Connect with us

ECONOMIE

Ce alimente s-au scumpit cel mai mult și care s-au ieftinit în luna septembrie, faţă de august

Publicat



cumparaturi

Zahărul este alimentul care s-a scumpit cel mai mult în luna septembrie, faţă de luna august, respectiv cu 14%, potrivit datelor furnizate pentru AGERPRES de Consiliul Concurenţei, pe baza datelor din Monitorul Preţurilor pentru alimente, o aplicaţie lansată anul trecut de autoritatea de concurenţă.

Astfel, un kilogram de zahăr a costat, în medie, 3,60 de lei în perioada 1-14 septembrie, faţă de 3,15 lei pe kilogram, cât a fost în august.

De altfel, nouă din cele zece poziţii din Top 10 căutări în aplicaţia Monitorul Preţurilor pentru Alimente, în perioada 1 august – 22 septembrie, sunt sortimente şi branduri de zahăr.

Interesul pentru acest aliment se explică prin faptul că, în această perioadă, zahărul este la mare căutare pentru gemuri, dulceţuri şi alte conserve dulci pentru iarnă.

Pe locul doi în topul scumpirilor se află roşiile, de asemenea folosite pentru conservele de iarnă. Un kilogram de roşii a costat, în medie, în septembrie 5,86 de lei, cu 2,58% mai mult decât în august.

Lămâile, de asemenea, s-au scumpit cu 2,58%, de la 8,25 lei pe kilogram, la 8,46 lei. Scumpiri uşoare au cunoscut şi merele (1,72%) şi salamul (1,69%).

Pe de altă parte, cartofii au avut cea mai mare scădere de preţ, cu 6,64%. S-au mai ieftinit ceapa (cu 5,74%), făina (cu 4,74%), mălaiul (2,23%) uleiul (0,24%), laptele de vacă (0,30%) şi untul (0,07%).

Monitorul Preţurilor produselor alimentare, lansat în luna octombrie 2019 de Consiliul Concurenţei, permite consumatorilor să identifice magazinele din zona în care se află, magazinele în care sunt disponibile produsele pe care doresc să le achiziţioneze, precum şi preţurile practicate de acestea.

Principalul scop al aplicaţiei este creşterea concurenţei pe piaţa alimentelor şi ieftinirea produselor. Agerpres


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Peste 100.000 de persoane s-au înscris în prima etapă a programului ”Rabla pentru electrocasnice”

Publicat

elecrocasnice

Peste 100.000 de persoane s-au înscris până acum în prima etapă a programului “Rabla pentru electrocasnice”, a declarat luni ministrul Mediului, Tanczos Barna, cu prilejul unei vizite de lucru efectuate în judeţul Covasna.

“Programul a pornit bine, sper să se termine cu bine. Lucrul cel mai important pentru “Rabla electrocasnice” este că sistemul informatic este stabil, funcţionează, avem peste 100.000 de persoane care s-au înscris şi care au primit aprobare pentru contul personal. Vineri, săptămâna aceasta, pe 21 începe programul prin alocarea de vouchere pentru trei categorii: maşini de spălat, frigidere sau aparatură frigorifică şi maşini de spălat vase, pentru cele trei categorii voucherul este de 400 de lei pentru fiecare. Avem un buget de 30 de milioane de lei alocat pentru această primă etapă”, a declarat ministrul Mediului.

Înscrierile în programul “Rabla pentru electrocasnice” – sesiunea 2021 au început vinerea trecută, iar termenul limită pentru crearea conturilor de utilizator în aplicaţia informatică dedicată în vederea solicitării voucherelor este joi, 20 mai, ora 23,59

În următoarele două etape ale acestui program, care vor fi lansate luna viitoare, vor putea fi solicitate vouchere pentru schimbarea televizoarelor, laptopurilor şi tabletelor, respectiv pentru aparate de aer condiţionat, uscătoare de rufe şi aspiratoare.

Bugetul total alocat în acest an programului “Rabla pentru electrocasnice” este de 75 de milioane de lei, aproape dublu faţă de sesiunea din 2019, când a fost de 40 de milioane de lei.
Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Majoritatea angajaţilor de la Termocentrala Mintia s-au înscris pe listele de disponibilizări

Publicat

Cea mai mare parte dintre angajaţii Termocentralei Mintia au depus cereri pentru a fi incluşi pe listele de disponibilizări de la Complexul Energetic Hunedoara (CEH), 530 dintre cei aproximativ 700 de salariaţi ai unităţii fiind dispuşi să plece din companie, relevă datele centralizate vineri de conducerea CEH.

Alţi 887 de angajaţi din sectorul de minerit al Văii Jiului au decis să înainteze cereri pentru a fi incluşi pe listele de disponibilizări, a declarat, pentru AGERPRES, administratorul special al CEH, Cristian Roşu.

Conducerea CEH a decis să prelungească până vineri, 21 mai, termenul până la care pot fi depuse cereri de către cei care doresc să fie disponibilizaţi din cadrul societăţii, după ce, iniţial, acesta fusese anunţat pentru joi, 13 mai.

“Termenul pentru depunerea cererilor a fost prelungit până vineri, 21 mai, la ora 13,00. Am luat această decizie pentru că există o dorinţă mare de înscriere pe liste şi vrem să oferim această posibilitate tuturor celor care doresc să depună cereri”, a precizat administratorul special al CEH.

Angajaţii Complexului Energetic Hunedoara (CEH) care doresc să plece din cadrul companiei prin procedura de disponibilizare colectivă ar putea beneficia de o compensaţie în bani în valoare de aproape 10.000 de euro şi de venituri de completare, potrivit propunerilor formulate de conducerea societăţii şi sindicate.

Administraţia şi Sindicatul “Muntele”, reprezentativ la nivelul CEH, au modificat Contractul Colectiv de Muncă al societăţii, în sensul în care persoanele disponibilizate vor primi plăţi compensatorii în sumă brută de 49.998 lei, de la bugetul de stat, venitul urmând să fie impozitat cu 10%.

De asemenea, angajaţii din minerit vor primi venituri de completare timp de 4 ani, iar cei din sectorul energetic vor beneficia de aceste sume pentru o perioadă de doi ani.

Administratorul special al CEH a arătat că disponibilizările de personal vor face obiectul unei Ordonanţe de Urgenţă ce va fi discutată într-o şedinţă de Guvern.

Pe de altă parte, Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, de la Termocentrala Mintia, nu a recomandat angajaţilor să completeze cererile de disponibilizare motivând, între altele, că nu există o ordonanţă sau hotărâre de guvern prin care să fie susţinută suportarea cheltuielilor de la bugetul de stat. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

În martie, salariul mediu net a crescut cu 182 de lei față de februarie, la 3.547 lei

Publicat

bani
Arhivă Foto

În luna martie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.785 lei, cu 288 lei (+5,2%) mai mare decât în luna februarie 2021, anunță Institutul Național de Statistică. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.547 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 182 lei (+5,4%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8876 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1751 lei).

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,7%.

În luna martie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 46,7% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 23,0% în activităţi de editare; între 10,0% şi 17,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, extracţia minereurilor metalifere, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; între 5,0% şi 8,0% în captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea altor mijloace de transport, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, extracţia cărbunelui superior şi inferior, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, cercetare-dezvoltare, transporturi aeriene, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice; între 3,0% şi 5,0% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,
harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, activităţi de poştă şi de curier, industria metalurgică, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea produselor textile, industria alimentară, alte activităţi industriale n.c.a., transporturi terestre şi transporturi prin conducte, construcţii, transporturi pe apă, fabricarea de mobilă, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2021 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

Singurele scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (-9,2%), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (-7,3%), respectiv în fabricarea echipamentelor electrice (-0,7%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+4,9% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în administraţie publică (+0,9%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,3%).

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

APIA: 17 mai – ultima zi de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2021

Publicat

apia

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte tuturor beneficiarilor că data de 17 mai 2021 reprezintă ultima zi de primire, fără penalităţi, a cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2021, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Până la acest moment, au fost înregistrate în baza de date APIA un număr de 710.720 cereri, pentru o suprafaţă de 6.885.745 ha.

“Asigurăm fermierii de întregul nostru sprijin în parcurgerea cu succes a etapelor necesare şi îi îndemnăm să colaboreze cu responsabilii de dosar de la nivelul Centrelor judeţene, respectiv ai Centrelor locale, pentru clarificarea/soluţionarea eventualelor probleme pe care le întâmpină, astfel încât să reuşească să depună cererea în termen şi să evite aplicarea de penalităţi”, spun reprezentanţii agenţiei.

Informaţiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărţile şi listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar şi ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA şi pe site-ul Agenţiei: www.apia.org.ro. Agerpres

Citește mai departe