Connect with us

ECONOMIE

Câştigul salarial mediu nominal net a urcat cu 5% în decembrie 2019, la 3.340 lei

Publicat



bani

Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.340 lei, în decembrie 2019, în creştere faţă de luna precedentă cu 161 lei (+5,1%), iar valorile cele mai mari s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice, respectiv 7.689 lei, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La polul opus, cel mai mic salariu nominal net a fost consemnat în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 1.853 lei.

Potrivit INS, în luna decembrie 2019, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.465 lei, cu 269 lei (+5,2%) mai mare decât în luna noiembrie 2019.

În luna decembrie 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna noiembrie 2019 ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net au fost determinate de realizările de producţie ori încasările mai mari (funcţie de contracte/proiecte), dar şi de disponibilizările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii, şi extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, industria metalurgică, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, alte activităţi extractive – între 22% şi 25,5%.

Scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna noiembrie 2019 de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de editare, cu 6,5%, şi în fabricarea produselor din tutun – 3,2%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (+1,1%). Câştigul salarial mediu net a scăzut în învăţământ comparativ cu luna precedentă (-2,6% ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), respectiv în administraţie publică (-0,1%).

Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13%.

Indicele câştigului salarial real a fost 108,6% pentru luna decembrie 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 104,7% pentru luna decembrie 2019 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 228,1%, cu 10 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna noiembrie 2019. AGERPRES


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Euro a atins un nou maxim istoric. Cursul afişat de BNR – 4,8784 lei/euro

Publicat

Leul şi-a continuat deprecierea şi joi a mai pierdut 0,16 bani (0,03%) în faţa monedei europene, care a atins un nou maxim istoric, cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,8784 lei/euro.

BNR a cotat miercuri euro la 4,8768 de lei.

Pe piaţa interbancară, moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,8728 şi 4,8802 de lei pentru un euro.

De asemenea, leul a pierdut teren şi în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,0503 lei, în urcare cu 1,62 de bani (0,40%), faţă de cursul de miercuri, respectiv 4,0341 lei/dolar.

Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat faţă de francul elveţian, cu 1,68 bani (-0,38%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,3880 lei, comparativ cu 4,4048 de lei/franc miercuri.

Aurul s-a ieftinit cu 64,89 de bani (-0,28%), până la 223,2049 de lei, de la 223,8538 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă. AGERPRES/(AS – autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Amenzi URIAȘE pentru patru furnizori de energie, pentru nerespectarea legislaţiei în contextul liberalizării

Publicat

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a amendat Hidroelectrica, E.ON, Electrica şi Enel cu 2,01 milioane de lei pentru nerespectarea reglementărilor privind activitatea de furnizare a energiei electrice în contextul liberalizării pieţei, potrivit unui comunicat al autorităţii remis, marţi, AGERPRES.

Având în vedere sesizările primite din partea consumatorilor, ANRE a demarat şi a finalizat acţiunile de control desfăşurate la furnizorii de energie electrică.

Au fost verificate următoarele aspecte modul de organizare şi funcţionare a centrelor de telefonie (call-center); respectarea obligaţiei de a comunica solicitantului, în scris, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii cererii, a unei oferte privind condiţiile de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială; respectarea obligaţiei de încheiere a contractului de furnizare a energiei electrice în termen de maximum 5 zile de la data transmiterii de către clientul final a documentelor necesare.

Amenzi de peste 2 milioane de lei

ANRE a constatat nerespectări ale reglementărilor privind activitatea de furnizare a energiei electrice în contextul liberalizării pieţei de energie electrică şi a aplicat o serie de sancţiuni.

Furnizorul Hidroelectrica a fost sancţionat cu amenda contravenţională în valoare de 410.000 lei pentru nerespectarea în totalitate prevederilor legale privind modul de organizare şi funcţionare a centrelor de telefonie (call-center), nerespectarea termenului de 15 zile lucrătoare de transmitere a ofertelor privind condiţiile de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială şi nerespectarea termenului de 5 zile de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice.

La rândul lor, furnizorii Electrica Furnizare şi E.ON Energie România au fost sancţionaţi fiecare cu amendă contravenţională în valoare de 400.000 lei pentru nerespectarea termenului de 15 zile lucrătoare de transmitere a ofertelor privind condiţiile de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială, nerespectarea termenului de 5 zile de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice.

Furnizorii Enel Energie şi Enel Energie Muntenia au fost sancţionaţi fiecare cu amendă contravenţională în valoare de 400.000 lei pentru nerespectarea termenului de 5 zile de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice.

“ANRE va continua să deruleze acţiuni de control pe măsură ce ne vor fi sesizate şi alte posibile încălcări ale reglementărilor incidente procesului de liberalizare şi nu numai”, se mai arată în comunicat. Agerpres

Sursa foto: ANRE – Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei/facebook.com

Citește mai departe

ACTUALITATE

În luna ianuarie s-au eliberat peste 2.500 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale.

Publicat

În luna ianuarie 2021 s-au eliberat 2558 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 10,2%, faţă de luna ianuarie 2020, anunță INS.

În luna ianuarie 2021 s-au eliberat 2558 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+10,2%) cu o suprafață utilă totală de 657687 mp (+37,7%). Din totalul autorizatiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 65,6% sunt pentru zona rurală.

Se remarcă o creştere a suprafeţei utile pentru autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+150,9%), precum și o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+237 autorizaţii), comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent.

În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+119 autorizaţii), Sud-Muntenia (+85), Vest (+65), Centru (+53) şi Sud-Est (+36). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-58 autorizaţii), Nord-Vest (-38) şi Sud-Vest Oltenia (-25).

În luna ianuarie 2021 s-au eliberat și 382 autorizaţii de construirea pentru clădiri nerezidenţiale (-5,0%), în suprafaţă utilă totală de 284.611 mp (+150,9%).

Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în ianuarie s-a înregistrat o creştere de (+171.185 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale. În profil teritorial, această creştere este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Vest (+64.010 mp), Bucureşti-Ilfov (+21.890), Nord-Vest (+21.025), Sud-Est (+17.078), Sud-Muntenia (+13.402), Centru (+13.269), Nord-Est (+11.752) şi Sud-Vest Oltenia (+8.759).

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

173.655 de funcţii publice în România, la finele anului 2020

Publicat

Numărul total de funcţii publice era, la 31 decembrie 2020, de 173.655, potrivit raportului de activitate al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP).

Dintre acestea, erau ocupate 133.067, iar 4.193 erau temporar ocupate, 7.390 erau temporar vacante şi 29.005 vacante.

În 2020, au fost organizate concursuri de recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie/conducere, respectiv concursurile de promovare în funcţii publice de conducere pentru 4.770 de funcţii publice.

“O primă decizie pe care am luat-o în calitate de preşedinte al ANFP a fost aceea de a asigura o mai bună transparentizare a concursurilor. Pentru a garanta competiţia deschisă, concursurile trebuie să beneficieze de publicitate adecvată. Oamenii dau valoarea muncii în orice loc şi pentru a fi siguri că acest lucru se întâmplă şi în sistemul public, trebuie să pornim cu începutul – crearea cadrului pentru un proces transparent de recrutare”, a declarat Liviu Mălureanu, potrivit unui comunicat al agenţiei transmis AGERPRES.

Anul trecut, ANFP a gestionat 11 proiecte cu finanţare externă. Valoarea cumulată a proiectelor pe 31 decembrie era de 90.296.153,82 de lei (aproximativ 18.894.361,54 de euro).

Situaţia generată de pandemia de COVID-19 a impus adaptarea la noi modalităţi de muncă. Un exemplu în acest sens îl reprezintă extinderea utilizării semnăturii electronice în corespondenţa oficială şi organizarea online a evenimentelor şi a stagiilor de practică pentru studenţi, precizează ANFP.

În cursul anului trecut a fost creată pe site-ul ANFP secţiunea “Adresaţi o întrebare” şi a fost înfiinţată o linie telefonică dedicată acordării de consiliere de specialitate. Pe site se găsesc răspunsuri la 109 întrebări pe tematici precum: mobilitatea, recrutarea şi promovarea funcţionarilor publici, drepturile funcţionarilor publici, suspendarea raportului de serviciu, obligaţiile funcţionarilor publici, reorganizarea instituţiei publice, comisii de disciplină, răspunderea funcţionarului public, perfecţionarea profesională.

Potrivit ANFP, direcţiile de acţiune pentru 2021 au în vedere regândirea şi modernizarea serviciului public, prin susţinerea activă a digitalizării, atragerea de finanţare externă, derularea de parteneriate cu societatea civilă.

“Voi urmări dezvoltarea unor proiecte strategice care să aducă rezultate evidente şi imediate, pentru că sectorul public are nevoie de reforme profunde în ceea ce înseamnă managementul resurselor umane”, a declarat preşedintele ANFP. Agerpres

Citește mai departe