ECONOMIE
Câți români vor să-şi cumpere maşini electrice pentru a reduce costurile
Jumătate dintre români vor să-şi cumpere maşini electrice pentru a reduce costul cu alimentarea şi a proteja mediul, însă infrastructura de încărcare rămâne principalul motiv de reticenţă, se arată într-un comunicat al Deloitte, remis, luni, AGERPRES.
Maşinile hibride şi electrice sunt preferate de aproape jumătate dintre consumatorii români (46%), care spun că ar alege o astfel de motorizare pentru viitoarea maşină, reiese din studiul Deloitte 2022 Global Automotive Consumer Study, realizat în 25 de ţări din întreaga lume, inclusiv în România.
Dintre aceştia, cei mai mulţi (63%) ar face o astfel de achiziţie datorită costului cu alimentarea, care rămâne încă scăzut faţă de motorizarea pe benzină sau motorină, 49% sunt motivaţi de protecţia mediului, 47% de sănătatea personală, iar 40% sunt atraşi de stimulentele acordate de stat.
Câți români vor să-şi cumpere maşini electrice pentru a reduce costurile: numărul consumatorilor care intenţionează să îşi cumpere o maşină pe combustie internă a scăzut sub 50%
Dintre ţările europene analizate în studiu, în cinci se remarcă faptul că numărul consumatorilor care intenţionează să îşi cumpere o maşină pe combustie internă a scăzut sub 50%. Este vorba de cele mai mari pieţe din regiune, respectiv Germania (49%), Franţa (48%), Marea Britanie (47%), Spania (35%) şi Italia (31%).
În România, procentul celor care rămân fideli unei maşini pe motorină sau benzină este de 50%. Dintre participanţii din România care preferă o maşină electrică, cei mai mulţi ar opta pentru un model hibrid, în timp ce interesul pentru maşinile pe baterie rămâne încă redus, doar 7% din totalul respondenţilor români având o astfel de opţiune.
Câți români vor să-şi cumpere maşini electrice pentru a reduce costurile: tendinţa de trecere către maşini mai puţin poluante este evidentă
Tendinţa de trecere către maşini mai puţin poluante este evidentă în Europa, chiar dacă remarcăm ţări în care motorizarea clasică rămâne preferată – Cehia (74%), Austria (58%) sau Polonia (57%). În primul trimestru din 2022, cota de piaţă a autovehiculelor electrice hibride a crescut la 25,1% din vânzările din Uniunea Europeană, de la 21% în aceeaşi perioadă din 2021, potrivit Asociaţiei Europene a Producătorilor de Automobile.
Câți români vor să-şi cumpere maşini electrice pentru a reduce costurile: și în România, vânzările de maşini electrice hibride au crescut
Şi în România, vânzările de maşini electrice hibride au crescut cu 45% în perioada analizată, iar în cazul celor pe baterie avansul a fost de peste 400%.
„Evoluţia este remarcabilă, chiar dacă baza de raportare este scăzută. Schimbarea de mentalitate se explică atât prin creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la impactul utilizării maşinii personale asupra mediului, cât şi prin politica autorităţilor europene în această direcţie”, a declarat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
Pe de altă parte, timpul de aşteptare pentru o maşină nouă este din ce în ce mai mare, din cauza problemelor apărute în ultimii doi ani pe lanţurile de aprovizionare, motiv pentru care înmatriculările de maşini rulate, mult mai poluante, au crescut în România, în 2021, cu 3,7% (aproximativ 400.000 de maşini), iar pentru cele noi au scăzut cu 4% comparativ cu anul anterior (121.000 de maşini), conform datelor publicate de autorităţi. Tendinţa s-a inversat în primele luni din 2022, dar situaţia rămâne îngrijorătoare, a adăugat el.
Dintre românii care intenţionează să îşi cumpere o maşină electrică, 54% spun că şi-ar menţine preferinţa chiar dacă preţul energiei ar fi similar cu cel al combustibililor clasici, însă 38% şi-ar schimba planurile în acest caz, iar 8% nu sunt siguri ce decizie ar lua.
„Tensiunile din piaţa energiei, care au generat creşteri semnificative de preţuri, ridică semne de întrebare inclusiv în rândul consumatorilor care analizează cumpărarea unei maşini electrice, pentru care costul cu alimentarea reprezintă un avantaj în această direcţie. După cum reiese din studiu, preţul combustibilului şi protecţia mediului reprezintă principalele argumente pentru achiziţia unei maşini electrice atât în România, cât şi în celelalte state europene. Din aceste considerente, sunt necesare măsuri suplimentare pentru reglarea pieţei energiei, dar şi pentru îmbunătăţirea infrastructurii de încărcare a maşinilor electrice, atât în România, cât şi celelalte state ale Uniunii Europene”, a declarat Sorin Elisei, Director, Deloitte România.
Câți români vor să-şi cumpere maşini electrice pentru a reduce costurile: motivele pentru care consumatorii români rămân reticenţi
Motivele pentru care consumatorii români rămân reticenţi cu privire la maşinile electrice sunt legate de infrastructura publică de încărcare, încă precară (23%), autonomia limitată (16%) şi preţul ridicat (15%). În celelalte ţări europene analizate, autonomia limitată reprezintă principalul motiv de reticenţă – Franţa (25%), Germania (24%), Italia (22%), Polonia (22%), Austria (21%), Belgia (21%), Spania (21%), Marea Britanie (21%). Consumatorii europeni care încă preferă motoarele clasice aşteaptă ca autonomia motoarelor electrice să crească pentru a îşi schimba opţiunea. Britanicii sunt cei mai exigenţi, aşteptând ca autonomia să ajungă la 700 de kilometri.
Cei mai mulţi români plănuiesc să îşi încarce maşina electrică acasă (49%), dar aproape la fel de mulţi (45%) spun că vor să apeleze la staţiile publice de încărcare. În alte ţări europene, procentul celor care vor să îşi alimenteze maşina electrică acasă creşte la 81% în Marea Britanie, 71% în Austria sau 70% în Germania.
Studiul Deloitte Global Automotive Consumer Study 2022 a fost efectuat în rândul a peste 26.000 de consumatori din 25 de ţări din întreaga lume, dintre care peste 11.000 din zece state europene, respectiv Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Germania, Italia, Polonia, România, Spania şi Marea Britanie. AGERPRES
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Vremea la Cluj. Averizare ANM: Ploi în averse și vânt puternic. La munte va ninge
Târgul de cArte Alba Transilvana, 10-12 mai 2024, la Alba Iulia. Lansări de carte, concerte, expoziții, conferințe. PROGRAM
Șase străzi din Blaj vor beneficia de relocarea în subteran a cablurilor de energie și comunicații. Precizările primarului Rotar
Ce faci dacă ai vândut mașina, dar primești amendă pentru lipsa rovinietei sau peajului
Amenzi de peste 40.000 de lei date de polițiști și jandarmi în Alba, în ultimele 24 de ore. Câți șoferi au fost verificați
Hoți surprinși de proprietarul unei gospodării din Crăciunelu de Jos, în timp ce îi furau bunuri din curte. Ce au făcut polițiștii
Emil Boc, despre cei care au criticat lucrările din oraș: „Acum daltoniștii betoanelor nu mai pot evita verdele”
