Germania va lua măsuri de urgenţă pentru a-şi asigura aprovizionarea în faţa recentelor reduceri ale livrărilor de gaze ruseşti. Printre acestea,o utilizare sporită a cărbunelui, a anunţat duminică guvernul.

Utilizarea gazului pentru producţia de energie şi industrie va fi redusă, iar umplerea instalaţiilor de stocare va fi prioritară în faţa iernii.

”Pentru a reduce consumul de gaz, trebuie să se folosească mai puţin gaz pentru a genera electricitate. În schimb, centralele electrice pe bază de cărbune vor trebui să fie folosite mai mult”, explică Ministerul Economiei într-un comunicat, citat de AFP.

Ce măsuri plănuiește guvernul din Germania pentru a compensa reducerea gazelor ruseşti. Rețeaua de cărbune va fi recondiționată

În acest scop, reţeaua de centrale pe cărbune care fac parte din rezerva de energie electrică va fi recondiţionată pentru a putea fi activată „pe termen scurt”, ceea ce, potrivit ministrului economiei şi energiei, Robert Habeck, se va întâmpla imediat ce legea respectivă va trece de procedura parlamentară, relatează şi EFE.

”Trebuie să fim sinceri, acest lucru înseamnă mai multe centrale electrice pe cărbune pentru o perioadă de tranziţie. Este amar, dar în această situaţie este necesar să reducem consumul de gaze”, a declarat ministrul, membru ecologist al coaliţiei guvernamentale de centru-stânga din Germania.

La începutul actualei legislaturi, guvernul de coaliţie format din social-democraţi, verzi şi liberali a urmărit să accelereze calendarul pentru eliminarea planificată a cărbunelui până în 2038, dar a anticipat încă din luna mai că ar putea fi necesară prelungirea perioadei de activitate în faţa crizei energetice.

Ce măsuri plănuiește guvernul din Germania pentru a compensa reducerea gazelor ruseşti. A fost anunțat un pachet de măsuri pentru umplerea rezervelor de gaze

Pachetul de măsuri anunţat duminică include, de asemenea, un sistem de „licitaţie” pentru vânzarea gazelor utilizate în industrie, care, potrivit Berlinului, va contribui la reducerea consumului în acest sector puternic al ţării. De asemenea, mecanismul va compensa companiile care pun gazul la dispoziţia pieţei în situaţii de penurie.

Noi credite de la banca de stat KfW ar trebui, de asemenea, să fie rezervate pentru a asigura umplerea rezervelor de gaz ale ţării, aflate în prezent la 56%.

Conform noilor reguli adoptate după izbucnirea războiului din Ucraina, depozitele germane trebuie să fie pline în proporţie de 65 % până la 1 august, 80 % până la 1 octombrie şi 90 % până la 1 decembrie.

”Securitatea aprovizionării este garantată”, dar „situaţia este gravă”, a rezumat Habeck, care are şi rangul de vicecancelar.

Habeck a propus, de asemenea, măsuri de reducere a consumului de energie în sectorul privat, cum ar fi o plafonare a încălzirii casnice. Dar cancelarul Olaf Scholz a declarat vineri, într-un interviu acordat DPA, că nu este de acord să discute despre „măsuri individuale” fără a avea un plan general.

Între timp, Partidul Democraţilor Liberi (FDP) – al treilea partid din coaliţia guvernamentală – a cerut Germaniei să revină asupra interdicţiei privind fracturarea, un proces controversat prin care petrolul şi gazele sunt extrase din rocile de şist cu ajutorul substanţelor chimice şi al presiunii.

”După cum arată studiile ştiinţifice, în conformitate cu standardele moderne de securitate, fracturarea nu provoacă daune relevante pentru mediu”, a declarat directorul parlamentar al FDP, Torsten Herbst, pentru ziarul Welt am Sonntag.

Gazprom a redus cu 60% în ultimele zile livrările prin Nord Stream 1 din Marea Baltică invocând o problemă tehnică.

Compania energetică rusă de stat a justificat oficial acest lucru prin faptul că au existat întârzieri în repararea turbinelor compresoarelor de către compania Siemens Energy, relatează DPA.

Dar, pentru guvernul german, este vorba de o „decizie politică”, menită să influenţeze tensiunile dintre Moscova şi ţările occidentale în legătură cu războiul din Ucraina.

În pofida conflictului, Germania continuă să importe aproape 35% din gazele sale din Rusia. Această proporţie era de 55% înainte de februarie, potrivit AFP.

Agerpres