciul judiciar.

Conform MJ, poate fi desemnată candidat în numele României pentru funcţia de procuror european persoana care este cetăţean român, cu domiciliul în România, este procuror sau judecător cu o vechime în această calitate de minimum 15 ani, este procuror cu grad profesional de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau judecător cu grad profesional de curte de apel, are experienţă practică relevantă în sistemul judiciar românesc, cunoaşte la un nivel tehnic avansat limba engleză sau franceză (cunoaşterea la nivel avansat a unei a doua limbi de circulaţie internaţională reprezintă un avantaj).

În urma susţinerii interviului, comisia de la MJ selectează trei candidaţi, care vor fi incluşi în lista cu trei candidaturi pe care ministrul Justiţiei o va înainta Consiliului Uniunii Europene. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Primul pacient din lume vindecat de HIV a murit de leucemie

Publicat

Timothy Ray Brown, primul pacient din lume declarat vindecat de HIV după ce a suferit un tip unic de transplant de măduvă, a murit în California de un cancer al sângelui, conform unui anunţ făcut de partenerul său, transmite Reuters.

“Cu mare tristeţe vă anunţ că Timothy a murit… în această după amiază, înconjurat de prietenii săi şi de mine, după 5 luni de luptă cu leucemia”, conform mesajului postat pe Facebook de partenerul său, Tim Hoeffgen.

Brown, născut la 11 martie 1966, a devenit cunoscut drept “pacientul din Berlin” după ce infecţia sa cu HIV a fost eliminată prin tratament în 2007.

Cazul americanului a fascinat şi a inspirat o întreagă generaţie de medici HIV precum şi de pacienţi infectaţi cu acest virus care provoacă SIDA, oferind o scânteie de speranţă că într-o bună zi va fi găsit tratamentul care va pune capăt pandemiei de SIDA.

Adeeba Kamarulzaman, preşedintele organizaţiei International AIDS Society, a declarat că îl plânge pe Brown “cu inima grea”.

“Îi datorăm lui Timothy şi doctorului său, Gero Huetter, foarte multă recunoştinţă pentru că le-au oferit oamenilor de ştiinţă oportunitatea de a explora conceptul că vindecarea de HIV este posibilă”, a declarat Kamarulzaman, care este şi profesor de medicină şi boli infecţioase la Universitatea Malaya.

Brown a fost diagnosticat cu HIV în 1995, în timp ce trăia la Berlin, iar în 2006 a fost diagnosticat cu un tip de cancer al sângelui denumit leucemie mieloidă acută.

Deşi Brown a rămas HIV-negativ timp de peste un deceniu după ce a fost tratat, el s-a reîmbolnăvit de leucemie anul trecut. Medicii săi au constatat că pacientul a suferit metastaze la nivelul măduvei spinării şi a creierului şi pacientul a fost internat la un centru de îngrijire paliativă din Palm Springs, California.

Pentru Gero Huetter, medicul german care l-a îngrijit pe Brown din 2007, cazul acestuia a fost unul cu totul deosebit. Tratamentul primit de Brown a implicat distrugerea sistemului său imunitar şi transplantul de celule stem cu o mutaţie genetică denumită CCR5, care conferă rezistenţă la infectarea cu HIV.

Doar un mic procent dintre oameni, cei mai mulţi dintre ei de descendenţă nord-europeană, au în mod natural mutaţia CCR5 care îi face rezistenţi la infectarea cu virusul care provoacă SIDA.

Acest lucru, la care se adaugă şi alţi factori, au făcut ca tratamentul suportat de Brown să fie foarte scump, complex şi extrem de riscant.

Mulţi experţi sunt de părere că acest tip de tratament nu va putea deveni niciodată o modalitate de a-i vindeca pe toţi pacienţii infectaţi cu HIV pentru că mulţi dintre ei vor risca să moară din cauza procedurilor ce fac parte din tratament.

În prezent, peste 37 de milioane de oameni din întreaga lume sunt infectaţi cu virusul HIV, iar pandemia SIDA a ucis aproximativ 35 de milioane de oameni de la izbucnirea sa în anii ’80.

Progresele medicale din ultimele trei decenii au dus la dezvoltarea unor combinaţii de medicamente cunoscute drept terapii antiretrovirale care pot menţine virusul sub control, permiţându-le multor pacienţi să trăiască cu acest virus timp de mai mulţi ani.

Un al doilea pacient cu HIV, Adam Castillejo, care era cunoscut drept “pacientul de la Londra” până când şi-a dezvăluit identitatea în acest an, este considerat în remisie de HIV după ce a suferit în 2016 un transplant de măduvă similar celui suferit de Brown.

“Deşi cazurile lui Timothy şi Adam nu reprezintă o strategie viabilă la scară largă pentru tratarea HIV, ele reprezintă momente de importanţă maximă în cruciada pentru un tratament care să vindece HIV”, a declarat Sharon Lewin, profesor şi specialist în HIV la Institutul australian Doherty.

Ea a declarat că Brown a fost “un campion şi un susţinător al păstrării cruciadei pentru un tratament care să elimine definitiv HIV pe agenda politică şi ştiinţifică”.

“Este speranţa comunităţii ştiinţifice că într-o zi vom putea onora amintirea sa printr-o strategie sigură, ieftină şi accesibilă pe scară largă pentru a obţine remisia şi vindecarea de HIV”, a mai susţinut ea.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Amazon introduce plata contactless cu palma

Publicat

Utilizarea palmei în locul cardului bancar: Amazon a dezvăluit marţi tehnologia biometrică contactless ce permite clienţilor să plătească în magazin cu o simplă mişcare a mâinii, informează AFP.

Serviciul Amazon One va fi disponibil pentru început în două din magazinele de convenienţă Amazon Go din Seattle, unde îşi are sediul compania.

Grupul antreprenorului Jeff Bezos intenţionează să adauge tehnologia şi celorlalte băcănii din SUA (Chicago, San Francisco şi New York, pe lângă alte puncte de vânzare din Seattle) şi să o vândă către magazine terţe, dar nu a anunţat încă numele unui potenţial partener.

Lanţul de băcănii de top Whole Foods Market, achiziţionat în 2017 de Amazon, ar putea fi de asemenea echipat pe viitor cu acest nou sistem de plată.

“În majoritatea spaţiilor comerciale, Amazon One ar putea deveni o metodă alternativă de plată sau o opţiune de card de fidelitate cu un dispozitiv la casă alături de sistemul tradiţional de plată”, explică într-o postare pe blog Dilip Kumar, vice-preşedintele pentru vânzări cu amănuntul şi tehnologie al companiei Amazon.

Kumar a informat, de asemenea, că Amazon One ar putea fi utilizat pentru intrarea publicului pe stadioane sau pentru accesul la locul de muncă al angajaţilor.

Descrisă de Amazon drept “rapidă, fiabilă şi sigură”, tehnologia foloseşte algoritmi personalizaţi pornind de la o imagine a mâinii pentru a crea o “semnătură unică cu palma”.

Clienţii care doresc să se înregistreze trebuie să aibă un număr de telefon mobil şi un card bancar, dar nu este necesar să aibă un cont Amazon.

“Luăm în serios securitatea şi confidenţialitatea datelor, iar toate datele sensibile sunt tratate în conformitate cu politicile noastre ce datează de mulţi ani”, susţine compania.

Gigantul comerţului online insistă în special asupra faptului că imaginile palmelor nu vor fi stocate pe dispozitivele Amazon One, ci criptate şi trimise în spaţii ‘cloud’ securizate.

Utilizatorii vor avea, de asemenea, opţiunea de a solicita ştergerea datelor asociate cu Amazon One direct de pe dispozitiv sau printr-un site web dedicat.

Pentru Doug Stephens, specialist în evoluţia tiparelor de consum şi fondator al firmei de consultanţă Retail Prophet, “biometria ca mijloc de identificare sau mijloc de plată a avut întotdeauna mult sens”. “Întrebarea este dacă Amazon va reuşi să îşi normalizeze relaţia cu noi sau dacă ne va trăda încrederea”, a scris pe Twitter specialistul canadian. AGERPRES

Sursa foto: bbc.com

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cea de-a 18-a staţie de încărcare rapidă a maşinilor electrice a fost montată în județul Călărași de E.ON Energie România

Publicat

E.ON Energie România a pus în funcţiune o nouă staţie de încărcare rapidă a autovehiculelor electrice, în parcarea magazinului Penny din localitatea Fundulea, judeţul Călăraşi, fiind astfel continuate lucrările pentru implementarea infrastructurii de transport electric pe ruta Constanţa – Bucureşti – Timişoara.

Astfel, până acum, E.ON Energie România a montat optsprezece staţii: Iaşi, Tg. Frumos (judeţul Iaşi), Cristeşti (judeţul Iaşi), Roman (judeţul Neamţ), Piatra Neamţ, Taşca (judeţul Neamţ), Gheorgheni (judeţul Harghita), Sovata (judeţul Mureş), Târgu Mureş, Bacău, Suceava, Adjud (judeţul Vrancea), Bucureşti (trei staţii), Râmnicu Vâlcea, Constanţa şi Fundulea.

Ultima staţie de încărcare prevăzută de E.ON Energie România în cadrul proiectului NEXT-E urmează a fi instalată până la sfârşitul acestui an în Lugoj, judeţul Timiş, în cadrul unui parteneriat cu Penny.

Staţia de încărcare de la Fundulea are o putere maximă de 77 kW. Astfel, timpul mediu de încărcare a unei maşini electrice va fi de aproximativ 40 de minute pentru 80% din baterie.

În locaţie este instalată o staţie de tip fast charge 1×50 kW (curent continuu conectori CCS sau CHAdeMO) + 1×22 kW (curent alternativ conector Type 2), ce beneficiază de 2 locuri de parcare.

Iniţiativa face parte din proiectul NEXT-E, cofinanţat din fonduri europene prin intermediul programului Connecting Europe Facility (CEF) prin care E.ON Energie România şi-a propus să instaleze 19 unităţi de încărcare rapidă a autovehiculelor, alte 21 urmând să fie instalate de către MOL, unul dintre partenerii din acest proiect.

Până în prezent, prin intermediul staţiilor NEXT-E instalate de E.ON Energie Romania, posesorii de autovehicule electrice sau hibrid au utilizat aproximativ 38.000 de kWh de energie electrică şi au parcurs peste 240.000 de km. Cele mai multe încărcări s-au făcut la staţiile din Suceava, Neamţ şi Iaşi.

Staţiile sunt integrate într-un sistem de monitorizare şi gestionare a sesiunilor de încărcare. Acest sistem asigură supravegherea non-stop a respectivei unităţi şi are posibilitatea de a rezolva de la distanţă eventualele incidente apărute în timpul încărcărilor.

În plus, eventualele probleme apărute la staţiile de încărcare vor putea fi semnalate telefonic 24/7 la un call center al E.ON.

Reţeaua pan-europeană NEXT-E va include 6 ţări diferite, iar 40 de staţii de încărcare electrică din totalul de 252 din proiectul NEXT-E vor fi instalate în România şi amplasate pe rutele: Suceava-Bacău-Călăraşi, Constanţa-Bucureşti-Timişoara şi Iaşi-Târgu Mureş-Alba Iulia.

Prin această iniţiativă, infrastructura de staţii de încărcare pentru autovehicule electrice aferentă coridoarelor rutiere strategice europene (TEN-T) se va completa cu infrastructura de staţii de încărcare pentru autovehicule electrice din România, facilitând transportul rutier cu emisii reduse de CO2 şi impact redus asupra mediului.

În luna iulie 2017, proiectul NEXT-E a fost selectat de Comisia Europeană pentru cofinanţare prin intermediul programului Connecting Europe Facility (CEF).

Consorţiul NEXT-E va primi 18,84 milioane euro în vederea implementării proiectului, aceasta fiind cea mai mare finanţare CEF acordată unui proiect privind vehiculele electrice.

În cadrul acestuia, vor fi instalate până în anul 2020, un număr de 222 de staţii de încărcare rapidă multi-standard (50 kW) şi 30 de staţii de încărcare ultra-rapidă (150-350 kW) de-a lungul principalelor coridoare europene de transport şi a reţelei trans-europene de transport (TEN-T).

Ca o premieră absolută, călătoria pe distanţe lungi, bazată 100% pe electricitate, va fi posibilă în şase state membre, cu legături către ţările vecine: Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croaţia şi România.

Consorţiul este format din companiile din cadrul Grupului E.ON (Zapadoslovenska energetika in Slovakia, E.ON Czech Republic, E.ON Hungary, E.ON România), Grupului MOL (filialele din cele şase ţări participante), Hrvatska elektroprivreda din Croaţia, PETROL (în Slovenia şi Croaţia), precum şi Nissan şi BMW. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Belgia, una dintre țările europene cele mai afectate de pandemia de coronavirus, a depăşit pragul de 10.000 de morţi

Publicat

Belgia, una dintre ţările europene cele mai afectate de pandemia de coronavirus, a depăşit miercuri pragul de 10.000 de morţi, potrivi cifrelor date publicităţii de institutul pentru sănătate publică Sciensano, informează AFP.

Această ţară, cu circa 11,5 milioane de locuitori şi cu o mare densitate a populaţiei, a înregistrat 10.001 decese, dintre care 13 în ultimele 24 de ore, şi 117.115 de cazuri de contaminare în total, comparativ cu 115.353 cu o zi înainte, potrivit bilanţului cotidian al Sciensano.

Autorităţile belgiene au optat de la începutul pandemiei, în urmă cu şapte luni, pentru o recenzare extinsă a deceselor, adăugând cele intervenite la spital şi în căminele de bătrâni. Au fost incluse şi decesele posibil cauzate de noul tip de coronavirus, fără neapărat ca un test să fi putut confirma această suspiciune.

În vârful pandemiei, în aprilie, Belgia a înregistrat vreme de circa zece zile peste 250 de decese zilnic, cu un record de 321 de decese pe 8 aprilie, potrivit cifrelor Sciensano.

Pragul de 5.000 de morţi a fost depăşit pe 17 aprilie

Începând din vară, capacităţile de depistare au crescut în Belgia considerabil, ducând la o majorare netă a numărului de cazuri pozitive, accentuată în special în septembrie, odată cu încheierea concediilor şi începutul noului an şcolar şi universitar.

Numărul zilnic de decese a crescut de la începutul lunii, trecând în ultimele zile de 7-8 în medie, persoanele în vârstă sau cele cu probleme de sănătate fiind tot mai numeroase printre cei contaminaţi.

Bătrânii din circa 1.500 de aziluri din Belgia au fost puternic afectaţi de pandemie. Aceste instituţii au înregistrat în jur de jumătate dintre decese, potrivit cifrelor oficiale, care cresc cu aproape două treimi (64%) dacă sunt adăugaţi şi rezidenţii căminelor de bătrâni decedaţi la spital, a calculat în iulie filiala belgiană a organizaţiei Medici fără Frontiere (MSF), denunţând situaţii de sfârşit de viaţă “uneori îngrozitoare”. Agerpres

Citește mai departe