Problema dezinformării este recurentă: dacă o personalitate publică se îmbolnăveşte de COVID-19, reţelele de socializare sunt invadate de afirmaţii conform cărora acea situaţie ar dovedi că vaccinarea împotriva noului coronavirus nu funcţionează, relatează duminică AFP.

În Statele Unite, printre celebrităţile aflate în această situaţie se află purtătoarea de cuvânt de la Casa Albă, Jen Psaki, un judecător de la Curtea Supremă, Brett Kavanaugh, şi actorul de comedie Chris Rock, care s-au infectat cu noul coronavirus, precum şi fostul secretar de stat Colin Powell, decedat în urma unor complicaţii medicale asociate COVID-19.

Anunţurile referitoare la infectările lor cu SARS-CoV-2 au declanşat de fiecare dată un veritabil „potop” de informaţii false în mediul online.

Aceste cazuri de infectare a unor persoane vaccinate nu reprezintă însă o surpriză şi nu înseamnă că vaccinurile anti-COVID-19 nu sunt eficiente, potrivit autorităţilor medicale americane. Însă afirmaţiile care susţin contrariul pot să erodeze încrederea publicului general în astfel de măsuri de sănătate publică, devenite cruciale într-o perioadă în care copiii din grupa de vârstă 5-11 ani au în sfârşit şi ei acces la vaccinurile anti-COVID-19 în Statele Unite.

„Fiecare infectare a unei personalităţi vaccinate întăreşte dubiile oamenilor, care devin îngrijoraţi în legătură cu eficacitatea vaccinurilor”, a explicat Andy Carvin, de la laboratorul de cercetări ştiinţifice digitale din cadrul Atlantic Council, un think tank (grup de experţi, n.r.) din Washington.

Anunţând că a fost testată pozitiv, Jen Psaki a atribuit, duminică, vaccinului anti-COVID-19 lejeritatea simptomelor sale, fapt care nu a împiedicat însă un internaut să declare că infectarea ei reprezintă „dovada vie că vaccinul nu funcţionează”, în faţa celor 12.000 de admiratori ai ei de pe Twitter. Iar acel internaut este departe de a fi singurul care face astfel de afirmaţii.

Declaraţii asemănătoare au apărut şi după anunţurile privind infectările lui Brett Kavanaugh şi Chris Rock, precum şi după moartea generalului Colin Powell, în pofida faptului că acesta din urmă suferea de mielom multiplu, o formă de cancer a sângelui, care, potrivit experţilor, afectează sistemul imunitar şi limitează eficacitatea vaccinală.

„Vaccinarea nu este un scut magic”

Numărul persoanelor vaccinate continuă să crească şi, odată cu el, ar trebui să crească şi cel al cazurilor de COVID-19 – inclusiv numărul de cazuri grave – în populaţia imunizată, aspect care face să devină vitală lupta împotriva unor astfel de dezinformări.

„Vaccinarea este o tehnologie genială, dar nu ea nu este un scut magic”, a explicat Devon Greyson, care coordonează studii de sănătate publică la Universitatea British Columbia din Canada.

Autorităţile vor trebui, deci, să definească mai bine ceea ce publicul este îndreptăţit să se aştepte de la vaccinuri, precum beneficiile şi limitele lor, a adăugat Yotam Ophir, specialist în dezinformări în materie de sănătate şi ştiinţă din cadrul Universităţii Buffalo din Statele Unite.

O altă problemă este, după părerea lui, aceea că „oamenii au tendinţa să acorde atenţie cazurilor (de COVID-19, n.r.) frapante”. „Nu ştim să gândim cu adevărat în termeni precum numere sau statistici, gândim în general în termeni ce vizează poveştile uşor de relatat”, a adăugat el.

Relatările din mass-media nu se referă în general „la toţi oamenii care au fost vaccinaţi şi care sunt sănătoşi”, a subliniat acelaşi expert.

„Stingerea incendiilor”

Acoperirea mediatică a decesului lui Colin Powell a fost „deosebit de dezamăgitoare”, afirmă Nina Jankowicz, expertă în dezinformare în cadrul think tank-ului Wilson Center.

„După acoperirea mediatică pe care am putut eu să o observ, chiar şi de către medii serioase din ţara noastră (…), multe dintre aceste companii nu au menţionat cancerul fostului secretar de stat Colin Powell”, fapt ce a permis dezinformărilor să se propage cu rapiditate, a precizat ea.

Pentru Andy Carvin, de la Atlantic Council, ritmul infernal al informaţiilor cu care se confruntă companiile mass-media intră în conflict cu nevoia de contextualizare.

Să decizi care caz de personalitate infectată – deşi era vaccinată – trebuie să fie acoperit din punct de vedere mediatic, deschizând astfel, potenţial, calea spre o furtună de dezinformări, „a devenit o chestiune de etică jurnalistică”, a adăugat el. „Jurnaliştii şi mass-media, în general, trebuie să dea dovadă de creativitate în privinţa manierei în care prezintă aceste cazuri”, a mai spus Andy Carvin.

Pentru Yotam Ophir, dezinformarea în materie de sănătate ar trebui să fie combătută de politici publice, întrucât „suntem extrem de dependenţi de bunul plac al unor companii private, precum Facebook şi Twitter” în acest domeniu.

„Pentru moment, noi stingem doar câteva incendii. Este o bătălie pe care nu putem să o câştigăm. Va trebui la un moment dat să găsim o soluţie generalizată”, a adăugat acelaşi expert. AGERPRES