Connect with us

ACTUALITATE

Cât de fericiți sunt tinerii din România. Orașul cu cel mai ridicat de fericire

Publicat

finlanda bun sursa foto oleg mit pixabay 590x354

Media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6.69, pe o scară de la 1 la 10. Nivelul cel mai ridicat de fericire al tinerilor e înregistrat în Iași, cel mai redus în Constanța. Cluj-Napoca e perceput drept cel mai curat și unit oraș, iar Iași e perceput ca fiind cel mai accesibil.

Cu ocazia Zilei Tineretului, Consiliul Tineretului din România, alături de alte instituții, prezintă studiul „Tineri după pandemie: Orașe Fericite” și analiza „Tineri Acasă”.

Studiul „Orașe fericite” a fost realizat pe un eșantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, din cele șase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timișoara, Bacău, Constanța, Baia Mare și Iași.

Sondajul a măsurat câteva dintre aspectele esențiale ale vieții tinerilor: cât de fericiți sunt, care este gradul de siguranță pe care îl resimt în orașul în care trăiesc și care sunt lucrurile care pot fi îmbunătățite.

De asemenea, sondajul a avut în vedere identificarea schimbărilor înregistrate de către tineri în timpul pandemiei și a modului în care orașele au contribuit la starea lor de spirit:

– pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6.69

– în medie, tinerii respondenți punctează nivelul de fericire din orașele lor cu 5.99/10; gradul de siguranță resimțit e peste medie (6.63/10), iar pentru proactivitate orașele au primit un punctaj de 6.25/10

– nivelul cel mai ridicat de fericire al tinerilor e înregistrat în Iași, cel mai redus în Constanța

– Cluj-Napoca e perceput drept cel mai curat și unit oraș, iar Iași e perceput ca fiind cel mai accesibil

– 6 din 10 tineri consideră că orașele lor s-au adaptat eficient contextului pandemic

– 2 din 6 tineri ar dori să se implice în viitor în acțiuni de voluntariat pentru a ajuta la dezvoltarea orașului lor.

„Prin studiul <Happy City> ne-am propus să aflăm care e situația tinerilor din România, astfel încât să avem un punct de plecare clar în stabilirea obiectivelor pentru un plan de acțiune. Programul <Capitala Tineretului din România> urmărește crearea unor zone urbane care să ofere oportunități de dezvoltare în rândul tinerilor prin creșterea stării de bine, locuirea într-un spațiu urban potrivit nevoilor lor și oferirea de perspective de viitor, pentru dezvoltarea lor armonioasă. Acest program poate deveni cel mai eficient instrument de mobilizare a resurselor locale existente pentru o mai bună dezvoltare economică și socială bazată pe nevoile și obiectivele reale ale tinerilor iar înscrierea se poate face până la data de 2 iunie 2022”, a declarat András Farkas, Co-Fondator și Director Strategic al Grupului PONT.

Posibilitatea achiziționării propriei locuințe este un subiect foarte important, corelat direct de gradul de satisfacție resimțit de tineri.

Astfel, Consiliul Tineretului din România a realizat analiza „Tineri acasă”, o cercetare ce abordează principalele provocări referitoare la modul în care tinerii locuiesc sau pot obține o locuință potrivită nevoilor lor:

– maojritatea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani locuiesc împreună cu părinții (57,8%, față de 49,4% în medie în UE-27, conform Eurostat), adesea forțat, negăsind alte soluții locative sustenabile, vârsta medie la care aceștia părăsec locuința părintească fiind de 27,9 ani

– 8,4% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40% din venit pentru cheltuielile cu locuința conform datelor Eurostat din anul 2020, aceștia încadrându-se în fenomenul denumit sugestiv Povara Costului Locuirii

– 64,7% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării supraaglomerate, raportat la 27,5% media Uniunii Europene

– 21,9% dintre tinerii între 15-29 ani din România suferă de lipsa sau precaritatea severă a locuinței, raportat la 6,5% media Uniunii Europene

– Costul închirierii a crecut cu 10,1% din 2015 în 2020. O chirie medie pentru o garsonieră în București sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minim net, iar chiria pentru un apartament cu două camere, 129,66% din salariul minim net.

„În timp ce 96% din populația Românei trăiește în locuințe proprietate personală, tinerii se confruntă cu un deficit de locuințe disponibile la prețuri accesibile. Din păcate, posibilitatea tinerilor de a deține propria casă este întârziată de lipsa diversității opțiunilor. Locuința reprezintă unul dintre factorii determinanți pentru deciziile majore ale tinerilor, printre care menționez: mutarea din casa părintească, întemeierea unei familii, alegerea momentului pentru a avea copii sau alegerea orașului în care să locuiască. Stabilitatea și siguranța reprezintă nu doar dorințe ale tinerilor, ci nevoi de baza ce trebuie adresate cu prioritate.”, a declarant Gabriel Carnariu, președintele Consiliului Tineretului din România. MEDIAFAX

Știrile Romania24.ro pot fi urmărite și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

VIDEO:Corul Parohiei Sf. Ioan Botezătorul din Botoșani, invitat să dea răspunsurile la strană într-o parohie din Raionul Rîșcani

Publicat

whatsapp image 2024 05 07 at 21.50.06 2 1000x600.jpeg

Publicitate

A treia zi de Paști , Corul Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Botosani, a dat curs unei invitații a Parohiei „Sfânta Parascheva” Borosenii Noi, Raionul Riscani, Republica Moldova, pentru a da răspunsurile la Sfânta Liturghie. Astfel, cu binecuvântarea părintelui protopop Petru Fercal, au poposit la această parohie 30 de membri ai corului, coordonați de profesorul de psaltică Gheorghe Bulboacă.

Slujba emoționantă a deschis Festivalul raional al Cântecului Pascal „Lumina Învierii” în Parohia Sfânta Cuvioasa Parascheva din satul Borosenii Noi, Raionul Rîșcani, Republica Moldova, s-a desfășurat Festivalul raional al…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO: Comunele hi-tech din județul Botoșani. Cum se dezvoltă unele localități făcând economie datorită sistemelor IT

Publicat

index 1 1000x600.webp.webp

Publicitate

În județul Botoșani, câteva comune încep să se bazeze pe tehnologii industriale moderne pentru a dezvolta comunitățile, dar și pentru a face economie la buget. Printre altele, au iluminat stradal cu telegestiune, stații de apă și canalizare controlate prin senzori sau pompe de căldură, relatează ADEVĂRUL

Județul Botoșani are reputația tristă a unuia dintre cele mai sărace județe din România. Cu toate acestea, unele comunități urbane și rurale încep să se dezvolte în ritm accelerat. Sunt inclusiv comune unde tehnologia modernă începe să fie aplicată cu succes în comunitate.

Alimentare cu apă supravegheată hi-tech

Comuna Stăuceni se…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Un bărbat de 40 de ani din Ștefănești a fost dus cu escortă la locul de detenție. Motivul pentru care instanța l-a condamnat

Publicat

penitenciar11.jpg

Publicitate

Vineri, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Ștefănești au identificat un bărbat de 40 de ani, din orașul Ștefănești, pe numele căruia era emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

Acesta a fost condamnat la 2 ani și 9 luni de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, comisă în anul 2019.

Bărbatul a fost identificat în localitatea de domiciliu, fiind reținut și apoi escortat către Penitenciarul Botoșani în vederea încarcerarii.

Publicitate


Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Ioan Butnaru, primarul comunei Hilișeu-Horia, Botoșani

Publicat

butnaru 1000x600.jpg

Publicitate

Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Ioan Butnaru, primarul comunei Hilișeu-Horia, Botoșani.
Ioan Butnaru a vorbit despre candidatura sa pentru un nou mandat de primar al acestei comune, dar și despre investițiile care se fac în această zonă din Nordul României prin Programul Național de Reconstrucție și Dezvoltare (PNRR), Programul Național „Anghel Saligny”, proiectele care se desfășoară prin AFM, PIM, POR sau cu bani de la Compania Națională de Dezvoltare. Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.


Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe