Connect with us

ECONOMIE

Cartofii, articolele chimice şi serviciile de telefonie s-au scumpit cel mai mult în aprilie

Publicat



cartofi

Cartofii, articolele chimice şi serviciile de telefonie s-au scumpit cel mai mult în luna aprilie a acestui an faţă de martie, în timp ce ouăle, combustibilii şi alte servicii s-au ieftinit.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate miercuri, cartofii s-au scumpit cu 8,96% în luna aprilie a acestui an faţă de martie 2020. Faţă de luna decembrie a anului trecut, cartofii s-au scumpit cu 21,67%. În schimb, ouăle s-au ieftinit cu 1,27% în aprilie, faţă de luna precedentă, iar faţă de luna decembrie 2019 au avut preţuri mai mici cu 3,03%.

Articolele chimice s-au scumpit cu 0,62% în luna aprilie în comparaţie cu martie şi cu 1,11% faţă de luna decembrie 2019.

Combustibilii s-au ieftinit cu 2,67% faţă luna anterioară şi cu 8,3% faţă de decembrie 2019.

Serviciile de telefonie s-au scumpit în aprilie faţă de luna anterioară cu 0,16% şi cu 0,52% faţă de luna decembrie. În schimb, alte servicii s-au ieftinit faţă de luna anterioară cu 0,33%, dar s-au scumpit cu 2,16% faţă de decembrie 2019.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,7% în luna aprilie a acestui an, de la 3% în luna martie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,72%, serviciile cu 3,06%, iar mărfurile nealimentare cu 0,53%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile de consum în luna aprilie 2020, comparativ cu martie, au urcat cu 0,26%, iar faţă de decembrie 2019 avansul a fost de 1,42%. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Sporul pentru personalul care îngrijeşte pacienţi COVID-19, majorat până la 85%

Publicat

arhivă

Sporul pentru personalul medical şi auxiliar care îngrijeşte pacienţii cu COVID-19 a fost majorat, prin OUG şi Hotărâre de Guvern, până la 85% din salariul de bază a declarat sâmbătă, 28 noiembrie, şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, într-un briefing de presă.

El a precizat că în cursul şedinţei de guvern de vineri a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă care majorează sporul pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase la 75 până la 85%.

“Acest spor va putea fi acordat din bugetul Fondului Unic Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate”, a explicat el.

Respectiva OUG creează cadrul pentru acordarea acestor sporuri iar, în acest sens, a explicat Dancă, a fost propusă Hotărârea de Guvern prin care se stabileşte efectiv acest spor pentru condiţii deosebit de periculoase, pentru personalul medical implicat în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19.

“Pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare implicate în activităţile de tratament cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19, inclusiv în transportul, echiparea sau evaluarea acestora, aceste persoane vor beneficia de un spor pentru condiţii deosebit de periculoase de 75 până la 85% din salariul de bază, iar pentru personalul din Ambulanţă, acest spor este stabilit la nivelul de 80% din salariul de bază”, a arătat şeful Cancelariei.

Dancă a mai precizat că, Executivul, prin aceste acte normative, a majorat practic sporul de care beneficiază personalul medical sanitar şi auxiliar implicat în tratamentul pacienţilor COVID-19 de la 55%, cât era în prezent, la 85%.

“Pentru cei care au dreptul la un spor mai mare, vor primi sporul cu valoarea cea mai mare”, a afirmat şeful Cancelariei premierului. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Au crescut vânzările de maşini ecologice în România

Publicat

Vânzările de maşini ecologice noi au crescut în România, în primele zece luni ale anului, cu 15,15%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2019, până la 6.385 de unităţi, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de AGERPRES.

La 31 octombrie 2020, ponderea autoturismelor electrice şi hibride noi în totalul pieţei auto locale ajunsese la 6,6%, peste nivelul perioadei similare din 2019, când aceasta a fost de 4,2%.

Conform datelor centralizate de APIA, în intervalul ianuarie – octombrie 2020, cele mai multe achiziţii noi au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 3.950 de exemplare, în scădere cu 3,5%, comparativ cu primele zece luni din anul precedent.

De asemenea, vânzările de autoturisme electrice au înregistrat un salt de 54,4%, până la 1.780 de unităţi, în timp de modelele plug-in au consemnat 655 de exemplare, mai mult cu 119,1%, raportat la perioada de referinţă.

Statistica de specialitate relevă faptul că, în topul celor mai comercializate autoturisme 100% elecrice, conduce, la finalul primelor zece luni din an, Renault – cu 475 de unităţi, urmată de Skoda (331 unităţi), Volkswagen (274), Hyundai (191), BMW (89), smart (74), Nissan (71), Peugeot (67), Tesla (51) şi Opel (37).

În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibride vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota – cu 3.387 de unităţi, Lexus (157), Hyundai (140), Honda (127), Ford (93), Kia (30) şi Subaru (16).

În topul vânzărilor de autoturisme plug-in, pe primul loc se află, la zece luni, BMW – cu 98 de exemplare, urmată de Volvo (94), Mercedes-Benz (88), Ford (80), Mitsubishi (75), Porsche (58), Hyundai (43), Skoda (34), Toyota (19) şi Mini (18).

La nivelul lunii octombrie, în România s-au comercializat 996 de autoturisme ecologice, în creştere cu 20,43% comparativ cu luna septembrie, când se vânduseră 827 de unităţi noi, iar ponderea în total piaţă a crescut la 8%, de la 7,7%.

La începutul lunii noiembrie, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, anunţa că prin Programul “Rabla Plus” au fost rezervate peste 4.000 de maşini electrice. De asemenea, întrucât bugetul acestui program s-a epuizat cu mult înainte de finalul anului, s-a aprobat o suplimentare a acestuia de la 140 de milioane de lei la 200 de milioane de lei. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

65 de milioane de euro alocați pentru sere și solarii. Legumicultorii vor putea să cultive ceea ce piaţa le cere

Publicat

sera-rosii
arhivă

Legumicultorii vor avea la dispoziţie, în următorii doi ani, circa 65 de milioane de euro, pentru a cultiva în sere şi solarii ceea ce piaţa le cere, nu ceea ce le spune ministrul, a declarat joi Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

“Vom veni inclusiv pe această perioadă de tranziţie cu măsuri prin care legumicultorii să îşi facă sere şi solarii în care să cultive ceea ce piaţa le cere, nu ceea ce le spune ministrul.

Ei vor avea posibilitatea să îşi facă aceste sere sau solarii şi să facă în continuare legumicultura în spaţii protejate. Pentru această zonă de sere şi solarii, în următorii doi ani, am alocat 65 de milioane de euro.

Vor fi investiţii în exploataţii pomicole, pentru că a fost o supra-contractare şi doar 30% dintre cei care şi-au depus dosare în această perioadă au reuşit să devină şi beneficiari şi alocăm 180 de milioane de euro.

Pe partea de procesare şi marketing vor fi cam 150 de milioane de euro în perioada de tranziţie”, a spus Oros, în cadrul celei de-a VIII-a ediţii a evenimentului “Romanian Food & Agribusiness Conference”.

Ministrul Agriculturii a precizat că în România sunt foarte multe zone unde se face legumicultură, însă în mod tradiţional, în câmp, ceea ce nu poate acoperi necesarul de legume proaspete în anumite perioade din an, motiv pentru care s-a acordat un sprijin pe zona de sere şi solarii, dar numai pentru tomate.

Oros consideră că programul Tomata nu a avut efectul dorit în condiţiile în care importurile au crescut în toată această perioadă în care a fost susţinută producţia cu bani de la stat.

“A fost în derulare până anul acesta programul Tomata, s-au alocat sume considerabile acestui program. Era o măsură de sprijin, de minimis, din bani de la bugetul naţional, pentru a sprijini acest sector.

Sigur ca orice măsură de sprijin ea trebuie să dureze 3-4 ani după care sprijinul respectiv trebuie să se mute pe altă necesitate.

Eu mă uit pe cifre, s-au alocat anul trecut 60 de milioane de euro, anul acesta 40 de milioane pentru tomata, în 2018 – 47 de milioane în 2017 – 24 de milioane de euro. Mă uit şi pe datele INS, iar importurile au crescut. Programul Tomata, din nefericire, la nivel macro nu a avut efect.

Cu siguranţă, pentru cei care cultivă şi au cultivat roşii în spaţii protejate a fost un sprijin, dar a fost un sprijin de numai 3.000 de euro, nu mai vorbim că foarte multe dosare au fost fraudate. Anul trecut doar într-un judeţ la o reclamaţie am găsit 417 dosare fictive”, a mai spus Adrian Oros.

Programul “Tomate în spaţii protejate” a fost lansat de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, odată cu preluarea mandatului, la începutul anului 2017, fiind considerat ca un produs deficitar, pe care România il importă masiv. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Tot mai multe firme din domeniul nealimentar intră în faliment. Vânzările au scăzut în ultimele luni cu până la 80%

Publicat

Din ce în ce mai multe societăţi comerciale care activează în domeniul retailului nealimentar intră în faliment, aflate în imposibilitatea de a mai rezista pe piaţă, potrivit unui comunicat al Organizaţiei Patronale a Retailerilor din România, Roretail, remis, miercuri, AGERPRES.

Asociaţia a semnalat în numeroase rânduri, atât public, cât şi prin comunicări transmise factorilor de decizie, situaţia extrem de dificilă pe care o întâmpină retailul nealimentar din România. După o perioadă de 3 luni în care magazinele au fost închise prin decizii ale autorităţilor, odată cu redeschiderea centrelor comerciale vânzările au rămas sub nivele mult inferioare celor de anul trecut.

În medie, scăderile vânzărilor din magazine în ultimele luni au ajuns la 60%-80%, iar situaţia este extrem de dramatică.

Inclusiv cu ocazia Black Friday, vânzările din magazine au fost cu aproximativ 50% mai mici decât cele de la ediţia anterioară, din anul 2019. Primele magazine care au intrat în faliment sunt cele ale micilor companii din domeniu, unde nu există o contrabalansare a pierderilor de pe piaţa locală cu veniturile de pe pieţele externe.

“Magazinele din retailul nealimentar încep să închidă definitiv unul după altul, ca într-un joc de domino. Nu este însă un joc, este vorba de branduri locale, de angajaţi şi familiile lor. Vorbim de situaţii disperate şi de antreprenori care nu mai au resurse, financiare şi emoţionale, să reziste.

Deja există dificultăţi majore în plata taxelor şi a salariilor, fără a vorbi de chirii şi alte cheltuieli operaţionale. Autorităţile poartă responsabilitatea luării şi implementării rapide a unor decizii care să salveze această industrie, la fel ca în majoritatea statelor europene, care au implementat măsuri de compensare a efectelor devastatoare produse de restricţii încă din luna aprilie.

Proprietarii şi administratorii de centre comerciale nu mai pot salva unilateral situaţia. Lipsa acţiunii autorităţilor, în al 12-lea ceas, va condamna retailul nealimentar şi comerţul modern în ansamblu la faliment”, a declarat Roxana Socaciu, director executiv Roretail.

Impact economic și social negativ pe termen lung

Închiderea magazinelor din retailul nealimentar va avea un impact economic şi social negativ pe termen lung, fiind extrem de dificil şi de puţin probabil ca, odată închise, aceste afaceri să se mai poată redeschide pe viitor. Roretail solicită ca măsurile de compensare promise de autorităţi să se materializeze cât mai rapid, fiecare zi care trece fără niciun fel de sprijin sau orizont de timp privind susţinerea concretă a industriei, urmând să conducă la noi şi noi falimente în retailul nealimentar.

Roretail – Organizaţia Patronală a Retailerilor din România este o asociaţie înfiinţată în anul 2014, care grupează peste 1.000 de magazine din România, din retailul nealimentar şi din HoReCA din centrele comerciale, grupând deopotrivă branduri naţionale şi internaţionale şi însumând peste 12.000 de angajaţi. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate