Connect with us

ECONOMIE

Câştigul salarial mediu net a crescut la 3.620 lei, în decembrie 2020. În ce domenii s-au înregistrat cele mai mari creșteri

Publicat



bani

Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.620 lei în luna decembrie a anului trecut, în creştere faţă de luna precedentă cu 209 lei (+6,1%), potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (8350 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1685 lei).

În luna decembrie 2020, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5/906 lei, cu 341 lei (+6,1%) mai mare decât în luna noiembrie 2020.

Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8,4%.

În ultima lună a anului trecut, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), cu 28,2%, în industria metalurgică, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor produse din minerale nemetalice – între 21% şi 25,5% şi în telecomunicaţii, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, alte activităţi extractive, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia minereurilor metalifere, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea altor mijloace de transport, extracţia cărbunelui superior şi inferior – între 12% şi 18%.

Scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost consemnate în transporturi aeriene (-5,2%) şi în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (-2%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (+6,7%, în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete/vouchere de vacanţă) şi a stimulentului de risc pentru personalul medical implicat în tratarea pacienţilor cu COVID-19, în conformitate cu prevederile legale în vigoare), respectiv în administraţie publică (+1,3%). Câştigul salarial mediu net a scăzut în învăţământ comparativ cu luna precedentă (-2,4%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare.

Indicele câştigului salarial real a fost 106,2% pentru luna decembrie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 105,7% pentru luna decembrie 2020 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 242,3%, cu 13,2 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna noiembrie 2020. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

173.655 de funcţii publice în România, la finele anului 2020

Publicat

Numărul total de funcţii publice era, la 31 decembrie 2020, de 173.655, potrivit raportului de activitate al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP).

Dintre acestea, erau ocupate 133.067, iar 4.193 erau temporar ocupate, 7.390 erau temporar vacante şi 29.005 vacante.

În 2020, au fost organizate concursuri de recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie/conducere, respectiv concursurile de promovare în funcţii publice de conducere pentru 4.770 de funcţii publice.

“O primă decizie pe care am luat-o în calitate de preşedinte al ANFP a fost aceea de a asigura o mai bună transparentizare a concursurilor. Pentru a garanta competiţia deschisă, concursurile trebuie să beneficieze de publicitate adecvată. Oamenii dau valoarea muncii în orice loc şi pentru a fi siguri că acest lucru se întâmplă şi în sistemul public, trebuie să pornim cu începutul – crearea cadrului pentru un proces transparent de recrutare”, a declarat Liviu Mălureanu, potrivit unui comunicat al agenţiei transmis AGERPRES.

Anul trecut, ANFP a gestionat 11 proiecte cu finanţare externă. Valoarea cumulată a proiectelor pe 31 decembrie era de 90.296.153,82 de lei (aproximativ 18.894.361,54 de euro).

Situaţia generată de pandemia de COVID-19 a impus adaptarea la noi modalităţi de muncă. Un exemplu în acest sens îl reprezintă extinderea utilizării semnăturii electronice în corespondenţa oficială şi organizarea online a evenimentelor şi a stagiilor de practică pentru studenţi, precizează ANFP.

În cursul anului trecut a fost creată pe site-ul ANFP secţiunea “Adresaţi o întrebare” şi a fost înfiinţată o linie telefonică dedicată acordării de consiliere de specialitate. Pe site se găsesc răspunsuri la 109 întrebări pe tematici precum: mobilitatea, recrutarea şi promovarea funcţionarilor publici, drepturile funcţionarilor publici, suspendarea raportului de serviciu, obligaţiile funcţionarilor publici, reorganizarea instituţiei publice, comisii de disciplină, răspunderea funcţionarului public, perfecţionarea profesională.

Potrivit ANFP, direcţiile de acţiune pentru 2021 au în vedere regândirea şi modernizarea serviciului public, prin susţinerea activă a digitalizării, atragerea de finanţare externă, derularea de parteneriate cu societatea civilă.

“Voi urmări dezvoltarea unor proiecte strategice care să aducă rezultate evidente şi imediate, pentru că sectorul public are nevoie de reforme profunde în ceea ce înseamnă managementul resurselor umane”, a declarat preşedintele ANFP. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Fondurile de pensii private obligatorii aveau, în ianuarie, active de peste 77,6 miliarde de lei, în creştere cu 23%

Publicat

bani lei

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 77,6 miliarde de lei, la 29 ianuarie 2021, în creştere cu 23% faţă de nivelul existent la 31 ianuarie 2020, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 52,23 miliarde de lei, respectiv 67%. Pe locul doi de aflau acţiunile, cu 17,2 miliarde de lei (22,16%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 2,97 miliarde de lei, respectiv 3,84% din totalul activelor.

Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul II era de 77,607 miliarde de lei, în ianuarie 2021, iar valoarea activului net era de 77,572 miliarde de lei.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,646 milioane de participanţi. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem au fost virate contribuţii pentru 7,539 milioane de participanţi.

În luna noiembrie 2020, au fost virate contribuţii pentru 3,956 milioane de participanţi, iar pentru 3,669 milioane nu au fost virate contribuţii.

Pe pilonul II de pensii sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Constructorul auto francez Renault a înregistrat în anul 2020 pierderi istorice de opt miliarde de euro

Publicat

renault

Constructorul auto francez Renault SA a raportat vineri pierderi record de opt milliarde de euro într-un an 2020 marcat de criza coronavirusului, informează AFP.

Proprietarul Dacia a precizat că a reuşit să limiteze pierderile în al doilea semestru, când cifra de afaceri a scăzut cu doar 8,9%, iar pierderile nete s-au situat la 660 milioane de euro. Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2020 veniturile grupului Renault au scăzut cu 21,7%, până la 43,474 miliarde de dolari, în condiţiile în care numărul de autovehicule vândute a scăzut cu 21,3% până la 2,95 milioane unităţi.

“2021 va fi un an dificil, având în vedere incertitudinile cu privire la criza sanitară, precum şi problemele în aprovizionare cu componente electronice. Prioritatea este profitabilitatea şi generarea de numerar”, a declarat directorul general Luca de Meo.

Directorul general de la Renault a prezentat luna trecută un plan strategic botezat “Renaulution”, conform căruia Renault va atinge o marjă operaţională de 3% până în 2023, pentru ca în 2025 să ajungă la o marjă operaţională de cel puţin 5%. Comparativ, în 2019, Renault a avut o marjă operaţională de 4,8%, însă asta a fost înainte ca Renault să înregistreze pierderi record din cauza pandemiei de coronavirus.

Groupe Renault, producător auto din anul 1898, este un grup internaţional prezent în 134 de ţări, care a vândut aproape 3,8 milioane de vehicule, în 2019. În prezent, compania are peste 180.000 de angajaţi, 40 de fabrici şi 12.700 de puncte de vânzare în întreaga lume.

Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999 şi relansată în 2004 cu modelul Logan. Ulterior, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Toate contractele de peste 5.000 de euro, încheiate de Ministerul Economiei, vor fi făcute publice

Publicat

Ministerul Economiei publică pe o platformă specială toate contractele pe care le-a încheiat, cu valoarea mai mare de 5.000 de euro, a anunţat, joi, pe Facebook, ministrul de resort, Claudiu Năsui.

“Transparenţă totală. Ministerul Economiei publică toate contractele cu statul. În primele zile de mandat am cerut toate contractele încheiate de minister în valoare de peste 5.000 de euro. Ele nu trebuie să rămână doar la ministru, ci trebuie să fie văzute de toţi contribuabilii. Niciodată până acum un minister nu a făcut o platformă publică în care să apară toate contractele sale. O platformă în care să fie disponibile absolut toate detaliile din contracte. E o platformă în care informaţia va fie uşor de găsit de oricine este interesat”, a arătat el.

Platforma lansată joi poate fi accesată la linkul https://bit.ly/2NAElkk

“Contribuabilii români plătesc taxe şi impozite în România şi încă mari (avem cea mai mare povară fiscală pe salariile mici din UE). Este normal să ştie nu doar marile direcţii în care merg banii lor, ci şi concret la cine şi pe ce s-au dus. Nu ne oprim aici. De îndată ce ne putem organiza în minister de sine stătător, vom modifica procedura de lucru, astfel încât nicio factură pentru un contract de peste 5.000 de euro să nu mai poată fi făcută dacă contractul nu este deja urcat în această platformă publică”, a completat Năsui.

Potrivit acestuia, se zice că la stat un leu din trei este furat sau risipit.

“Vă las pe dumneavoastră să vedeţi dacă se verifică. Am atras multă animozitate prin refuzul de a semna ‘ca primarul’ tot felul de contracte aduse pe ultima sută de metri. Nu am venit aici să-mi fac prieteni. Am venit aici să sprijin mediul de afaceri autentic (care nu există doar graţie contractelor cu statul) şi să opresc căpuşarea banului public. Fix asta voi face, oricare ar fi consecinţele. Cu mai multă transparenţă, fiecare cetăţean, fiecare ziarist, fiecare ONG-ist va avea posibilitatea mai mult ca niciodată să vadă problemele sistemului şi să propună soluţii”, a conchis ministrul Economiei. Agerpres

Citește mai departe