Connect with us

ACTUALITATE

Câte firme din România includ reciclarea în procesele lor de producţie?

Publicat

deseuri arad e1565682107552

Câte firme din România includ reciclarea în procesele lor de producţie? Unele judeţe au peste 100, altele nu au nici măcar 10.

Peste 800 de companii din România deţin autorizaţii care le permit să recicleze materiale în procesele lor de producţie, indiferent că este vorba despre sticlă, lemn, plastic, metale, textile, hârtie sau orice alt material care poate deveni materie primă, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza informaţiilor transmise de reprezentanţii filialelor Agenţiei pentru Protecţia Mediului din teritoriu.

„Activitatea de colectare/tratare/reciclare a deşeurilor este o activitate care se autorizează din punctul de vedere al protecţiei mediului, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1798 din 19 noiembrie 2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, de către Agenţia pentru Protecţia Mediului de pe raza administrativă a judeţului/municipiului Bucureşti unde este punctul de lucru/se desfăşoară activitatea. La momentul actual, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului nu deţine o listă/situaţie centralizată la nivel naţional“, spun reprezentanţii ANPM, ca răspuns la solicitarea ZF.

 

Câte firme din România includ reciclarea în procesele lor de producţie? Hârtie şi carton care devin cofraje de ouă

 

Prin urmare, Ziarul Financiar a direcţionat către filialele ANPM din fiecare judeţ al ţării solicitarea de a transmite lista centrelor de reciclare din judeţul respectiv şi materialele implicate în procesul de reciclare.

Cu excepţia a şase judeţe, toate celelalte agenţii au transmis liste cu operatorii economici care deţin coduri de colectare de deşeuri de la terţi şi recuperare a materialelor. În lipsa acestor coduri, o companie nu poate recicla materialele colectate.

Hârtie şi carton care devin cofraje de ouă, lemn din care se fac paleţi recondiţionaţi, plastic care se transformă în tacâmuri de unică folosinţă, folii şi tăviţe, deşeuri din ulei care devin săpun artizanal, textile care ajung în componenţa saltelelor, biomasă din care se fac cărămizi sunt doar câteva exemple care ilustrează modul în care companiile din producţie transformă materialele reciclate şi le dau o a doua viaţă.

Câte firme din România includ reciclarea în procesele lor de producţie? În unele judeţe există peste 100 de companii care includ reciclarea

Datele relevă că, în vreme ce în unele judeţe există peste 100 de companii care includ reciclarea în procesul lor de producţie, în altele numărul lor nu ajunge nici la zece. Caraş-Severin este singurul judeţ în care nu există niciun centru în care se reciclează materiale, ci doar agenţi economici care le colectează, potrivit datelor transmise de reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului din judeţ.

„Distribuţia firmelor autorizate ca «reciclatori» nu ilustrează neapărat şi distribuţia cantităţilor reciclate. Acolo unde există mari unităţi de producţie care includ deşeuri în procesul tehnologic, este normal să existe firme mai mici autorizate ca reciclatori care, de fapt, pregătesc deşeurile pentru aceşti procesatori mari. Sunt şi foarte multe firme care aleg să obţină această autorizaţie pentru că au acces la nişte beneficii de tipul unor subvenţii private pentru colectare şi reciclare. Asta nu înseamnă neapărat că ele chiar reciclează; realitatea se vede în raportările lor cantitative. Acurateţea acestor raportări este un subiect distinct“, spune Raul Pop, manager de programe în cadrul ONG-ului Ecoteca.

Câte firme din România includ reciclarea în procesele lor de producţie? Obţinerea beneficiilor

Potrivit datelor de la jucătorii care cunosc piaţa reciclatorilor, circa 80% dintre firmele care obţin aceste autorizaţii vizează doar obţinerea beneficiilor, fără a se ocupa efectiv de reciclare. Mediafax

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Toți comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul. Guvernul pregătește eliminarea plafonului pentru plățile cu cardul

Publicat

toți comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul.

Publicitate

Ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, a anunțat miercuri că Executivul intenționează să elimine plafonul de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul. Măsura ar urma să fie inclusă într-un proiect de act normativ aflat în lucru la Ministerul Finanțelor și va impune tuturor comercianților să asigure posibilitatea de plată atât în numerar, cât și prin mijloace electronice.

„Eliminăm acel plafon de 50.000 de lei, astfel încât nu avem…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Astăzi în toate bisericile și mănăstirile se oficiază slujba Prohodului Maicii Domnului. Este ajunul praznicului numit în popor și „Paştele verii”

Publicat

astăzi în toate bisericile și mănăstirile se oficiază slujba prohodului

Publicitate

În ajunul praznicului Adormirii Maicii Domnului, numit în popor și „Paştele verii”, în toate bisericile și mănăstirile din țara noastră se oficiază slujba Prohodului Maicii Domnului.

Nu există slujbă în care să nu se facă rugăciuni sau cântări în cinstea Maicii Domnului. Alături de Mântuitorul, de sfinţi şi de celelalte evenimente sărbătorite în cultul ortodox, Maica Domnului este pomenită și invocată în slujba fiecărei…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Proroc Miheia

Publicat

calendar ortodox 2025: sfântul proroc miheia

Publicitate

Sfântul Proroc Miheia s-a născut în localitatea Morati. Creștinii îl cunosc sud numele de „Moresitul”, denumire care provine de la numele satului în care s-a născut. Era fiul lui Ioram și a fost contemporan cu alți proroci importanți precum Isaia, Osea său Amos. El a activat în cursul domniei a trei regi diferiți, așa cum mărturisește începutul cărții sale prorocești: „cuvântul Domnului care a fost către Miheia din Moreșet în vremea…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (377)

Publicat

momentul de culturĂ. cu georgicĂ manole (377)

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Nicolae Dascălu, în „Ziarul Lumina” din 8 aprilie 2020, reţine câteva versuri din cartea „Împreuna creştere” scrisă de Laurenţiu Şoitu: „Cu greu mai ştiu ce limbă să vorbesc acum. / Pe cea a tinereţii nu am uitat nicicând, dar încă / o mai caut pe cea a bătrâneţii. / Am auzit că ea îţi dă răgaz să taci. / Tot despre ea se…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe