Luna septembrie se încheie cu temperaturi sub cele normale pentru această perioadă a anului, dar începutul lunii octombrie aduce vreme de toamnă blândă, cu temperaturi normale și ploi specifice sezonului, potrivit prognozei pentru următoarele 4 săptămâni, transmise de meteorologii ANM.

27 septembrie – 4 octombrie

Valorile termice vor fi ușor mai coborâte decât cele specifice pentru acest interval, în regiunile estice, dar și ușor mai ridicate în cele vestice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă. Cantitățile de precipitații vor fi excedentare în regiunile vestice dar și deficitare în jumătatea estică a țării, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

4 – 11 octombrie

Temperaturile medii se vor situa în jurul celor normale pentru această săptămână, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi ușor deficitar în regiunile vestice, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă.

11 – 18 octombrie

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări. Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, dar cu o tendință ușor deficitară, local.

18 – 25 octombrie

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a țării. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, în toate regiunile.

Rata de infectare este, vineri, de 3,77 la mie în București. Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență se întrunește pentru a decide noi restricții în Capitală.

Prefectul Capitalei, Antonela Ghiţă, a transmis vineri că rata de infectare în Bucureşti este de 3,3 la mia de locuitori.

Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență (CMBSU) se întrunește vineri pentru a decide noi restricții în Capitală, după ce Hotărârea de Guvern privind măsurile de combatere a pandemiei va fi publicată în Monitorul Oficial.

Joi a fost adoptată o decizie prin care au fost schimbate măsurile restrictive aplicate în funcţie de incidenţa cazurilor de COVID-19 din localităţi.

Astfel, pragul incidenței a crescut de la 4 la 6 la mie pentru restricțiile de weekend.

Eventualele măsuri care vor fi luate vor intra în vigoare la ora 00.00 în următoarea zi ce urmează deciziei.

Capitala este de miercuri în scenariul roșu. Rata de infectare în București era miercuri de 3,3 la mie, iar joi de 3,65 la mie. MEDIAFAX

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de automobile de pasageri la mia de locuitori.

Astfel, la o mie de locuitori, parcul auto din România număra 357 de maşini la finele lui 2019, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul european de statistică.

În același timp, România are şi unul dintre cele mai învechite parcuri auto. Vârsta medie a maşinilor aflate în circulaţie în România este de 16,5 ani, potrivit Asociaţiei Producătorilor Europeni de Automobile (ACEA).

De cel puţin 30 de ani, Luxemburg a înregistrat cea mai mare rată de motorizare dintre statele membre ale Uniunii Europene, mai arată datele Eurostat. În 2019, existau 681 de autoturisme la mia de locuitori luxemburghezi. Această cifră poate fi influenţată de lucrătorii transfrontalieri care folosesc maşini de companie înmatriculate în ţară, notează sursa citată. Luxemburg a fost urmat de Italia pe locul doi, cu 663 de maşini la mia de locuitori. Următoarele în topul listei au fost Cipru (645 de maşini), Finlanda şi Polonia (ambele cu 642 de maşini).

La polul opus, cele mai scăzute rate de motorizare s-au găsit în România (357 autoturisme), Letonia (381 autoturisme) şi Ungaria (390 autoturisme). În ceea ce priveşte vechimea parcului auto, Lituania (16,8 ani), Estonia (16,7 ani) şi România (16,5 ani) au cele mai vechi flote, cu vehicule mai vechi de 16 ani. Cele mai noi maşini pot fi găsite de asemenea în Luxemburg (6,5 ani) şi Austria (8,3 ani), potrivit datelor ACEA. MEDIAFAX

Justiţia olandeză a permis ca un copil de 12 ani să fie vaccinat împotriva COVID-19, în pofida obiecţiilor tatălui său, un vaccino-sceptic, pentru a-şi putea vizita bunica aflată pe moarte, potrivit unei hotărâri judecătoreşti făcute publice joi, informează AFP.

Apărarea mamei băiatului a susţinut că o vaccinare împotriva COVID-19 ar reduce riscul transmiterii coronavirusului către bunica copilului, grav bolnavă.

Copiii cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani pot fi vaccinaţi în Olanda, însă doar cu acordul ambilor părinţi. În acest caz, părinţii băieţelului, a căror identitate nu a fost dezvăluită, sunt divorţaţi, iar mama sa i-a dat permisiunea de a se vaccina, în timp ce tatăl său nu.

Judecătorul Bart Tromp de la tribunalul districtual din Groningen (nord) a autorizat marţi ca băiatul să fie vaccinat luând în considerare „interesele aflate în joc” în această vaccinare şi „în special interesele minorului”.

În hotărârea sa, care nu a fost făcută publică decât joi, judecătorul a ordonat ca băiatul să fie vaccinat „rapid”, deoarece interesele sale sunt mai importante decât un posibil apel al avocaţilor tatălui.

Potrivit documentelor judiciare, tatăl, un vaccino-sceptic, a refuzat să-i permită fiului său să primească o doză. Or, băiatul a dorit să fie vaccinat deoarece nu voia să fie contaminat şi pentru a limita riscurile de infectare a altor persoane, potrivit dosarului.

Bunica copilului „suferă de cancer pulmonar cu metastaze şi se află la sfârşitul vieţii”, se arată în documente

„Minorul vrea să petreacă cât mai mult timp cu ea, însă nu este vaccinat. Îi este frică să nu-şi infecteze bunica şi este convins că contaminarea, dacă ar avea loc, ar constitui un pericol mortal”.

Tatăl consideră că vaccinurile „sunt încă într-o fază de testare” şi ar putea prezenta „riscuri mari pentru organele reproductive pe termen lung”. Judecătorul a subliniat însă că bazele ştiinţifice ale acestor afirmaţii nu au fost dovedite.

Potrivit legislaţiei olandeze, judecătorii pot lua decizii în interesul superior al copilului dacă părinţii nu sunt de acord.AGERPRES