Connect with us

ACTUALITATE

Ce se întâmplă după ce a căzut Guvernul Dăncilă. Calendarul formării unui nou nou executiv(procedură)

Publicat



Camera Deputatilor, Parlament

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă a fost adoptată, la 10 octombrie 2019, înregistrându-se 238 de voturi “pentru”, a anunţat deputatul Pro România Cătălin Nechifor.

Moţiunea de cenzură “Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!” a fost depusă în Parlament la 1 octombrie 2019. Documentul a fost semnat de 237 de parlamentari PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorităţi naţionale, dar şi de foşti parlamentari PSD.

***

În situaţia în care o moţiune de cenzură este adoptată, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, încrederea acordată executivului se consideră retrasă, iar Guvernul este demis, potrivit articolului 113 din Constituţie.

Odată guvernul demis, Preşedintele României desemnează un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru, în baza articolului 85 din Constituţie.

Potrivit art. 103, alineat 1 din Constituţie, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă o astfel de majoritate nu există, preşedintele consultă partidele reprezentate în Parlament.

În termen de zece zile de la desemnare, premierul nominalizat trebuie să întocmească lista cu membrii guvernului şi programul de guvernare şi să le trimită pentru dezbatere Camerei Deputaţilor şi Senatului (art. 103, alin. 2 din Constituţie).

Birourile permanente ale celor două camere transmit programul de guvernare şi lista Guvernului tuturor deputaţilor şi senatorilor, se arată în art. 86 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Tot birourile permanente stabilesc data şedinţei comune a comisiilor permanente şi a şedinţei comune a celor două camere, în cadrul cărora vor avea loc audierile miniştrilor respectiv dezbaterea programului de guvernare. Şedinţa comună nu poate fi stabilită la o dată care să depăşească 15 zile de la primirea programului şi a listei Guvernului (art. 87 din Regulament).

Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, din lista noului guvern, va fi audiat de către comisiile de specialitate ale celor două camere. Candidaţii vor primi din partea comisiilor avize consultative, pe care le motivează şi le prezintă premierului desemnat. În situaţia în care un membru de pe lista noului guvern primeşte un aviz nefavorabil, premierul desemnat poate veni cu o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă premierul vine cu o nouă propunere, aceasta va fi supusă audierii.

După audieri şi acordarea avizelor, se convoacă şedinţa comună a camerelor, în cadrul căreia premierul desemnat prezintă parlamentarilor lista de miniştri şi programul de guvernare. Urmează dezbaterile pe marginea programului şi listei cu membrii guvernului, astfel încât, la cererea liderilor de grup, preşedintele de şedinţă le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere.

După încheierea dezbaterilor, deputaţii şi senatorii votează, cu majoritate absolută, propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret cu bile.

Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a Parlamentului, care se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României pentru a numi Guvernul.

Primul-ministru şi membrii Guvernului vor depune individual jurământul în faţa Preşedintelui României. Guvernul, precum şi fiecare ministru în parte îşi exercită mandatul, începând cu data depunerii jurământului.

În cazul în care Guvernul nu a fost validat în parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe Preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

O nouă descoperire arheologică în Egipt; 14 sarcofage vechi de aproximativ 2.500 de ani, descoperite în necropola Saqqara

Publicat

Autorităţile egiptene au anunţat duminică descoperirea altor 14 sarcofage, care datează din urmă cu aproximativ 2.500 de ani, la baza unei structuri din necropola Saqqara, situată la sud-vest de Cairo.

Aceste obiecte funerare, descoperite vineri, se adaugă celor 13 sarcofage găsite în acelaşi loc săptămâna trecută, au precizat într-un comunicat reprezentanţii Ministerului pentru Antichităţi din Egipt.

Situl Saqqara, aflat la 25 de kilometri sud în raport cu piramidele de pe platoul Giza, este o vastă necropolă, care găzduieşte celebra piramidă în trepte a faraonului Djoser, prima piramidă din era faraonică.

Acest monument, construit în jurul anului 2700 î.e.n. de arhitectul Imhotep, este considerat unul dintre cele mai vechi de pe suprafaţa Pământului.

Imagini cu sarcofagele recent descoperite, realizate din lemn pictat şi bine conservate, prezintă motive în nuanţe de maro şi albastru, dar şi numeroase hieroglife.

Potrivit ministerului citat, “alte sarcofage ar trebui să fie descoperite în alte puţuri apropiate (în raport cu locul în care a fost făcută descoperirea, n.r.) în urma unor noi săpături arheologice, programate să aibă loc în curând”.

Ministerul egiptean a publicat un videoclip de promovare la începutul lunii septembrie pentru a anunţa noi descoperiri arheologice. În acel clip, ministrul pentru Antichităţi şi Turism, Khaled el-Enany, poate fi văzut în timp ce anunţă că descoperirile făcute recent în situl Saqqara reprezintă “doar începutul”.

De mai mulţi ani, autorităţile egiptene anunţă cu regularitate diverse descoperiri arheologice, printre altele cu scopul de a relansa turismul naţional.

Siturile arheologice reprezintă pentru Egipt un argument major în faţa concurenţei făcute de alte destinaţii turistice.

Însă ponderea adusă de turism în PIB-ul ţării a fost grav afectată de instabilitatea politică şi de atentatele care au avut loc după Revoluţia din 2011, care l-a alungat de la putere pe preşedintele Hosni Mubarak, şi, mai recent, de pandemia de COVID-19.

Acest sector vital pentru economia egipteană a atins numărul record de 13,6 milioane de vizitatori în 2019, înainte ca noul coronavirus să îi ţină departe de graniţele ţării pe turiştii străini.

Piramida lui Djoser a fost redeschisă pentru public la începutul lunii martie după lucrări de renovare care au durat mai mulţi ani. Însă situl a fost închis din nou pentru vizitatori la jumătatea lunii martie, la fel ca toate celelalte situri arheologice, din cauza epidemiei de COVID-19, înainte de a se redeschide pe 1 septembrie.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Pandemia de COVID-19 se apropie de 31 de milioane de cazuri şi a depăşit 958.000 de decese (OMS)

Publicat

Cazurile de COVID-19 în întreaga lume au ajuns la 30,9 milioane, iar numărul deceselor se ridică la 958.703, potrivit unei statistici publicate luni de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi citate de EFE.

În ultimele trei zile au fost depăşite consecutiv 300.000 de cazuri zilnice, doborând recordul anterior al infecţiilor raportate într-o singură zi, însă cifra deceselor se menţine stabilă de câteva săptămâni la aproximativ 5.000.

Continentul american concentrează jumătate din total contagierilor, 15,5 milioane, în timp ce Asia a depăşit 6,1 milioane de cazuri, iar ambele regiuni raportează peste 100.000 de contagieri zilnice, deşi curba s-a stabilizat în ambele cazuri în cursul ultimei săptămâni.

Situaţia este contrară în Europa, care, cu 5,1 milioane de contagieri, frizează 70.000 de cazuri zilnice, când în martie sau aprilie erau raportate 40.000 de infecţii în cea mai sumbră etapă a izolării generale, chiar dacă în prezent procentul pacienţilor în stare gravă este mult mai mic şi s-a înregistrat şi o descreştere a numărului de decese.

SUA sunt în continuare ţara cu cele mai multe cazuri, 6,7 milioane, deşi India care ocupă locul doi cu 5,4 milioane înregistrează de trei ori mai multe contagieri zilnice, care totuşi s-au stabilizat în ultimele zile la mai puţin de 100.000 într-o singură zi.

Nu există schimbări nici pe lista celor 12 ţări cele mai afectate în privinţa cifrei contagierilor, pe care mai figurează Peru, Columbia, Mexic, Spania, Argentina şi Chile.

Trei din patru pacienţi bolnavi de COVID-19 din întreaga lume, aproape 23 de milioane au fost declaraţi vindecaţi, în timp ce aproximativ 61.000 sunt în stare gravă sau critică. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Halep: Nu voi pune presiune pe mine la Roland Garros. Voi merge acolo cu zâmbetul pe buze

Publicat

Jucătoarea română de tenis Simona Halep (2 WTA), care luni a câştigat turneul WTA de la Roma, spune că ”Roland Garros este doar un alt turneu”, că nu va pune presiune pe ea, şi că va merge acolo cu zâmbetul pe buze, scrie AFP.

”Roland Garros? Este doar un alt turneu, nu voi pune presiune pe mine, voi merge cu zâmbetul pe buze! Este evident visul tuturor jucătorilor (de a câştiga turneul), deci este şi visul meu, dar nu mă uit atât de departe. Vreau doar să merg acolo, sa mă obişnuiesc din nou cu terenurile, cu atmosfera şi să încerc să câştig fiecare meci. Fiecare meci este o luptă, sunt pregătită pentru asta, dar vom vedea ce se va întâmpla”, a spus Simona Halep, care a câştigat turneul parizian în 2018.

În ceea ce priveşte cazurile pozitive de Covid-19 anunţate la Roland Garros, care au condus la excluderea a cinci jucători, românca nu şi-a ascuns îngrijorarea.

”Da, am auzit despre asta şi, desigur, mă îngrijorează. Dar sunt sigură că vor fi puse în aplicare măsurile necesare şi vom fi în siguranţă. Voi vedea cum mă simt odată ce voi ajunge acolo”, a punctat Halep.

Simona Halep a câștigat, luni, turneul WTA de la Roma. dotat cu premii de peste 2 milioane de dolari.

Halep (28 ani) a reuşit să câştige primul său titlu la Roma, după două finale pierdute în faţa ucrainencei Elina Svitolina (2017, 2018).

Simona Halep a fost declarată învingătoare după 32 de minute în faţa campioanei en titre, Pliskova (28 ani, 4 WTA) abandonând din cauza unor probleme la spate.

Cinci tenismeni – doi testaţi pozitiv la Covid-19 şi alţi trei declaraţi contacţi – au fost excluşi de pe tabloul calificărilor pentru turneul de la Roland Garros, au anunţat duminică organizatorii competiţiei de Mare Şlem din capitala Franţei.

Identitatea celor cinci jucători nu a fost dezvăluită.

“Conducerea turneului de la Roland Garros confirmă că doi jucători din calificări au fost testaţi pozitiv la Covid-19 şi alţi trei sunt declaraţi ‘cazuri de contact’ ale antrenorului lor testat pozitiv la Covid-19. Conform protocolului sanitar al turneului, cei cinci au fost excluşi de pe tabloul calificărilor, care va debuta mâine (luni) şi vor rămâne izolaţi timp de 7 zile”, se preciza într-un comunicat.

Bosniacul Damir Dzumhur a anunţat că s-a retras din turneu după ce antrenorul său Petar Popovic a fost testat pozitiv la coronavirus.

”Nu a avut şansa de a face un al doilea test şi suntem siguri că a fost un test fals pozitiv, deoarece antrenorul meu are anticorpi”, a precizat bosniacul pe Instagram.

Calificările pentru tabloul principal al turneului de la Roland Garros au debutat luni şi se vor încheia vineri.

Amânată cu patru luni din cauza pandemiei, competiţia de Grand Slam din capitala Franţei se va desfăşura în mod excepţional toamna în acest an, între 27 septembrie şi 11 octombrie.

Ca urmare a măsurilor sanitare legate de coronavirus, turneul parizian va putea primi un număr maxim 5.000 de spectatori pe zi.

Turneul US Open de la New York, care s-a încheiat pe 13 septembrie, s-a derulat, în schimb, cu porţie închise. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Opt călugări diagnosticaţi cu COVID-19 pe Muntele Athos

Publicat

Opt călugări au fost testaţi pozitiv pentru COVID-19 într-una din cele circa 20 de mănăstiri ale comunităţii ortodoxe de pe Muntele Athos, enclava cvasi-izolată din nordul Greciei, a anunţat luni o sursă ecleziastică citată de AFP.

Numărând circa 40 de călugări, mănăstirea Sfântul Pavel, unde trăiesc cei opt călugări infectaţi, a fost plasată în carantină. Unul dintre călugări este spitalizat în stare gravă la Salonic.

În luna martie, patru tineri călugări au fost infectaţi cu noul coronavirus în urma unei călătorii în Marea Britanie, dar s-au recuperat rapid.

Lăcaş al ortodoxiei, pe Muntele Athos trăiesc circa 1.700 de călugări. Această enclavă monastică este un loc interzis femeilor şi, conform Constituţiei Greciei, are un statut semi-autonom.

Biserica Ortodoxă din această ţară s-a adaptat cu greu restricţiilor antiepidemice impuse de guvernul grec între lunile martie şi mai, perioadă în care slujbele religioase au fost suspendate. AGERPRES

Citește mai departe