Irlanda va începe vaccinarea împotriva coronavirusului a copiilor începând de la vârsta de 12 ani. Anunţul a fost făcut de guvernul de la Dublin. Este subliniat „riscul semnificativ” reprezentat de varianta Delta, transmite AFP.

Într-un comunicat, guvernul a indicat că „a acceptat recomandarea” de a extinde vaccinarea la copiii cu vârste între 12 şi 15 ani.

Conform ministrului sănătăţii, Steven Donelly, copiii vor putea fi inoculaţi cu vaccinuri mARN produse de Pfizer sau Moderna. Cele 2 vaccinuri au primit o autorizaţie condiţionată de punere pe piaţă din partea Uniunii Europene.

„Continuăm să observăm o creştere a numărului de cazuri de COVID-19 la tineri”, a declarat el într-un comunicat. „Vaccinarea, cu respectarea sfatului medicului, rămâne cea mai bună protecţie”, a adăugat el.

Adolescenţii irlandezi cu vârsta de 16 – 17 ani se pot înscrie începând de marţi pentru a se inocula cu vaccinuri mARN.

Aproximativ 69% din populaţia irlandeză este complet vaccinată, iar 83% dintre irlandezi au primit cel puţin un vaccin împotriva COVID-19. În total au fost administrate 5,5 milioane de doze de vaccin la o populaţie de 5 milioane de locuitori.

Irlanda a înregistrat 5.026 de morţi de la începutul pandemiei. În ultimele săptămâni, chiar dacă numărul deceselor a rămas moderat, numărul de cazuri a crescut semnificativ. În prezent, zilnic sunt semnalate peste 1.000 de noi infecţii, iar numărul de spitalizări creşte de asemenea.AGERPRES

Mai puţin de jumătate (46%) dintre directorii generali din România prevăd o creştere a numărului de angajaţi în următoarele 12 luni, în timp ce ponderea liderilor de companii care intenţionează să facă mai multe angajări a coborât la minimul ultimilor şapte ani, arată raportul PwC CEO Survey România 2021.

„Mai puţin de jumătate (46%) dintre directorii generali din România prevăd o creştere a numărului de angajaţi în următoarele 12 luni, reiese din datele raportului PwC CEO Survey România 2021. Ponderea liderilor de companii care intenţionează să facă mai multe angajări a coborât, astfel, la minimul ultimilor şapte ani, după ce urcase la 61% în 2017 şi se plafonase la 53% între 2018 şi 2020.

Într-un orizont de timp mai îndepărtat, optimismul revine şi 80% dintre directorii generali din România estimează că vor avea mai mulţi salariaţi în următorii trei ani. Procentul este semnificativ peste nivelul din ţările Europei Centrale şi de Est, unde circa două treimi dintre respondenţi împărtăşesc aceeaşi opinie”, potrivit sursei citate.

Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România, a explicat, în context, că păstrarea angajaţilor a fost o prioritate de la apariţia crizei sanitare pentru toate companiile şi chiar dacă unele sectoare au suferit pierderi mari şi au renunţat la o parte dintre angajaţi, alte domenii, cum ar fi livrările sau curieratul, au crescut şi au atras din forţa de muncă disponibilizată.N

Numărul salariaţiilor din România a rămas constant

„Astfel s-a produs o redistribuire în economie şi vedem că numărul salariaţilor din România a rămas constant, în jur de 5,6 milioane de persoane.

Observăm această tendinţă în răspunsurile pe care directorii generali le-au oferit în sondajul nostru: 30% au redus numărul salariaţilor, în timp ce 30% au reuşit să îl suplimenteze, iar 40% l-au menţinut. Deşi mulţi rămân reticenţi în privinţa noilor angajări din cauza incertitudinii şi dificultăţilor pe care le-au întâmpinat în ultimul an şi jumătate, liderii de afaceri sunt încrezători în viitor”, a declarat Dinu Bumbăcea.

La fel ca în anii anteriori, directorii generali din ţara noastră spun că disponibilitatea abilităţilor cheie reprezintă o ameninţare pentru dezvoltarea organizaţiilor, 82% dintre ei declarându-se preocupaţi şi extrem de preocupaţi de acest aspect.

Directorii generali se declară interesaţi (41%) de adaptarea strategiei forţei de muncă şi de creşterea productivităţii

Ca răspuns la acest factor perturbator, ei se declară interesaţi (41%) de adaptarea strategiei forţei de muncă şi de creşterea productivităţii prin automatizare şi tehnologizare pentru a asigura competitivitatea propriilor organizaţii.

Circa jumătate dintre directorii generali din România planifică creşteri de două cifre procentual în investiţiile destinate transformării digitale.

În aceeaşi măsură, 39% dintre ei sunt interesaţi să asigure competenţele necesare angajaţilor şi să crească posibilitatea acestora de a se adapta la o realitate dinamică şi incertă. Un procent similar (37%) arată că vor creşte cu 10% sumele alocate pentru dezvoltarea talentelor.

30% îşi propun să crească competitivitatea afacerii oferind aranjamente de lucru flexibile

De asemenea, 30% îşi propun să crească competitivitatea afacerii oferind aranjamente de lucru flexibile şi asigurând un echilibru între muncă şi viaţa personală a angajaţilor.

O altă preocupare vizează remunerarea (salarii, stimulente şi beneficii acordate angajaţilor), fiind menţionată de 24% dintre respondenţi.

În schimb, liderii de afaceri din România se arată mai puţin preocupaţi de aspecte ce ţin de identificarea şi pregătirea viitorilor lideri (16%) sau de diversitate şi incluziune (7%).

PwC este o reţea de firme prezentă în 155 de ţări cu mai mult de 284.000 de profesionişti ce oferă servicii în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri.

AGERPRES

Un salariat din Franţa va putea fi concediat dacă nu prezintă un permis sanitar de Covid-19, a indicat marţi ministrul francez al muncii, după ce duminică legislativul francez a votat în favoarea unei controversate extinderi a folosirii respectivului permis, relatează AFP.

„Salariaţii nu trebuie lăsaţi să creadă că nu pot avea loc concedieri”, în urma votului din parlament, care a respins posibilitatea concedierii persoanelor care nu respectă obligaţia de a se vaccina sau de a avea un permis sanitar. „E vorba de dreptul comun din codul muncii”, a explicat Elisabeth Borne.

Obligativitatea vaccinării pentru anumite profesii şi extinderea folosirii permisului sanitar au fost adoptate de legislatorii francezi după o nouă zi de mobilizare în stradă a celor care se opun acestor măsuri, considerând că duc la o limitare a libertăţilor civile. Textul adoptat prevede obligaţia de a prezenta un permis sanitar – atestând un test negativ de Covid, vaccinarea sau recuperarea după boală – pentru a avea acces în cele mai multe locaţii publice (cafenele, cinematografe, trenuri, avioane), măsura privindu-i şi pe cei care lucrează în aceste locuri. Noile prevederi se aplică din august, aminteşte AFP.

Aleşii au respins pe de altă parte sancţiunile prevăzute iniţial în cazul neprezentării permisului sanitar sau al nerespectării obligaţiei de a se vaccina, respingere despre care Ministerul Muncii francez susţine că va duce la scăderea protecţiei pentru salariaţii respectivi.

„Am fi dorit ca legea să stabilească modul în care se poate recurge la concediere, stipulând în special că această concediere nu poate interveni mai devreme de două luni şi trebuie să fie însoţită de compensaţii pentru salariat; Senatul a suprimat această dispoziţie”, a spus Borne.

„Să fim clari, acest lucru nu înseamnă că nu vor fi concedieri, ci că (procedura) este mai puţin încadrată, că poate interveni mai devreme”, „obiectivul” fiind „în primul rând de a convinge şi de a facilita vaccinarea”, a adăugat ea.AGERPRES

Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 2,96% din Produsul Intern Brut după prima jumătate a acestui an, de la 2,29% din PIB la finalul lunii mai, însă faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent soldul negativ este în scădere, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 33,81 miliarde de lei (2,96% din PIB) în scădere faţă de deficitul de 45,17 miliarde de lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020. Acest rezultat a fost realizat în condiţiile în care în perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 5,23 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde de lei”, precizează sursa citată.

Ţinta de deficit bugetar pentru acest an este 7,16% din PIB, pe cash.

AGERPRES