Connect with us

ACTUALITATE

Capacitatea de cazare turistică a crescut cu 1,8% la numărul locurilor de cazare

Publicat

receptie hotel 1 400x240

Capacitatea de cazare turistică a crescut, la 31 iulie 2021 comparativ cu perioada similară din anul anterior, cu 1,8% la numărul locurilor de cazare şi cu 6,2% la total structuri de cazare turistică, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit INS, cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (53,3% din total hoteluri), 4 stele (25%) şi 2 stele (17,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 36 (cu 2 mai multe decât la 31 iulie 2020).

Din numărul total de locuri în hoteluri, 44,3% au fost în hotelurile cu 3 stele, 31,5% au fost în hoteluri cu 4 stele, 18,9% în hotelurile cu 2 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 1,3% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele.

La data de 31 iulie 2021, erau neclasificate pe stele 89 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 104 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind tabere de elevi şi preşcolari (55,1% din total în anul 2021), iar din cele 1.606 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2021, un număr de 3 hoteluri (cu un total de 338 locuri) nu erau clasificate pe stele.

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, 27,2% au fost în „staţiunile din zona montană”, 16,9% în „Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 8,4% în „staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 6,9% în „staţiunile balneare”, 5,8% în „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”, iar 34,8% au fost în „alte localităţi şi trasee turistice”.

Primele şapte judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (901 structuri de cazare), Constanţa (853), Tulcea (587), Suceava (524), Harghita (401), Maramureş (392), Cluj (377), Mureş (350) şi Sibiu (342). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,5%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).

Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24,4%, judeţul Braşov 7,9%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,2%, judeţul Bihor cu 3,9%, judeţul Suceava cu 3,7%, judeţul Cluj cu 3,4%, judeţul Vâlcea cu 3,3% şi judeţele Prahova, Mureş şi Sibiu (fiecare cu câte 3,1%).

Din totalul de 166.400 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2021 (exclusiv camerele din căsuţe), 99.700 (59,9%) erau în hoteluri. În anul 2021 faţă de anul 2020, numărul de camere raportate a crescut cu 1.587 în pensiunile agroturistice, 1.296 în hoteluri, iar la vilele turistice şi pensiunile turistice (cu câte 88 fiecare).

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2021 a fost de 364.500. Cele mai multe locuri 200.300 erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 55.800 locuri, pensiunile turistice cu 35.400 locuri, vilele turistice cu 17.300 locuri, hosteluri cu 14.200 locuri.

După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 76,2% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente.

Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,8% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 52,8% din camere erau fără baie sau duş.

Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 89.700 erau în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 84.800 erau în „staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 79.100 în „alte localităţi şi trasee turistice”, 66.400 în „staţiuni din zona montană”, 36.400 în „staţiuni balneare” şi 8.200 în zona „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Sorin Grindeanu: România va investi 73 de miliarde de euro în infrastructură în următorii 10 ani

Publicat

sorin grindeanu sursa facebook

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că planul investițional privind infrastructura din România are prevăzută suma de 73 de miliarde de euro. Planul urmează să fie aprobat peste câteva zile de Comisia Europeană și va fi implementat în următorii 10 ani.

Potrivit ministrului Sorin Grindeanu, planul de investiții este realizat în legătură cu master planul de transport al României.

„Avem un master plan de transport care a fost aprobat în 2016 și care are ok-ul Comisiei Europene. În aceste zile trebuie să fie aprobat planul investițional pentru următoarea decadă, este în strânsă legătură cu master planul”, a declarat Sorin Grindeanu, marți, la Antena 3.

Este vorba despre suma de „73 de miliarde de euro cu diverse surse de finanțare”, a anunțat Grindeanu.

„Așteptăm ultimele discuțiile cu Comisia astfel încât până la sfârșitul anului să dăm o hotărâre de Guvern legată de acest plan investițional”, a precizat Sorin Grindeanu.

Principalele surse de finanțare vor fi de la bugetul de stat, din PNRR și din fonduri europene. MEDIAFAX

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Trei oraşe din Transilvania vor fi legate în decembrie de infrastructura vest-europeană

Publicat

autostrada pitesti bucuresti generic 590x354 1 400x240

Cluj-Napoca, Alba Iulia şi Târgu Mureş vor fi conectate la infrastructura vest-europeană de autostrăzi datorită celor 30 de kilometri de drum rapid ce sunt inauguraţi marți, respectiv în cursul lunii decembrie. În Muntenia şi Moldova proiectele întârzie, scrie Ziarul Financiar.

De 1 decembrie se va putea circula în premieră de la Sibiu la Cluj-Napoca pe un drum modern după ce va fi deschisă circulaţia pe lotul al doilea de 24 km al autostrăzii A10 Sebeş-Turda. Lotul va fi dat în circulaţie, însă nu va fi recepţionat, iar recepţia va fi cel mai probabil realizată în priumăvara anului 2022.

Cei 70 km dintre Sebeş şi Turda sunt astfel gata la şapte ani de la demararea lucrărilor. Spre comparaţie, autorităţile şi-au asumat să construiască A7 de 320 km de la Ploieşti la Paşcani până în 2026, adică în cinci ani în condiţiile în care lucrările încă nu au demarat.

Pe lângă cei 24 km din A10 ar mai putea fi gata încă 4,5 km din Autostrada Transilvania, între Tg. Mureş şi Ungheni. Mai departe, lotul dintre Câmpia Turzii şi Ogra, de aproape 16 km, a fost relicitat după rezilierea contractului cu firma românească Straco.

În martie 2021 când a fost reziliat, lucrările erau la 37% iar dacă ritmul este susţinut, după relicitare, în 2022 drumul ar putea fi gata. Astfel din 2022 Clujul va fi legat pe autostradă atât de Tg. Mureş cât şi de Sibiu, iar din Vest, de la Viena sau Budapesta se va putea ajunge pe autostradă până la Cluj-Napoca sau Tg. Mureş – cu excepţia lotului din A1 unde vor fi construite ecoductele. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ciolacu: Nu sunt deloc de acord cu vaccinarea obligatorie

Publicat

ciolacu

Preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a afirmat, marţi, că nu este „deloc” de acord cu vaccinarea obligatorie, subliniind că dreptul la viaţă „primează” peste toate celelalte drepturi.

„Eu nu oblig pe nimeni şi nu sunt deloc de acord cu vaccinarea obligatorie. Hai, ca să fiu foarte clar. Am şi eu drepturi, ca şi dumneavoastră. Ai dreptul să nu te vaccinezi, am dreptul să mă vaccinez. Dreptul la viaţă cred că primează peste toate celelalte drepturi. Va veni domnul doctor Rafila (ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila n.r.) şi va explica exact un mecanism predictibil, ştiinţific (referitor la certificatul verde COVID n.r.). Nu condamn lumea să nu meargă la serviciu…sau… veţi vedea”, a spus Ciolacu, la TVR.

Marcel Ciolacu a mai arătat că nu crede că „oamenii politici trebuie să îşi mai dea cu părerea în ceea ce priveşte pandemia” AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Viitorul cancelar german Olaf Scholz, favorabil vaccinării obligatorii

Publicat

olaf scholz

Viitorul cancelar german Olaf Scholz a declarat marţi că este în favoarea vaccinării obligatorii împotriva COVID-19 pentru a opri focarul de infecţii în ţara sa, relatează AFP.

Olaf Scholz ”a afirmat că a înţeles că există dezbateri pe acest subiect în Bundestag la care participă toate partidele”, potrivit unor surse apropiate viitorului cancelar social-democrat.

Succesorul Angelei Merkel ”şi-a semnalat simpatia pentru o astfel de reglementare” marţi, în cursul unei reuniuni între Merkel, succesorul acesteia şi liderii celor 16 landuri ale Germaniei, care ar putea duce la o înăsprire a restricţiilor anti-Covid, au precizat sursele citate.

Închiderea barurilor şi a cluburilor sunt luate în considerare, potrivit presei germane.

Germania a exclus până acum varianta radicală de impunere a vaccinării, aşa cum a procedat statul vecin Austria.

Obligaţia de vaccinare a fost decisă recent pentru personalul din căminele de bătrâni şi spitale, precum şi pentru soldaţii din Bundeswehr (armata) şi ar urma să intre în vigoare în curând.

Dar situaţia sanitară rămâne foarte tensionată marţi, cu o rată de incidenţă de 452,2 la 100.000 de locuitori.

Campania de vaccinare a dus până acum la vaccinarea completă a aproximativ 57 de milioane de persoane (68,5%).

Vaccinarea obligatorie, respinsă mult timp de majoritatea germanilor, este de acum cerută de aproape două treimi dintre ei (64%), potrivit unui sondaj recent realizat de RTL şi ntv.AGERPRES

Citește mai departe