Preşedintele polonez Andrzej Duda a discutat cu omologul său chinez Xi Jinping cu privire la achiziţionarea de către Varşovia a vaccinului chinezesc împotriva COVID-19, a declarat luni un consilier al acestuia pentru agenţia de presă poloneză PAP, în timp ce autorităţile caută modalităţi de a accelera vaccinarea populaţiei, relatează Reuters.

Deşi vaccinul chinezesc Sinopharm nu a primit încă aprobarea din partea organismelor de reglementare ale Uniunii Europene, Ungaria a devenit săptămâna trecută prima ţară din UE care a început să-l folosească într-o încercare de a accelera programul de vaccinare.

“La cererea premierului Mateusz Morawiecki, preşedintele a abordat problema cooperării polono-chineze în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, inclusiv posibilitatea ca Polonia să cumpere vaccinuri produse în China, a declarat Krzysztof Szczerski, citat de PAP.

Potrivit acestuia, orice potenţială achiziţie va face obiectul unor discuţii ulterioare.

Un purtător de cuvânt al guvernului polonez nu a răspuns unei solicitări de comentariu din partea Reuters.

La fel ca alte ţări membre ale UE, programul de vaccinare al Poloniei este afectat de întârzierile în livrare din partea unor producători precum AstraZeneca şi Pfizer. AGERPRES

China interzice cadrelor didactice, începând de luni, să recurgă la pedepse susceptibile de a provoca traumatisme fizice sau mentale după ce, în ultimii ani, mai mulţi elevi au murit după ce li s-au aplicat corecţii severe, informează AFP.

Noile reguli impuse de Ministerul Educaţiei interzic aplicarea pedepsele umilitoare la şcoală. Reglementările întăresc totodată interdicţia existentă deja asupra pedepselor corporale.

Pedepsele corporale sau obligarea elevilor de a rămâne în picioare sau în genunchi pe sol timp de mai multe ore fac parte dintre practicile interzise, la fel ca şi insultele.

Pentru abateri minore – spre exemplu dacă au uitat să-şi facă temele – elevii vor putea de acum înainte să scrie o scrisoare prin care să-şi ceară scuze sau să ducă la îndeplinire sarcini în sala de clasă.

Cei care au comis fapte mai grave, precum hărţuirea, ar putea fi excluşi temporar sau să urmeze şedinţe de consiliere psihologică.

Interdicţia în China a pedepselor corporale datează din 1986, dar punerea sa în aplicare a fost neregulată, iar părinţii au tolerat deseori astfel de practici.

Ministerul nu a precizat cum preconizează să pedepsească cadrele didactice care nu respectă directivele.

Mass-media chineză relatează frecvent cazurile unor copii decedaţi după ce au fost bătuţi de vreun profesor sau care se sinucid după ce au suferit umilinţe publice la şcoală.

O fată de 10 ani a decedat în provincia Sichuan (sud-vest) după ce profesorul de matematică a tras-o de urechi şi a lovit-o în cap pentru un calcul incorect, a relatat în septembrie agenţia naţională de presă Xinhua.

O elevă de gimnaziu din provincia Jiangsu (est) s-a sinucis în iunie anul trecut după ce profesorul i-a criticat lucrarea ca lipsindu-i ”tonul pozitiv”, a relatat China Daily. Cadrul didactic a lovit-o şi a umilit-o în faţa întregii clase.

O nouă lege vizând interdicţia pedepselor corporale în educaţia familială urmează de asemenea să fie adoptată cu prilejul sesiunii plenare anuale a Adunării naţionale populare (parlamentul chinez), care se deschide vineri.AGERPRES

Reţeaua americană de socializare Facebook a anunţat luni lansarea în Germania, începând din mai, a platformei sale de ştiri Facebook News, care va difuza articole de la circa o sută de instituţii media germane care au acceptat remunerarea din partea gigantului tech, relatează AFP.

“Facebook News, un spaţiu dedicat conţinutului jurnalistic, va porni în mai 2021 în Germania”, a anunţat grupul lui Mark Zuckerberg într-un comunicat.

Serviciul, lansat la sfârşitul lui 2019 în SUA, apoi, de la sfârşitul lui ianuarie, şi în Marea Britanie, este un flux de ştiri format numai din articole de la editori de presă, remuneraţi de Facebook.

Prin acest proiect, grupul îşi arată dorinţa de a promova jurnalismul şi de a scăpa de reputaţia că ar contribui la dezinformare.

Facebook s-a asociat “cu peste o sută de branduri media” din Germania, printre care prestigioasele publicaţii Der Spiegel şi Frankfurter Allgemeine Zeitung sau cotidianul economic Handelsblatt.

Lipseşte totuşi un actor important: grupul Axel Springer, editorul celui mai citit tabloid din Germania, Bild, care a refuzat să participe la proiect.

“Este problematic că o platformă încearcă să devină ea însăşi o instituţie media de informare şi să le plătească anumitor editori remuneraţii prea scăzute”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al grupului.

“Suntem mai degrabă în favoarea unui drept de autor european care permite, în mod transparent, ca toţi editorii să primească o remuneraţie echitabilă”, a adăugat el.

Editorii de presă trec printr-o criză a veniturilor din publicitate, care ajung în majoritate la giganţii digitali ce difuzează articolele lor fără a plăti.

Această situaţie s-a agravat odată cu pandemia de coronavirus, care a dus la prăbuşirea pieţei de publicitate.

Pentru a reechilibra încasările între media şi platformele digitale, Uniunea Europeană a adoptat în 2019 o directivă care le impune giganţilor digitali să semneze acorduri de remunerare cu instituţiile media.

Însă, pentru moment, Facebook nu a semnat niciun acord şi a preferat să vină cu propriile iniţiative, cum ar fi Facebook News sau fonduri de susţinere a jurnalismului.

În Australia, Facebook a suspendat în februarie timp de mai mult zile opţiunea de a distribui articole pe platforma sa, pentru a protesta împotriva unui proiect de lege al guvernului care urmărea o mai bună remunerare a media. Mai multe pagini oficiale de Facebook ale serviciilor de salvare au fost de asemenea afectate involuntar.

În faţa nemulţumirii publice, compania a făcut în cele din urmă un pas în spate şi a ajuns la un compromis de ultim moment cu Canberra şi, la fel ca Google, a încheiat direct acorduri cu media australiene.

Parlamentul australian a adoptat proiectul la 25 februarie. Este primul text legislativ de acest fel, ceea ce a atras atenţia unor guverne din întreaga lume.AGERPRES

Rata de infectare cu noul coronavirus în Statele Unite a ajuns luni la cel mai scăzut nivel în aproape cinci luni, iar bilanţul scade rapid, informează DPA.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 51.204 de cazuri, numărul total al infectărilor de pe teritoriul ţării ajungând la 28.605.669, potrivit celui mai recent bilanţ raportat de Universitatea John Hopkins. Este al doilea cel mai scăzut bilanţ înregistrat din 8 octombrie, reprezentând mai puţin de un sfert din numărul noilor infectări raportate în urmă cu o lună.

Rata deceselor a scăzut semnificativ în timpul weekendului. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.097 de decese, bilanţul total al morţilor în Statele Unite ajungând la 513.091.

Numărul spitalizărilor continuă de asemenea să scadă. Statele din regiunea Midwest se apropie de bilanţul specific perioadelor de vară, potrivit COVID Tracking Project. Pentru prima dată din 2 noiembrie, spitalizările în Statele Unite din cauza COVID-19 au scăzut sub pragul de 50.000 de persoane, iar internările la terapie intensivă au scăzut sub 10.000.

Numărul celor spitalizaţi cu COVID-19 este acum cel mai mic după 2 noiembrie, cu 47.352 de pacienţi spitalizaţi în prezent pe teritoriul ţării.

Statisticile pentru Florida rămân sumbre. Acest stat a raportat 126 de decese duminică, reprezentând 12% din decesele raportate la nivel naţional. În aceeaşi zi, au fost înregistrate 5.385 de noi cazuri, echivalentul a 9,9% din cazurile raportate la nivel naţional.

Centrele Naţionale pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor au precizat că cel puţin 2.463 de cazuri cu noile variante au fost raportate în Statele Unite. Cea mai mare parte a acestor cazuri o reprezintă varianta mai contagioasă, detectată pentru prima dată în Marea Britanie, identificată în 44 de state.

Administraţia pentru Medicamente şi Alimente a Statelor Unite (FDA) a emis o autorizaţie pentru utilizarea în situaţii de urgenţă pentru un al treilea vaccin împotriva COVID-19, dezvoltat de departamentul pentru vaccinuri al Johnson & Johnson’s, Janssen Biotech. Vaccinul, administrat într-o singură doză, este denumit ”Janssen COVID-19”.AGERPRES