ECONOMIE
Câți dintre investitorii români ar investi pe termen lung în criptoactive şi plăţi digitale
Patru din zece investitori români (39%) par să se orienteze către criptoactive şi plăţi digitale atunci când se gândesc la investiţii pe termen lung, potrivit unui sondaj recent realizat de o platformă de investiţii.
Potrivit eToro Retail Investor Beat, la întrebarea legată de planurile de investiţii pe termen lung pe care investitorii le au în vedere, o treime dintre respondenţi (33%) au indicat transformarea digitală, iar 32% că au în vedere tehnologia curată, în timp ce o pondere similară se orientează către robotică şi automatizare.
O analiză eToro aminteşte şi de concluziile Forumului Economic Mondial, care a avut loc la Davos şi unde s-a ajuns la concluzia că tehnologia sprijină tranziţia către energia verde.
„Se preconizează că hidrogenul verde, fuziunea nucleară şi alte tehnologii curate îşi vor continua dezvoltarea în 2023, pentru a accelera separarea de combustibilii fosili.
Potrivit unor estimări, trecerea de la combustibilii fosili la energia regenerabilă va ajuta economiile să economisească 12 trilioane de dolari până în 2050.
Câți dintre investitorii români ar investi pe termen lung în criptoactive şi plăţi digitale. Producţia locală de energie eoliană şi solară a crescut în primele 11 luni ale anului 2022
În ultimele 12 luni, iShares Global Clean Energy ETF (ICLN) a crescut cu peste 8%, iar anul acesta a crescut cu aproape 5%.
Pe o piaţă care a înregistrat preponderent pierderi, acest lucru subliniază importanţa pe care investitorii o acordă acestui sector.
În România, cele mai recente date arată că producţia locală de energie eoliană şi solară a crescut în primele 11 luni ale anului 2022, comparativ cu perioada similară din 2021″, menţionează sursa citată.
Datele centralizate de către reprezentanţii platformei de investiţii evidenţiază faptul că, în ultimele 12 luni, sectorul tehnologic (XLK) a pierdut aproape 17% din cotaţiile bursiere, dar la începutul acestui an a înregistrat o revenire de 6,56%.
Consultanţii Gartner preconizează că, în 2023, cheltuielile IT la nivel mondial vor totaliza 4.500 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o creştere de 2,4% faţă de 2022. În această marjă, segmentele de software şi de servicii IT ar urma să crească cu 9,3%, respectiv cu 5,5%, în cursul acestui an.
Pe de altă parte, segmentul dispozitivelor este prognozat să scadă cu 5,1%, pe măsură ce atât consumatorii, cât şi companiile îşi prelungesc ciclurile de reînnoire a dispozitivelor, în timp ce cheltuielile IT vor creşte în fiecare ţară şi în fiecare industrie verticală pe care compania le urmăreşte.
Câți dintre investitorii români ar investi pe termen lung în criptoactive şi plăţi digitale. La cât vor ajunge veniturile mondiale din software-ul legat de inteligenţa artificială (IA)
„În 2023, Gartner vede companiile încercând să creeze „sisteme imunitare” digitale şi să-şi optimizeze rezilienţa, pentru a se proteja de numeroasele riscuri pe care le-am observat în 2022, inclusiv ameninţările cibernetice şi cele asupra lanţurilor de aprovizionare.
Veniturile mondiale din software-ul legat de inteligenţa artificială (IA) sunt prognozate să totalizeze 62,5 miliarde de dolari în 2022, o creştere de 21,3% faţă de 2021.
Companiile vor analiza cum să utilizeze mai bine IA şi să optimizeze gestionarea încrederii, a riscurilor şi a securităţii acestei tehnologii.
Unii experţi văd în 2023 un an în care companiile vor încerca să îşi monetizeze mai bine cheltuielile anterioare în evoluţia inteligenţei artificiale, în loc să dezvolte noi instrumente.
Câți dintre investitorii români ar investi pe termen lung în criptoactive şi plăţi digitale. Companiile se vor concentra pe inteligenţa artificială
Cu toate acestea, companiile se vor concentra pe inteligenţa artificială pentru a obţine o mai multă valoare din seturile de date existente”, relevă analiza citată.
Pe acest fond, un sondaj eToro arată că românii ar putea fi bine poziţionaţi pentru a profita de creşterea pe termen lung din sectorul tehnologic.
Astfel, 39% dintre investitorii din ţara noastră au în plan să se orienteze către criptoactive şi plăţi digitale, 33% către transformarea digitală şi 32% au în vedere tehnologia curată, aceeaşi pondere fiind orientată către robotică şi automatizare.
eToro este o platformă de investiţii cu active multiple ce permite oamenilor să îşi dezvolte cunoştinţele şi să-şi crească veniturile ca parte a unei comunităţi globale de investitori de succes. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Viorel Băltărețu: Clujul e întârziat în dezvoltare. Cu 15 până la 20 de ani
Marius Lulea (AUR): TRĂDARE. Guvernarea PSD-PNL se pregătește să mai VÂNDĂ și ce a mai rămas din economia națională
FOTO. Weekend dedicat experiențelor SENZORIALE, la Iulius Mall Cluj: Street Food Picnic și Festivalul ARGO
FOTO Transapuseana: A fost recepționat lotul I al celui mai spectaculos drum din Alba. O nouă destinație de vară în județ
FCU Craiova 1948 – „U” Cluj. „Șepcile roșii” LUPTĂ pentru a obține primul loc în play-out
Sâmbăta lui Lazăr sau Moșii de Florii, marea sărbătoare care precede Floriile. Tradiții, obiceiuri și semnificații
VIDEO. Podcast Cluj24. Alexandru Cordoș (PSD): Electoratul de stânga vrea o schimbare. Vor fi schimbări în județul Cluj
