Connect with us

ECONOMIE

Câştigul salarial mediu nominal net a urcat cu 5% în decembrie 2019, la 3.340 lei

Publicat


bani

Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.340 lei, în decembrie 2019, în creştere faţă de luna precedentă cu 161 lei (+5,1%), iar valorile cele mai mari s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice, respectiv 7.689 lei, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La polul opus, cel mai mic salariu nominal net a fost consemnat în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 1.853 lei.

Potrivit INS, în luna decembrie 2019, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.465 lei, cu 269 lei (+5,2%) mai mare decât în luna noiembrie 2019.

În luna decembrie 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna noiembrie 2019 ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net au fost determinate de realizările de producţie ori încasările mai mari (funcţie de contracte/proiecte), dar şi de disponibilizările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii, şi extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, industria metalurgică, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, alte activităţi extractive – între 22% şi 25,5%.

Scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna noiembrie 2019 de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de editare, cu 6,5%, şi în fabricarea produselor din tutun – 3,2%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (+1,1%). Câştigul salarial mediu net a scăzut în învăţământ comparativ cu luna precedentă (-2,6% ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), respectiv în administraţie publică (-0,1%).

Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13%.

Indicele câştigului salarial real a fost 108,6% pentru luna decembrie 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 104,7% pentru luna decembrie 2019 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 228,1%, cu 10 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna noiembrie 2019. AGERPRES

ACTUALITATE

Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 8.000 în ultimul trimestru din 2019

Publicat

Numărul locurilor de muncă vacante a fost, în trimestrul IV din 2019, de 47.000, în scădere cu aproape 8.000 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Rata locurilor de muncă vacante (raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă) a fost 0,95%, în scădere cu 0,16 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,25 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 11.700.

În ultimul trimestru din 2019, rate relativ mari ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,73%), sănătate şi asistenţă socială (1,69%), respectiv în administraţia publică (1,68%). Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în alte activităţi de servicii (2,39%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat 23,4% din numărul total al locurilor de muncă vacante (11.000 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,95%.

Sectorul bugetar a însumat puţin peste 24% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Astfel, 5.800 locuri vacante se regăseau în sănătate şi asistenţă socială, 4.600 locuri vacante în administraţia publică, respectiv 900 locuri vacante în învăţământ.

Rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai mică valoare în învăţământ (0,27%), iar numărul total al locurilor de muncă vacante în tranzacţii imobiliare (100 locuri vacante).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cea mai semnificativă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat în administraţia publică (-0,54 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, acesta a cunoscut cea mai relevantă diminuare în industria prelucrătoare (-2.600 locuri vacante).

La polul opus, cele mai semnificative creşteri atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (+0,27 puncte procentuale, respectiv +600 locuri vacante), urmate de agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,21 puncte procentuale, respectiv +200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (-1,18 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (-0,96 puncte procentuale). Cea mai relevantă creştere a aceluiaşi indicator s-a evidenţiat în agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,29 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare (-3.900 locuri vacante), respectiv în administraţia publică (-3.300 locuri vacante). Creşterea cea mai relevantă s-a regăsit în comerţ (+1.000 locuri vacante).

În trimestrul IV 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (10.400 locuri vacante).

Rata locurilor de muncă vacante a avut cea mai relevantă creştere pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (1,20%).

Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,56%, respectiv 100 locuri vacante), în cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori (0,54%, respectiv 1.900 locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,36 puncte procentuale, respectiv -3.800 locuri vacante), respectiv în cele de ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (-0,17 puncte procentuale, respectiv -1.200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai semnificativă scădere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,53 puncte procentuale, respectiv -5.600 locuri vacante).

Cea mai mare creştere a numărului locurilor de muncă vacante faţă de perioada analizată a fost pentru ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (900 locuri vacante, respectiv +0,09 puncte procentuale). AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)

Citește mai departe

ECONOMIE

ANAF va finaliza până la sfârşitul lunii viitoare un proiect privind o nouă procedură de rambursare de TVA

Publicat

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va finaliza până la sfârşitul lunii viitoare un proiect privind o nouă procedură de rambursare de TVA, a anunţat, miercuri, preşedintele Agenţiei, Mirela Călugăreanu, la “Conferinţa Anuală de Taxe”.

“Până la sfârşitul lunii martie, la nivelul ANAF, se va finaliza un proiect privind o nouă procedură de rambursare a taxei pe valoarea adăugată în România. Care este filosofia? Filosofia este următoarea: să extindem sistemul de rambusare cu control ulterior la toate categoriile de contribuabili, ca regulă generală, şi sigur, analiza de risc este cea care îţi determină riscul fiscal mare, ridicat, şi care implică inspecţia fiscală”, a spus Mirela Călugăreanu.

Ea a afirmat că rambursarea TVA va urma o cu totul altă procedură, iar instituţia va fi gata în luna martie pentru a începe consultările pe marginea ei şi a vedea dacă aceasta este formula cea mai coerentă. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 200 milioane de euro din fonduri europene pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală, în anul 2020

Publicat

agricultura bani

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) va deschide în perioada martie – iulie 2020 mai multe sesiuni de depunere de proiecte pentru 12 submăsuri din PNDR 2020, fondurile totale alocate fiind estimate la aproape 211 milioane de euro, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Una dintre cele mai aşteptate submăsuri – sM 4.3 ”Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta irigaţii” are prevăzute şi cele mai multe fonduri pentru sesiunea care se va deschide în martie – aprilie, respectiv 43,22 milioane de euro.

O altă submăsură cu fonduri de 42,68 milioane de euro, programată pentru deschidere la finele lunii aprilie, este sM 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri’, iar alte 42,28 milioane de euro sunt disponibile din martie pentru sM 15.1 ”Plăţi pentru angajamente de silvo-mediu”.

Submăsura sM 17.1 ”Contribuţii la primele de asigurări„ cu deschidere în luna martie are prevăzute fonduri de 39,33 milioane de euro, în timp ce submăsurile sM 5.1 ”Sprijin pentru investiţii în acţiuni preventive menite să reducă consecinţele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale” şi sM 5.2 ”Sprijin pentru investiţii în acţiuni menite să reducă consecinţele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale”, ambele programate pentru deschidere în luna februarie, au disponibile fonduri de 13,03 milioane de euro, respectiv 3,67 milioane de euro.

Potrivit sursei citate, în luna aprilie se deschide sM 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole” care are prevăzută o alocare de 6,89 milioane de euro.

De asemenea, tot în luna aprilie vor mai fi deschise măsurile M 2 ”Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei”, care are o alocare de 7,22 milioane de euro, şi sM 19.3 ”Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupului de Acţiune Locală„ cu fonduri de 4,35 milioane de euro.

Nu în ultimul rând, în luna iulie se vor deschide sesiuni pentru sM 3.2 ”Sprijin pentru activităţile de informare şi de promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne” pentru care a fost alocată o sumă de 4,07 milioane de euro, pentru sM 3.1 ”Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate” – 2,008 milioane de euro, iar din luna martie se pot depune proiecte pentru sM 9.1a ”Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” cu fonduri de 1,98 milioane de euro.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, suma totală plătită beneficiarilor până la mijlocul lunii decembrie se ridică la 5,22 de miliarde de euro, din care 2,86 miliarde de euro pe măsurile de investiţii şi 2,36 miliarde de euro pe măsurile care vizează angajamente de mediu şi climă pentru care se efectuează anual plăţi compensatorii pe suprafaţă, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

Gradul de absorbţie pe fondurile europene gestionate de AFIR depăşea 55% la mijlocul lui decembrie, iar cu prefinanţarea pe care a primit-o România în anii 2015 şi 2016 se ajungea la 59%.

Până la data de 8 februarie, Comisia Europeană a rambursat României aproximativ 4,6 miliarde de euro pentru investiţiile în agricultură şi dezvoltarea durabilă a mediului rural finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020.

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR) se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spaţiului rural. Cele 14 măsuri de dezvoltare rurală au o alocare financiară de 9,363 miliarde de euro, din care 8,015 miliarde de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi 1,347 miliarde de euro contribuţie naţională. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Cel mai lung tunel din România va fi construit în Sălaj. Va avea aproape 3 kilometri

Publicat

Cel mai lung tunel din România va fi construit pe traseul din Sălaj al Autostrăzii Transilvania. Tunelul cu o lungime de aproape 3 kilometri are o valoare estimată de peste un miliard de lei, iar licitaţia pentru construirea lui urmează să fie lansată cel mai probabil în luna mai.

Potrivit precizărilor făcute, sâmbătă, de ministrul Transporturilor, Lucian Bode, indicatorii tehnico-economici privind această investiţie au fost reaprobaţi, iar documentaţia pentru demararea procedurii de atribuire este în curs de elaborare, urmând a fi transmisă spre validare către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice.

„Noi estimăm ca până undeva în aprilie să finalizăm (…) şi să fim în situaţia în care în luna mai să urcăm în SICAP, pentru licitaţie – proiectare şi execuţie, tunelul Meseş”, a precizat Lucian Bode, într-o conferinţă de presă.

La rândul său, directorul Companiei Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Florin Scarlat, a subliniat că tunelul respectiv este un obiectiv de investiţii special, pentru care s-a cerut asistenţă din partea unor experţi străini. „Fiind o lucrare de investiţie cu un specific aparte, (…) a necesitat inclusiv asistenţa din partea unor experţi de la o firmă internaţională renumită pentru a pune la punct documentaţia, pentru că necesită în primul rând o lucrare de bază acele tunele. Necesită un sistem de monitorizare a traficului în acest tunel. Sunt nişte experienţe pe care alte state le au. Din păcate, noi acum suntem în faza pionieratului şi am apelat la această experienţă pentru a genera o documentaţie matură şi cu toate elementele tehnice, pentru a o putea scoate la licitaţie”, a precizat Florin Scarlat.

Acesta a adăugat că tunelul va avea două galerii, cu o lungime de 2.890 de metri, fiind cel mai lung tunel proiectat din România.

Valoarea estimată a proiectului este de 1,28 miliarde de lei.AGERPRES

Citește mai departe