EVENIMENT
Câți bani au scos din buzunar candidații în campania electorală la Europarlamentare. Topul sumelor aduse de acasă

Autoritatea Electorală Permanentă a făcut publică lista cu contribuțiile candidaților în campania electorală pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European 2019. Alegerile europarlamentare au fost destul de costisitoare pentru unii dintre candidați, iar pentru alții chiar o cheltuială inutilă, aceștia nereușind să obțină voturile necesare pentru a-și asigura locul din listă.
Deși de la bugetul statului se dau sume importante pentru campania electorală, o bună parte din bani trebuie puși din buzunarul propriu al candidaților.
Lista cu banii dați de către candidați pentru alegerile europarlamentare care abia s-au încheiat este un adevărat ”festin” financiar.
De reținut este faptul că sumele cheltuite în campanie de fiecare candidat pot proveni din trei surse: bani personali, împrumuturi venite de la persoane fizice sau instituții bancare sau donații venite tot din partea unor persoane fizice. Candidații nu pot primi pe numele lor donații venite din partea persoanelor juridice sau împrumuturi de la acestea.
Mai mult, banii care vin din fondurile proprii obținute prin cele trei forme legale pot fi rambursați candidaților dacă sumele au fost cheltuite legal și au respectat legea finanțării campaniei.
DOCUMENT Situația contribuțiilor declarate în campania electorală pentru alegerea membrilor din România în PE 2019
Pe partide, topul celor care au cheltuit cei mai mulți bani în campania electorală este următorul:
1. PSD, cu un total de 31.472.749 ron
2. PNL, cu 23.826.434 ron
3. ALDE – 9.234.715 ron
Cei mai mulți bani din contribuții proprii i-a pus ”la bătaie” din fonduri proprii, următorii candidați, care au contribuit cu sume de peste un milion de lei:
1. Lungu Vasile Cristian (PMP) – 1.558.600 lei
2. Luca Sigina Ana Maria (PRO România) – 1.550.000 lei
3. Pușcașu Geanina Cristina (PRO România) – 1.500.000 lei
4. Cosmin Cristian (PRO România) -1.500.000 lei
5. Dimitriu Ana Maria (PNL), cu suma de 1.400.000 ron
6. Gerea Andrei Dominic (ALDE), cu 1.343.500 ron
7. Roman Vasile (PRO România) – 1.224.000 lei
8. Minea Marius Dănuț (PNL), cu suma de 1.140.000 ron
9. Tomac Eugen (PMP) – 1.000.0000 lei
10. Tabarac Adrian (PNL) – 969.000 lei
11. Vosganian Varujan (ALDE) – 852.300 lei
12. Ispas Gabriel Liviu (PRO România) – 800.000 lei
13. Rovana Plumb (PSD) – 800.000 lei
14. Ionescu Tudor Tim (ALDE) – 761.500 lei
15. Chilat Crina Fiorela (PSD) – 676.000 lei
Practic, din topul celor 15 candidați care au cheltuit peste un milion de lei fiecare, doar doi au reușit să intre pe un loc în Parlamentul European.
La polul opus, cu cea mai mică sumă din venituri proprii se află Maria Grapini, care a a cheltuit doar 1.904 lei.
Cât câștigă un europarlamentar la Bruxelles
Salariul brut pentru un europarlamentar este de 8.757,70 de euro, potrivit datelor disponibile în iulie 2018. După ce se plătesc taxele, un europarlamentar mai rămâne în mână cu 6.824,85 de euro.
Salariul lunar în Parlamentul European este unic pentru toți aleșii. Acest salariu provine din bugetul Parlamentului și este supus unei contribuții fiscale și de asigurări UE, suma netă rămasă fiind de 6,824,85 euro. Acest salariu este supus și unui impozit național într-un număr de state membre.
Salariul de bază al deputaților în Parlamentul European este stabilit la 38,5% din salariul de bază al unui judecător la Curtea Europeană de Justiție, astfel încât deputații europeni nu pot decide asupra salariului lor.
Alte costuri: masă, cazare, hoteluri
Cele mai multe reuniuni ale Parlamentului European, cum ar fi ședințele plenare, reuniunile comisiilor și reuniunile grupurilor politice, au loc la Bruxelles sau la Strasbourg. Europarlamentarii primesc înapoi costul real al biletelor de călătorie pentru participarea la astfel de întâlniri, prin prezentarea chitanțelor.
Sursă: Alba24.ro
EVENIMENT
VIDEO. Anul universitar începe cu protestele studenților în Cluj. ANOSR: Ne-am săturat să nu conteze ceea credem și spunem

Luni, 29 septembrie, la ora 11:30, în fața Prefecturii Cluj, studenții protestează împotriva măsurilor de austeritate adoptate de Guvern. Tăierile din transportul feroviar și din fondul de burse au fost catalogate de organizațiile studențești drept un atac direct la adresa dreptului la educație.
Organizațiile studențești din Cluj au transmis un apel la solidaritate și implicare, invitând întreaga…
Citește mai mult pe Cluj24.ro

Vremea se schimbă radical în Cluj, de joi, temperaturile scad cu peste 10 grade, iar vântul se accentuează. Specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), avertizează că fenomenele se vor resimți în toate regiunile României.
Locuitorii județului Cluj trebuie să se pregătească pentru o schimbare majoră de vreme. Potrivit ANM, începând de joi, 25 septembrie temperaturile vor scădea brusc, cu…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Festivalul Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo, la ceas aniversar. Ediția nr. 20, „Rapsodia Română”

Ediția nr. 20 a Festivalului SoNoRo este intitulată „Rapsodia Română” și va avea loc în perioada 31 octombrie – 16 noiembrie 2025, în București și Cluj-Napoca, unde sunt programate 20 de concerte care includ două întâlniri SoNoRo Talk.
60 de artiști cu renume internațional vor fi prezenți la această ediție, iar abonamentele și biletele Early Bird se pot achiziționa până în 16 octombrie.
În…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Împrumut de 300 milioane euro de la BEI pentru modernizarea căii ferate Cluj-Napoca – Episcopia Bihor

Guvernul a aprobat, joi, un proiect de lege pentru contractarea unui împrumut de 300 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI), bani ce vor fi folosiți pentru electrificarea și reabilitarea liniei feroviare Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor. Investiția totală ajunge la 1,9 miliarde euro și este finanțată parțial prin PNRR.
Împrumutul a fost parafat la București pe 26 noiembrie 2024 și la…
Citește mai mult pe Cluj24.ro