Societatea Ornitologică Română (SOR) a semnalat că lacul Iezer, din judeţul Călăraşi, a secat în mai puţin de trei luni şi reiterează apelul către instituţiile responsabile să găsească urgent soluţii prin care regimul hidrologic al acestuia să fie restabilit în cel mai scurt timp.

Aflat în apropierea Dunării, pe drumul de migraţie estic, lacul este unul dintre locurile preferate ale păsărilor pentru popas în drumul lor spre locurile de iernare.

"Un total de 32 de specii protejate în Europa, majoritatea acvatice, cuibăresc, au cartier de iernare sau se odihnesc în timpul migraţiei în Iezerul Călăraşi. Datorită biodiversităţii sale, Iezerul Călăraşi a fost declarat arie naturală protejată şi "zonă umedă de importanţă internaţională" de către Convenţia Ramsar. Cauza principală a secării lacului Iezer Călăraşi este un stăvilar defect, amplasat între lacul Gălăţui şi canalul care alimentează lacul Iezer Călăraşi", se arată în comunicatul SOR.

Ornitologul Emil Todorov consideră că stăvilarul defect nu este singura problemă care a dus la secarea lacului de la jumătatea lunii august.

"De-a lungul timpului, pe canalul care alimentează lacul Iezer Călăraşi au fost făcute multe treceri, unele ilegale, folosite de fermierii şi crescătorii de animale din zona Iezerului. Aceste treceri, majoritatea tuburi de beton, s-au transformat în tot atâtea obstacole de-a lungul canalului şi au afectat din ce în ce mai mult debitul de apă cu care era alimentat lacul Iezer Călăraşi", a declarat ornitologul SOR, Emil Todorov, citat în comunicat.

Todorov a adăugat că seceta este încă unul din factorii care au contribuit la reducerea debitului de apă, dar cu siguranţă nu ar fi dus la transformarea lacului Iezer într-un deşert.

"La jumătatea lunii august, lacul Iezer Calarasi a fost secat complet. Înregistrările prin satelit din perioada iulie - octombrie arată rapiditatea cu care apa a dispărut din albia lacului. Filmările şi fotografiile făcute recent de echipa SOR în teren dovedesc că situaţia este neschimbată", a mai spus reprezentantul SOR.

Lacul Iezer Călăraşi se numără printre cele mai importante locuri de iernare pentru gâştele cu gât roşu, cele mai periclitate gâşte din lume, iar acestea vor sosi în mai puţin de două luni din lunga lor călătorie începută în ţinuturile arctice.

Pe lângă gâşte, au de suferit şi ambele specii de pelicani care cuibăresc în România, pelicanul creţ şi cel comun. Înainte de secare, lacul era situl favorit de hrănire pentru pelicanii care veneau din colonia de pe lacul Srebarna, situat pe malul bulgăresc al Dunării, în apropiere de Călăraşi. Mii de păsări din alte zeci de specii au de suferit din cauza dispariţiei lacului, mai ales că secarea s-a produs în timpul migraţiei de toamnă şi speciile aflate în migraţie au pierdut un loc crucial de odihnă şi hrănire. Acestea sunt doar o parte din consecinţe, întrucât dispariţia lacului va avea efecte profunde nu doar asupra naturii, ci şi asupra comunităţilor din zonă.

"Societatea Ornitologică Română reia apelul către toate instituţiile responsabile (Administraţia Naţională Apele Române, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, Agenţia de Protecţie a Mediului, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Administraţia lacului Gălăţui, Primăria Comunei Grădiştea), Guvernul României şi Administraţia Prezidenţială să găsească urgent soluţii prin care regimul hidrologic al lacului Iezer Călăraşi să fie restabilit în cel mai scurt timp. Este singura opţiune pentru a putea readuce la viaţă lacul Iezer Călăraşi", se menţionează în comunicat.

SOR se prezintă drept cea mai importantă organizaţie independentă de conservare a păsărilor din România. Agerpres