În ultimii doi ani, aproape unul din trei copii a necesitat îngrijire psiho-emoțională și consiliere din partea centrului Salvați Copiii România pentru a face față tulburărilor de anxietate, iar în cazul adolescenților, procentul a crescut la aproape 72% (7 din 10), conform unei statistici recente.

Aproape un copil din trei s-a confruntat cu tulburări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional în centrele Salvaţi Copiii România în ultimii doi ani, procentul crescând la aproape 72% (7 din 10) în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid, arată datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România.

În ultimii doi ani, marcaţi de crizele succesive cauzate de pandemie şi război, centrele de consiliere ale Organizaţiei Salvaţi Copiii au preluat un număr total de 1.241 de copii şi adolescenţi care au dezvoltat diferite tulburări emoţionale.

Astfel, cele mai frecvente diagnostice au fost reprezentate de anxietate – 28,8% şi tulburări emoţionale (23%). Majoritatea covârşitoare a cazurilor de depresie s-au înregistrat în rândul copiilor din grupa de vârstă 11 – 14 ani şi al adolescenţilor (15 – 18 ani), respectiv 32% şi 54% din cazuri. Au fost înregistrate şi cazuri severe, în care tulburările de tipul anxietăţii şi depresiei au dus la tentative de suicid: trei la grupa de vârstă 11 – 14 ani şi cinci în rândul adolescenţilor.

Anxietatea este o emoţie negativă care implică sentimente de nervozitate, teamă, frică sau îngrijorare. De obicei, copiii se simt anxioşi atunci când cred că ceva rău sau neplăcut urmează să se întâmple

Cazurile de depresie cresc dramatic la copiii cu vârsta între 11 și 14 ani și la adolescenți. Anxietatea la copii şi adolescenţi poate fi descrisă ca un răspuns extrem la o situaţie sau eveniment pe care o percepe ca ameninţătoare

Anxietatea la copii şi adolescenţi poate fi descrisă ca un răspuns extrem la o situaţie sau eveniment pe care o percepe ca ameninţătoare şi este disproporţionat în raport cu pericolul real.

Răspunsul anxios include gânduri de pericol iminent, excitaţie crescută cum ar fi, creşterea frecvenţei cardiace şi respiraţie rapidă şi, adesea, evitarea situaţiilor sau a evenimentelor care provoacă disconfort.
Copilul sau adolescentul care suferă de anxietate ajunge să resimtă distres semnificativ şi perturbare a activităţilor sale cotidiene la şcoală, acasă sau în relaţia cu prietenii.

„Este important ca părinţii să interpreteze comportamentul copilului în funcţie de nivelul său de dezvoltare şi în cazul copiilor mai mici să deosebească simptomele de anxietate de fricile specifice vârstei sau de fobii.

De asemenea, părinţii trebuie să fie atenţi ca manifestările anxioase să nu se transforme în tulburări de anxietate.

O tulburare anxioasă netratată creşte riscul în viitor pentru diferite probleme de sănătate mintală.

De aceea, dacă problema de anxietate interferează cu starea de bine generală sau cu abilităţile parentale este bine ca aceasta să fie discutată cu un specialist”, arată Salvaţi Copiii România.

Cazurile de depresie cresc dramatic la copiii cu vârsta între 11 și 14 ani și la adolescenți. Orice persoană poate experimenta stări de tristeţe din când în când, însă acestea sunt de obicei trecătoare

Orice persoană poate experimenta stări de tristeţe din când în când, însă acestea sunt de obicei trecătoare, durând un timp destul de scurt. Depresia clinică, numită şi tulburare depresivă, reprezintă o tulburare a dispoziţiei care determină un distres evident cu impact pe funcţionarea zilnică, minim două săptămâni, aproape zilnic şi în cea mai mare parte a zilei; exprimat prin felul în care se simte, gândeşte, funcţionează în activităţile şi rutinele zilnice (şcoală, somn, apetit alimentar etc.).

Depresia la copii şi adolescenţi se manifestă puţin diferit faţă de adulţi, de aceea uneori este trecută cu vederea.

Un copil cu depresie de cele mai multe ori va fi agitat (dar în acelasi timp va arăta obosit sau fără chef), uşor iritabil, nemulţumit mai mereu, deseori va plânge facil şi va avea stări schimbătoare, tulburări de somn, apetit, putând apărea şi la copii gândurile de moarte.

Simptomatologie la adolescenţi: certăreţ, agresiv, hipersensibil emotional, izolat, renunţă la activităţi, nu manifestă iniţiative, plicitisit, scăderea performanţelor şcolare, modificarea neintenţionată în greutate, dificultăţi de adormire sau în a rămâne treaz, somn neodihnitor, stă treaz toată noaptea, dificultăţi de concentrare, în a sta liniştit, impulsiv, sau mai puţin activ, relaţionează mai puţin cu ceilalţi, dezorganizat, refuză să participe la activităţi, petrece mult timp în pat, doarme ziua, se simte mereu bolnav, Face comentarii negative despre el / ea: „Sunt urâtă”, „Sunt grasă”, „Sunt prost”, „Nimănui nu-i place de mine”, capacitate scăzută de concentrare, uşor de distras, dezorganizat, este obsedat de teme morbide, afirmă că ar vrea să moară, spune că se gândeşte cum să se sinucidă, încearcă să se sinucidă, suspicios, vede imagini înfricoşătoare, îşi aude numele strigat.

Cazurile de depresie cresc dramatic la copiii cu vârsta între 11 și 14 ani și la adolescenți. Anxietatea şi depresia pe care le-au dezvoltat pot avea consecinţe dramatice şi se pot transforma în traumă

Dincolo de strategiile privind stilul de viaţă, un specialist poate evalua cu exactitate simptomatologia, poate stabili dacă este un episod depresiv şi cărei clase aparţine, precum şi care sunt recomandările de primă intenţie: psihoterapia sau terapia medicamentoasă.

Comorbiditatea depresie-anxietate este de 85%, ceea ce înseamnă că, copiii cu anxietate pot dezvolta şi depresie, trec de la evitare la scăderea întăririlor pozitive, ajungându-se la depresie.

„Ieşirea din pandemie, după perioade lungi de izolare şi anxietate socială, apoi fricile cauzate de război şi climatul social vulnerabil şi-au pus amprenta asupra sănătăţii mintale a copiilor.

Anxietatea şi depresia pe care le-au dezvoltat pot avea consecinţe dramatice şi se pot transforma în traumă, dacă aceşti copii nu primesc consiliere terapeutică adecvată.

Mai mult, este necesar un program naţional, care să evalueze şi să sprijine copiii cu tulburări emoţionale să-şi revină.”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

Cercetarea a fost efectuată pe un eşantion neprobabilistic, în luna aprilie 2023.

Sursa: MediaFax