Connect with us

ECONOMIE

Câştigul salarial mediu nominal net a urcat cu 5% în decembrie 2019, la 3.340 lei

Publicat


bani

Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.340 lei, în decembrie 2019, în creştere faţă de luna precedentă cu 161 lei (+5,1%), iar valorile cele mai mari s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice, respectiv 7.689 lei, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La polul opus, cel mai mic salariu nominal net a fost consemnat în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 1.853 lei.

Potrivit INS, în luna decembrie 2019, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.465 lei, cu 269 lei (+5,2%) mai mare decât în luna noiembrie 2019.

În luna decembrie 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna noiembrie 2019 ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net au fost determinate de realizările de producţie ori încasările mai mari (funcţie de contracte/proiecte), dar şi de disponibilizările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii, şi extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, industria metalurgică, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, alte activităţi extractive – între 22% şi 25,5%.

Scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna noiembrie 2019 de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de editare, cu 6,5%, şi în fabricarea produselor din tutun – 3,2%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (+1,1%). Câştigul salarial mediu net a scăzut în învăţământ comparativ cu luna precedentă (-2,6% ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), respectiv în administraţie publică (-0,1%).

Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13%.

Indicele câştigului salarial real a fost 108,6% pentru luna decembrie 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 104,7% pentru luna decembrie 2019 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 228,1%, cu 10 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna noiembrie 2019. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Guvernul ia în calcul intrarea bugetarilor în șomaj tehnic, pe rând, câte 15 zile

Publicat

Premierul Ludovic Orban a declarat, miercuri seara, că Guvernul ia în calcul intrarea în șomaj tehnic a angajaților din anumite sectoare ale sistemul public, pe rând, câte 15 zile, măsura urmând să fie finalizat sub forma unei ordonanţe de urgenţă.

“Pregătim o reglementare în domeniu (domeniul public – n.r.). Sunt zone publice care nu pot fi afectate, în care avem nevoie de fiecare efectiv, ba chiar avem nevoie de resurse umane suplimentare. Nu putem afecta zona de sănătate, care înseamnă spitale, direcţii de sănătate publică, ambulanţe, unităţi primiri urgenţe.

De asemenea, nu putem afecta zona Ministerului Afacerilor Interne, cu toate efectivele de jandarmi, de pompieri, de poliţişti, nu putem afecta zona militară. De asemenea sunt mai greu de afectat zone ca, de exemplu, zona Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. (…)

Deci, sunt sectoare publice care sunt extrem de încărcate şi unde nu putem să luăm astfel măsuri oarecum similare cu şomajul tehnic”, a declarat Orban la B1 TV.

El a precizat apoi cum va funcţiona acest mecanism care urmează să fie implementat.

“În alte sectoare publice ne-am gândit la un mecanism pe care îl vom introduce într-o reglementare, care ţine oarecum şi de o evitare a riscului de răspândire a virusului, un mecanism relativ simplu, în care împărţim angajaţii, să spun, în două.

Angajaţii sunt gândiţi în cele două părţi egale, fiecare parte să poată să menţină funcţionalitatea instituţiei publice, şi jumătate din angajaţi lucrează 15 zile, restul de 15 zile urmând să fie într-o formă de şomaj tehnic, plătiţi la fel cum se plăteşte şomajul tehnic, cu 75%. Restul de 15 zile vin la muncă ceilalţi care au stat în şomaj tehnic perioada respectivă.

Ăsta este mecanismul pe care l-am gândit. (…) Facem o analiză pe fiecare domeniu de activitate, vedem exact cum urmează să fie implementată o astfel de măsură, dar deja măsura este gândită şi urmează să fie implementată, restul sunt chestiuni de detalii şi de modul în care va fi structurată ordonanţa de urgenţă prin care vom stabili această măsură.

Această măsură va fi valabilă nu numai pentru administraţia centrală, ci şi pentru administraţia locală şi pentru toate entităţile publice, inclusiv entităţile publice care nu sunt în subordinea Guvernului de la nivel naţional, entităţi publice care sunt în subordinea Parlamentului sau unităţi autonome”, a explicat premierul.

Orban a menţionat că, în perioada de 15 zile, dacă va exista o persoană infectată, funcţionalitatea instituţiilor poate fi asigurată de ceilalţi angajaţi. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Fermierii au depus online aproape 17.000 de cereri unice de plată pentru 111.448 de hectare, în două zile

Publicat

APIA teren agricol

Aproape 17.000 de cereri unice de plată aferente Campaniei 2020 au fost depuse online în două zile, după ce Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a instituit primirea acestor cereri prin utilizarea aplicaţiei IPA online, a mijloacelor electronice de comunicaţii şi a sistemului IACS.

“Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor şi pentru a asigura continuitatea finanţării sectorului agricol, prin schemele de plăţi şi măsurile de sprijin pe care le gestionează, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a instituit, începând cu data de 06 aprilie 2020, primirea cererilor unice de plată aferente Campaniei 2020 prin utilizarea aplicaţiei IPA online, a mijloacelor electronice de comunicaţii şi a sistemului IACS, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 89/03.04.2020. Astfel, în cele două zile de depunere electronică, s-au depus deja un număr de 16.698 cereri de plată, pentru o suprafaţă de 111.448 hectare”, informează un comunicat al APIA, remis marţi AGERPRES.

De asemenea, totalul cererilor unice de plată depuse în perioada 2 martie – 7 aprilie este de 155.063 cereri, pentru o suprafaţă de 649.892 hectare.

“În acest context, dorim să asigurăm fermierii de întregul nostru sprijin în parcurgerea acestei etape şi îi îndemnăm, totodată, pe toţi beneficiarii să colaboreze cu responsabilii de dosar de la nivelul centrelor judeţene, respectiv ai centrelor locale, pentru clarificarea/soluţionarea eventualelor probleme pe care le întâmpină, astfel încât să finalizăm cu succes Campania 2020 de depunere/primire a cererilor unice de plată până la data de 15 iunie 2020”, se menţionează în comunicatul APIA. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Rata şomajului în hotelurile şi restaurantele din ţară a ajuns deja la 60%

Publicat

Rata şomajului în hoteluri şi restaurante a ajuns la 60% şi riscă să urce până la 90% în perioada următoare, având în vedere condiţiile din prezent, estimează reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR)

Potrivit unui comunicat remis marţi AGERPRES, criza cauzată de epidemia de coronavirus a “paralizat” activităţile din turism, aceasta fiind ramura de activitate cea mai afectată.

“Pe lângă aceşti şomeri, un număr de aproximativ 50.000 de persoane de pe litoral se află într-o situaţie dramatică, deoarece au încetat şomajul la 1 aprilie şi nu mai au nicio sursă de venit. Aceştia au contracte de muncă pe perioada determinată de şase luni şi nu vor mai beneficia în anul 2020 de indemnizaţie de şomaj, deoarece nu vor îndeplini condiţia stagiului de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni, având în vedere ca nu pot fi angajaţi pentru că hotelurile de pe litoral au activitatea sistată”, a declarat Dragoş Răducan, prim-vicepreşedintele executiv FPTR.

Potrivit FPTR, numeroşi salariaţi sezonieri vor rămâne în acest an fără niciun venit, salariu sau indemnizaţie de somaj, deoarece societăţile de turism care funcţionează sezonier nu îşi vor mai desfăşura activitatea în condiţii normale. Totodată, “salariaţii sezonieri este posibil să nu mai fie angajaţi deloc sau, în cel mai bun caz, doar pentru o perioadă mai scurtă”.

“În aceste condiţii, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc a solicitat în regim de urgenţă emiterea unui act normativ pentru stabilirea in mod excepţional, pentru acest an, a unui stagiu de cotizare de 8 luni (în loc de 12 luni) pentru angajaţii sezonieri, prin derogare de la art. 34 alin. 1 lit. a din Legea nr. 76/2002, astfel încât toţi salariaţii din turism care lucrează în unităţi sezoniere să poată beneficia în acest an de şomaj”, se menţionează în comunicat.

Cele mai recente date publicate de Ministerul Muncii arată că peste 1 milion de români se află în şomaj la data de 6 aprilie. Dintre aceştia, 952.929 au contracte individuale de muncă suspendate şi 187.548 au contractele individuale de muncă încetate.

Din totalul de 952.929 contracte individuale de muncă suspendate, 12,4% reprezintă şomerii din domeniile de activitate hoteluri şi restaurante, adică 118.277 de persoane ducând astfel rata şomajului în această ramură la 60%. La sfârşitul anului 2019 în domeniile de activitate hoteluri şi restaurante erau angajaţi un număr de 194.519. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul firmelor radiate, în scădere cu aproape 26% în primele două luni din 2020

Publicat

Numărul firmelor radiate a scăzut în primele două luni din 2020 cu 25,82%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 10.052, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 1.397 firme (cu 36,53% mai puţine faţă de ianuarie-februarie 2019) şi în judeţele Constanţa – 440 (minus 1,35%), Cluj – 435 (minus 42,38%) şi Ilfov – 403 (minus 16,91%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 71 (în scădere cu 50,35% faţă de anul aceeaşi perioadă din 2019), Covasna – 77 (minus 45,39%), Călăraşi – 93 (minus 24,39%) şi Giurgiu – 93 (minus 3,13).

În primele două luni din 2020 în niciun judeţ nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de radieri.

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 2.775 (minus 25,48% raportat la ianuarie-februarie 2019), construcţii – 915 (minus 22,19%) şi agricultură, silvicultură şi pescuit – 856 (minus 34,95%). AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate