În primele nouă luni ale anului curent, economia României a înregistrat o creștere de 1,4% pe seria brută și de 2,2% pe seria ajustată sezonier, în comparație cu aceeași perioadă din 2022.

De asemenea, în trimestrul III, conform datelor provizorii publicate joi de către Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere reală de 0,9% față de trimestrul precedent.

Conform INS, Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 402,678 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023 şi cu 2,9% faţă de trimestrul III 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 a fost de 1.185,324 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,2% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 434,502 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,1% faţă de trimestrul III 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 a fost de 1.130,268 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022.

Pe categorii de resurse, la creşterea PIB, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 faţă de perioada similară din 2022, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:

• agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,3%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a crescut cu 5,0%;
• construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,4%;
• informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,6%;
• comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,2%;
• tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,0%;
• activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,2%) cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,4%;
• activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 2,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%;
• administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%) cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 2,2%.

Industria a avut o contribuţie negativă (-0,6%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 2,7%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu +1,7% la creşterea PIB; consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice al cărei volum s-a majorat cu 6,9% contribuind cu +0,7% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 10,7% contribuind cu +2,8% la creşterea PIB.

Un impact pozitiv la creşterea PIB a fost înregistrat de exportul net (+1,3%), consecinţă a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 0,6% corelată cu o reducere mai pronunţată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (-3,2%). Agerpres

În luna octombrie, prețurile produselor ce părăsesc uzinele au înregistrat o creștere de 0,2% atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, comparativ cu luna anterioară, când se înregistrase o creștere de 0,5% în ambele regiuni.

România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene cu cea mai semnificativă evoluție pozitivă, conform datelor publicate marți de către Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În octombrie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Irlanda (4,9%), Italia (2,2%), Ţările de Jos (0,7%) şi România (0,6%), iar cel mai sever declin în Luxemburg (minus 3,7%), Letonia (minus 2,7%) şi Grecia (minus 1,9%).

Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o creştere de 0,6% a preţurilor la energie, în timp ce preţurile au rămas stabile la bunurile de capital şi la bunurile de folosinţă îndelungată şi au scăzut la bunurile de folosinţă imediată, cu 0,1%, şi la bunurile intermediare, cu 0,3%.

În octombrie, comparativ cu perioada similară din 2022, preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere de 9,4% în zona euro şi de 8,7% în Uniunea Europeană.

Unde au fost înregistrate cele mai semnificative scăderi ale preţurilor produselor

Cele mai semnificative scăderi ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Bulgaria (minus 25,9%), Belgia (minus 20,5%) şi Grecia (minus 14,7%), iar cele mai mari creşteri în Luxemburg (18,4%), Slovenia (2,5%) şi Slovacia (1,1%). România a raportat un declin de 2,9% în octombrie, după o scădere de 1% luna precedentă.

Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un declin de 22,7% al preţurilor la energie şi de 5,3% la preţurile bunurilor intermediare, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată (3,1%), bunurilor de capital (3,5%) şi bunurilor de folosinţă imediată (4%).

Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară. Agerpres

Anul trecut, Portul Constanța s-a remarcat prin una dintre cele mai semnificative creșteri în comparație cu alte porturi europene, în ceea ce privește volumul de mărfuri manipulat, conform informațiilor publicate marți de către Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ cu 2021, numărul de tone manipulate în 2022 a scăzut cel mai mult în portul elen Pireu (minus 8,8%), urmat de Bremerhaven din Germania (minus 8,6%) şi Valencia din Spania (minus 7,1%).

În contrast, cele mai mari creşteri au fost în porturile: Gdansk din Polonia (40,3%), Cartagena din Spania (17,3%) şi Constanţa din România (15,2%).

În total, o cantitate de 3,48 miliarde tone de marfă a fost manipulată anul trecut în porturile din UE, în creştere cu 0,8% comparativ cu 2021 (3,45 miliarde tone).

Perturbările din pandemie au dus la un declin de 7,3% în 2020 (comparativ cu 2019), dar 2021 (un avans de 3,9%) a fost un an cu evoluţii mai bune, datele arătând o redresare parţială faţă de 2019.

Top porturi din Europa

Ţările de Jos au rămas şi în 2022 cel mai mare transportator maritim de marfă din UE.

Porturile din Ţările de Jos (Rotterdam, Amsterdam şi Zeeland) au manipulat 565 de milioane de tone de marfă, cu 9 milioane de tone mai mult decât în 2021, adică 16% din volumul total al mărfurilor manipulate anul trecut în UE.

Porturile Rotterdam (Ţările de Jos – 427 milioane tone), Antwerpen-Bruges (Belgia – 254 milioane tone) şi Hamburg (Germania – 103 milioane tone), toate aflate pe coasta Mării Nordului, şi-au menţinut anul trecut poziţiile de principale porturi ale UE, atât în funcţie de greutatea brută a bunurilor manipulate, cât şi de volumul containerelor mari manipulate în porturi, fiind responsabile pentru mai mult de o cincime din total (22,5%). Agerpres

Comisia Europeană exprimă satisfacție față de acordul provizoriu încheiat în cursul nopții trecute între Parlamentul European și Consiliu cu privire la Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile, conform unui comunicat emis de Executivul comunitar.

Aceasta va contribui la transformarea produselor sustenabile în noua normă din UE, făcând ca acestea să dureze mai mult, să utilizeze energia şi resursele într-un mod mai eficient, să fie mai uşor de reparat şi reciclat, să conţină mai puţine substanţe care prezintă motive de îngrijorare şi să includă un conţinut mai ridicat de materiale reciclate.

De asemenea, aceasta va îmbunătăţi condiţiile de concurenţă echitabile pentru produsele sustenabile pe piaţa internă a UE şi va consolida competitivitatea globală a întreprinderilor care oferă produse durabile.

Noua lege se va baza pe actuala Directivă privind proiectarea ecologică, care a contribuit cu succes la îmbunătăţirea eficienţei energetice a produselor în UE timp de aproape 20 de ani.

Aceasta va permite stabilirea progresivă a cerinţelor de performanţă şi de informare pentru principalele produse introduse pe piaţa UE.

Comisia va adopta şi va actualiza periodic o listă de produse identificate pe baza unei analize aprofundate şi a unor criterii legate în special de obiectivele UE în materie de climă, mediu şi eficienţă energetică.

Astfel, Comisia va asigura previzibilitatea şi transparenţa cu privire la produsele care vor fi acoperite atunci când.

Se va acorda prioritate produselor cu impact puternic, inclusiv textilelor (în special confecţiilor şi încălţămintei), mobilierului (inclusiv saltelelor), fierului şi oţelului, aluminiului, anvelopelor, vopselelor, lubrifianţilor şi substanţelor chimice, precum şi produselor cu impact energetic, produselor TIC şi altor produse electronice.

Noi cerințe

Noile cerinţe în materie de proiectare ecologică vor depăşi eficienţa energetică şi vor urmări să stimuleze circularitatea, acoperind, printre altele: durabilitatea produselor, capacitatea de reutilizare, de modernizare şi de reparare, prezenţa substanţelor chimice care inhibă reutilizarea şi reciclarea materialelor, energia şi utilizarea eficientă a resurselor, conţinutul de materiale reciclate, amprenta de carbon şi amprenta de mediu şi informaţii disponibile despre produs, în special un paşaport digital al produsului.

Noul regulament conţine, de asemenea, noi măsuri menite să pună capăt practicii risipitoare şi dăunătoare mediului de distrugere a produselor de consum nevândute.

Întreprinderile vor trebui să ia măsuri pentru a preveni această practică, iar colegiuitorii au introdus o interdicţie directă privind distrugerea produselor textile şi de încălţăminte nevândute, cu derogări pentru întreprinderile mici şi o perioadă de tranziţie pentru cele mijlocii. În timp, alte sectoare ar putea face obiectul unor astfel de interdicţii, dacă este necesar.

În plus, întreprinderile mari vor trebui să dezvăluie în fiecare an câte produse de consum nevândute pe care le elimină şi de ce. Se preconizează că acest lucru va descuraja puternic întreprinderile să se implice în această practică.

Paşaport digital al produsului

Vor fi puse la dispoziţie mai multe informaţii privind caracteristicile de durabilitate ale produselor, inclusiv prin intermediul unui „paşaport digital al produsului”, care va ajuta consumatorii şi întreprinderile să facă alegeri mai sustenabile în materie de produse şi va ajuta autorităţile să îmbunătăţească asigurarea respectării cerinţelor legale.

„Paşaportul” va fi o etichetă uşor accesibilă pe produse, care va oferi acces instantaneu la informaţii privind sustenabilitatea produsului. Aceasta va fi utilă nu numai pentru consumatori, ci şi pentru autorităţile vamale şi autorităţile de supraveghere a pieţei.

Informaţii suplimentare despre produs ar putea fi furnizate, de asemenea, prin intermediul etichetelor, în mod similar cu eticheta energetică a UE, recunoscută pe scară largă, în vigoare în prezent pentru multe produse cu impact energetic, şi ar putea fi utilizate, de exemplu, pentru a afişa un punctaj privind potenţialul de reparare. Agerpres