Connect with us

ACTUALITATE

Câştigul salarial mediu net a crescut cu 101 lei în noiembrie 2021, comparativ cu luna precedentă

Publicat

bani lei.jpg

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.944 lei, în noiembrie 2021, cu 171 lei (+3%) mai mare decât în octombrie 2021, iar câştigul salarial mediu nominal net s-a situat la 3.645 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 101 lei (+2,8%), a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică.

INS menţionează că valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), respectiv 9.055 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, 1.875 lei. Comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 6,9%.

Potrivit INS, indicele câştigului salarial real a fost 99,2% pentru luna noiembrie 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 102,8% pentru luna noiembrie 2021 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 227,1%, cu 6,3 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna octombrie 2021.

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate

În comunicat se precizează că în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu nominal net, cât şi de rata inflaţiei.

Potrivit INS, în luna noiembrie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Unde au fost înregistrate cele mai semnificative creșteri

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 29,3% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură); între 10,5% şi 19,5% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea echipamentelor electrice, extracţia minereurilor metalifere; între 5,0% şi 9,5% în fabricarea produselor din tutun, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii); între 3,0% şi 5,0% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de poştă şi de curier, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), fabricarea de mobilă, cercetare-dezvoltare, alte activităţi de servicii, transporturi pe apă, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului.

Scăderile câştigului salarial mediu net

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna octombrie 2021 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii economice, de şomajul tehnic sau de remunerarea parţială a salariaţilor, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 7,9% în industria metalurgică; între 1,5% şi 2,5% în transporturi aeriene, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, telecomunicaţii, hoteluri şi restaurante.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă, în învăţământ (+0,8%), respectiv în administraţia publică (+0,6%). În sănătate şi asistenţă socială câştigului salarial mediu net a avut acelaşi nivel cu cel din luna precedentă. Agerpres


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Proteze PRINTATE 3D. Un proiect PREMIAT al Universității Tehnice din Cluj, în sprijinul persoanelor cu nevoi SPECIALE

Publicat

marco bianchetti fron xlzebm unsplash scaled e1642604745363.jpg

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) este câștigătoarea locului I cu proiectul European network for 3D printing of biomimetic mechatronic systems – EMERALD, în urma evaluării la nivel național realizată prin intermediul Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale – ANPCDEF, obținând cel mai mare punctaj dintre universitățile participante.

„Cu o valoare de aproximativ 200.000 de euro, European network for 3D printing of biomimetic mechatronic systems – EMERALD, se va derula pe o perioadă de 19,5 luni cu începere de la data de 15 februarie 2022 și a fost finanţat în cadrul Programulului de Educaţie, Burse, Ucenicie şi Antreprenoriatul Tinerilor (ESAYEP) prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European (SEE). Coordonator al proiectului, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca are ca parteneri alte trei instituţii de învăţământ superior – Universitatea Politehnică din Bucureşti – România, Universitatea din Agder – Norvegia, Universitatea Tehnică din Poznan – Polonia, precum şi o companie privată – BIZZCOM S.R.O din Slovacia.

Proiectul vizează dezvoltarea unor soluţii de realizare a unor noi tipuri de sisteme mecatronice biomimetice concepute şi realizate prin printare 3D care să vină în sprijinul persoanelor cu nevoi speciale (cu braţe amputate). Proiectul are un profund caracter trans şi inter-disciplinar, pe lângă tehnologiile de fabricaţie moderne (de printare 3D), fiind vizate şi alte domenii avansate, cum ar fi cel de mecatronică şi robotică, programare, inteligenţă artificială, materiale inteligente, medicină, realitate virtuală / realitate augmentată, etc.

Prin natura lui, proiectul va atrage principalele…

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ce probleme întâmpină românii la ghişeele statului. Își iau o zi concediu pentru rezolvarea problemelor

Publicat

taxe

Opt din zece români susţin că nu rezolvă, de la prima vizită, problema pentru care s-au prezentat la ghişeul unei instituţii publice, în condiţiile în care 70% dintre contribuabili sunt nevoiţi să-şi ia o zi de concediu pentru a rezolva probleme ce ţin de interacţiunea cu statul, arată un studiu recent efectuat de Asociaţia Română pentru Smart City, cu sprijinul Dell Technologies.

Pe lista obstacolelor pe care le-au întâmpinat în situaţia în care nu au rezolvat problema la ghişeu se află faptul că nu aveau toate documentele (47,03%) şi defecţiuni tehnice sau erori umane din cadrul instituţiei (46,85%).

Conform aceluiaşi studiu, şase din zece români consideră că România este o ţară birocratizată excesiv, iar reducerea birocraţiei ar spori şansele de a urca în clasamentul ţărilor cu acces la servicii digitale.

Dintre toate interacţiunile pe care le-au avut în trecut cu instituţiile statului, 35,9% dintre respondenţi spun că niciuna dintre acestea nu au avut loc în mediul digital, 21,89% declară că doar o interacţiune a avut loc în mediul digital şi 16,93% că au avut două interacţiuni la care nu au fost nevoiţi să se deplaseze.

Totodată, majoritatea celor chestionaţi nu dau mari şanse digitalizării complete a instituţiilor administrative ale statului, în viitorul apropiat. Astfel, 27,87% consideră că acest lucru se va întâmpla peste zece ani, 22,68% peste cinci ani, în timp ce 20,63% sunt de părere că digitalizarea nu va avea loc deloc.

„Concluziile sunt îngrijorătoare, având în vedere că 88,66% dintre români obişnuiesc să interacţioneze cu instituţiile statului pentru plata taxelor şi impozitelor, iar 67,01% pentru obţinerea sau reînnoirea unor acte sau documente oficiale”, susţin realizatorii studiului.

Un alt studiu efectuat de Asociaţia Română pentru Smart City a consultat părerea reprezentanţilor statului cu privire la gradul de digitalizare din instituţiile publice.

Potrivit cercetării, principala nevoie identificată de către respondenţi este transparenţa (în procese şi durata lor), aceştia subliniind faptul că „o evidenţă a circuitului documentelor ar fi foarte necesară”, urmată de conectarea datelor şi comunicarea între instituţii. În plus, 63% dintre participanţii la acest studiu, realizat în 27 de instituţii publice, au declarat că îşi iau informaţiile despre evoluţia tehnologică direct de la locul de muncă.

De asemenea, 85% dintre cei chestionaţi au indicat că prioritatea digitalizării ar trebui fie accesibilitatea şi îmbunătăţirea infrastructurii (acces rapid la resurse), una dintre soluţiile cele mai importante pentru simplificarea birocraţiei din România fiind utilizarea soluţiilor Cloud. Cu toate acestea, din totalul numărului de respondenţi, doar 22% afirmă că folosesc această soluţie de stocare, deşi 78% consideră că ar spori considerabil eficienţa.

Asociaţia Română pentru Smart City, alături de Dell Technologies, au dat startul unei campanii pentru digitalizarea României – „România Fără Ghişee” – al cărei obiectiv este debirocratizarea instituţiilor statului prin implementarea de soluţii tehnologice adaptate nevoilor cetăţenilor.

„Deşi multe instituţii au încercat de digitalizeze procesele de comunicare cu cetăţenii, în multe cazuri a lipsit privirea de ansamblu, aşa că uneori digitalizarea nu a făcut decât să consume bani, resurse şi chiar să complice lucrurile. Campania România Fără Ghişee este modul prin care dorim să atragem atenţia asupra obstacolelor peste către trebuie să treacă cetăţenii şi să determinăm autorităţile să pună problema digitalizării României în topul priorităţilor pentru 2022. Avem soluţiile necesare pentru ca interacţiunile dintre cetăţeni şi instituţiile publice să fie mai transparente, mai productive şi să salveze timp şi bani pentru ambele părţi. Alături de partenerii noştri de la Dell Technologies punem la dispoziţie expertiza şi soluţiile care vor lăsa dosarul cu şină de domeniul trecutului”, a declarat Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei.

„România Fără Ghişee” este o campanie ce îşi propune să contribuie la transformarea digitală a oraşelor din România, iar Asociaţia Română pentru Smart City a lansat petiţia prin care îndeamnă reprezentanţii autorităţilor publice de a se alătura demersului şi de a deschide oportunităţi în oraşele lor. Prin parteneriatul cu Dell Technologies, reprezentanţii instituţiilor au ocazia de a beneficia de consultanţă gratuită din partea echipei de experţi a Dell. AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Programul transportului public în Cluj-Napoca, de Ziua Unirii Principatelor Române

Publicat

autobuz cluj 2.jpg

 

Compania de Transport Public Cluj-Napoca anunță programul pentru perioada 22-24 ianuarie.

Astfel, în ziua de 22 ianuarie 2022, transportul urban și metropolitan se va desfășura între orele 5.30 – 23.00, conform programului de transport pentru zilele de sâmbătă.

În zilele de 23 ianuarie  și 24 ianuarie  – Ziua Unirii Principatelor Române – Mica Unire, transportul public în municipiul Cluj-Napoca și în zona metropolitană se va desfășura între orele 6.00 – 23.00, conform programului pentru zilele de duminică.

De asemenea, programul de funcționare a punctelor de vânzare a biletelor și abonamentelor va fi corespunzator cu programul de transport.

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Guvernul a reintrodus acordarea şomajului tehnic pentru angajaţii afectaţi din cauza pandemiei

Publicat

Guvernul a aprobat reintroducerea şomajului tehnic pentru angajaţii şi liberii profesionişti afectaţi de suspendarea, limitarea sau chiar întreruperea unor activităţi din cauza situaţiei pandemice, a anunţat ministrul Muncii, Marius Budăi.

„Astăzi în şedinţa Guvern am propus spre aprobare şi a fost şi aprobată o ordonanţă de urgenţă care cuprinde măsuri de protecţie socială atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori, dar şi pentru ceilalţi profesionişti, mă refer aici la sportivi, antrenori şi alte categorii de liberi profesionişti. În această ordonanţă am reintrodus, practic, acordarea şomajului tehnic şi reglementăm aceste noi măsuri de protecţie socială atât de necesare pe această perioadă, când, din cauza situaţiei pandemice, există riscul de a suspenda, limita sau chiar întrerupe activitatea. Este acea indemnizaţie de şomaj de 75% din salariul aflat în plată, dar nu mai mult de salariul 75% din salariul mediu brut pe ţară folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 „, a declarat Marius Budăi, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Ministrul a apreciat aprobarea actului normativ, subliniind că a existat şi o solicitare în acest sens în cadrul Consiliului Naţional Tripartit din partea partenerilor sociali.

El a precizat, întrebat în acest sens, că respectarea prevederii privind acordarea şomajului tehnic va fi monitorizată prin controale efectuate de Inspecţia Muncii. AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News

 

Citește mai departe