Media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6.69, pe o scară de la 1 la 10. Nivelul cel mai ridicat de fericire al tinerilor e înregistrat în Iași, cel mai redus în Constanța. Cluj-Napoca e perceput drept cel mai curat și unit oraș, iar Iași e perceput ca fiind cel mai accesibil.

Cu ocazia Zilei Tineretului, Consiliul Tineretului din România, alături de alte instituții, prezintă studiul „Tineri după pandemie: Orașe Fericite” și analiza „Tineri Acasă”.

Studiul „Orașe fericite” a fost realizat pe un eșantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, din cele șase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timișoara, Bacău, Constanța, Baia Mare și Iași.

Sondajul a măsurat câteva dintre aspectele esențiale ale vieții tinerilor: cât de fericiți sunt, care este gradul de siguranță pe care îl resimt în orașul în care trăiesc și care sunt lucrurile care pot fi îmbunătățite.

De asemenea, sondajul a avut în vedere identificarea schimbărilor înregistrate de către tineri în timpul pandemiei și a modului în care orașele au contribuit la starea lor de spirit:

- pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6.69

- în medie, tinerii respondenți punctează nivelul de fericire din orașele lor cu 5.99/10; gradul de siguranță resimțit e peste medie (6.63/10), iar pentru proactivitate orașele au primit un punctaj de 6.25/10

- nivelul cel mai ridicat de fericire al tinerilor e înregistrat în Iași, cel mai redus în Constanța

- Cluj-Napoca e perceput drept cel mai curat și unit oraș, iar Iași e perceput ca fiind cel mai accesibil

- 6 din 10 tineri consideră că orașele lor s-au adaptat eficient contextului pandemic

- 2 din 6 tineri ar dori să se implice în viitor în acțiuni de voluntariat pentru a ajuta la dezvoltarea orașului lor.

„Prin studiul <Happy City> ne-am propus să aflăm care e situația tinerilor din România, astfel încât să avem un punct de plecare clar în stabilirea obiectivelor pentru un plan de acțiune. Programul <Capitala Tineretului din România> urmărește crearea unor zone urbane care să ofere oportunități de dezvoltare în rândul tinerilor prin creșterea stării de bine, locuirea într-un spațiu urban potrivit nevoilor lor și oferirea de perspective de viitor, pentru dezvoltarea lor armonioasă. Acest program poate deveni cel mai eficient instrument de mobilizare a resurselor locale existente pentru o mai bună dezvoltare economică și socială bazată pe nevoile și obiectivele reale ale tinerilor iar înscrierea se poate face până la data de 2 iunie 2022”, a declarat András Farkas, Co-Fondator și Director Strategic al Grupului PONT.

Posibilitatea achiziționării propriei locuințe este un subiect foarte important, corelat direct de gradul de satisfacție resimțit de tineri.

Astfel, Consiliul Tineretului din România a realizat analiza „Tineri acasă”, o cercetare ce abordează principalele provocări referitoare la modul în care tinerii locuiesc sau pot obține o locuință potrivită nevoilor lor:

- maojritatea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani locuiesc împreună cu părinții (57,8%, față de 49,4% în medie în UE-27, conform Eurostat), adesea forțat, negăsind alte soluții locative sustenabile, vârsta medie la care aceștia părăsec locuința părintească fiind de 27,9 ani

- 8,4% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40% din venit pentru cheltuielile cu locuința conform datelor Eurostat din anul 2020, aceștia încadrându-se în fenomenul denumit sugestiv Povara Costului Locuirii

- 64,7% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării supraaglomerate, raportat la 27,5% media Uniunii Europene

- 21,9% dintre tinerii între 15-29 ani din România suferă de lipsa sau precaritatea severă a locuinței, raportat la 6,5% media Uniunii Europene

- Costul închirierii a crecut cu 10,1% din 2015 în 2020. O chirie medie pentru o garsonieră în București sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minim net, iar chiria pentru un apartament cu două camere, 129,66% din salariul minim net.

„În timp ce 96% din populația Românei trăiește în locuințe proprietate personală, tinerii se confruntă cu un deficit de locuințe disponibile la prețuri accesibile. Din păcate, posibilitatea tinerilor de a deține propria casă este întârziată de lipsa diversității opțiunilor. Locuința reprezintă unul dintre factorii determinanți pentru deciziile majore ale tinerilor, printre care menționez: mutarea din casa părintească, întemeierea unei familii, alegerea momentului pentru a avea copii sau alegerea orașului în care să locuiască. Stabilitatea și siguranța reprezintă nu doar dorințe ale tinerilor, ci nevoi de baza ce trebuie adresate cu prioritate.”, a declarant Gabriel Carnariu, președintele Consiliului Tineretului din România. MEDIAFAX

Știrile Romania24.ro pot fi urmărite și pe Google News