Connect with us

ECONOMIE

Cea de-a treia ediţie a programului Start-Up Nation ar putea fi lansată până la sfârşitul anului. Promisiunile ministrului Oprea

Publicat



Cea de-a treia ediţie a programului guvernamental Start-Up Nation ar putea fi lansată până la sfârşitul anului, cu prilejul rectificării bugetare, a declarat sâmbătă, la Braşov, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Radu Oprea, care a participat la o dezbatere organizată de Camera braşoveană de Comerţ şi Industrie pe tema noilor oportunităţi de finanţare.

“Suntem în perioada de dezbatere, am fost la Bucureşti, cu Consiliul IMM-urilor, la Timişoara, acum suntem la Braşov şi luna viitoare – aşa cum prognozăm noi, la sfârşitul lunii – trebuie să ştim cum va arăta grila de finanţare, procedurile – foarte rapide şi, cu ocazia primei rectificări bugetare, să putem lansa programul anul acesta”, a afirmat Oprea.

Potrivit acestuia, în urma discuţiilor de până acum cu mediul de afaceri, principalele modificări cerute în privinţa criteriilor de selecţie a proiectelor sunt legate de cofinanţare, de educaţia antreprenorială, de o mai bună definire a codurilor CAEN şi eliminarea criteriului legat de numărul locurilor de muncă create. “Dar este devreme să ne pronunţăm cum vor arăta aceste criterii. Vom continua aceste dezbateri, încercăm să ţinem cont de toate părerile şi să vedem care sunt cele mai bune criterii pe care le avem, ţinând cont că Start Up Nation este un program de succes şi că mă aştept că, în ediţia a treia, 2019, să fie mult mai mulţi antreprenori tineri care îşi doresc să debuteze în afaceri pe acest program”, a spus Oprea.

El a estimat că în această următoare ediţie a programului ar urma să fie depuse în jur de 50.000 de aplicaţii.

În ceea ce priveşte decontările pe programul pe 2018, ministrul le-a transmis tinerilor antreprenori care aşteaptă să primească banii că sumele necesare vor fi alocate din bugetul central, de asemenea, la rectificare, însă a subliniat că plăţile se vor putea face inclusiv în 2020.

“Au început deconturile, plăţile efective pentru 2018 pentru cei care au ales să se adreseze direct agenţiilor regionale (ale ministerului – n.r.) şi nu au mers prin bănci. Sunt şi bănci care au început deja să furnizeze creditele, să facă plăţile. (…) Avem un grafic de plăţi, am socotit foarte bine, având experienţa din 2017 şi analiza rezultatelor din 2017, nevoia de credite bugetare este în ultima parte a anului, chiar în ultima lună. Anul acesta, am prelungit, plăţile se vor putea face şi în cursul anului viitor, pentru că am avut exemple de antreprenori cărora le-a întârziat furnizarea de echipamente. Se pot face plăţi inclusiv în 2020 pentru ediţia din 2018 şi atunci această prognoză bugetară şi solicitările noastre către Ministerul Finanţelor sunt astfel încât proiectul să meargă înainte fără nicio sincopă”, a afirmat Radu Oprea.

Conform acestuia, singura garanţie pentru continuarea programului “vine din zona politică”.

“Garanţia (pentru continuarea programului – n.r.) vine din zona politicului şi de aceea am introdus acest program şi toate celelalte de sprijin a IMM-urilor, toate măsurile bune luate de Guvernul Dăncilă, într-un pact pentru bunăstrarea românilor şi ar trebui ca acest pact să fie însuşit şi de ceilalţi. Sigur, şi eu am citit cu surprindere, îngrijorare şi cu revoltă declaraţiile altora de a opri un program bun, aşa ca Start-Up Nation”, a conchis Oprea. AGERPRES

ACTUALITATE

În primele patru luni ale anului, radierile de firme în scădere cu aproape 73%

Publicat

Numărul firmelor radiate a scăzut în primele patru luni din 2020 cu 72,87%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, şi s-a cifrat la 15.179, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 2.089 firme (cu 62,85% mai puţine faţă de ianuarie-aprilie 2019) şi în judeţele Constanţa – 714 (minus 45,33%), Cluj – 680 (minus 63,24%) şi Timiş – 625 (minus 59,60%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 117 (în scădere cu 70,08% faţă de anul aceeaşi perioadă din 2019), Covasna – 117 (minus 72,85%) şi Călăraşi – 134 (minus 79,06%).

În primele patru luni din 2020, în niciun judeţ nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de radieri, în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în judeţele Maramureş (85,68%), Gorj (84,43%) şi Teleorman (84,33%).

În luna aprilie 2020 au fost înregistrate 1.388 de radieri, cele mai mult în Bucureşti (218) şi judeţele Cluj (109), Constanţa (99) şi Timiş (78)

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 4.068 (minus 76,55% raportat la ianuarie-aprilie 2019), construcţii – 1.393 (minus 74,5%) şi agricultură, silvicultură şi pescuit – 1.251 (minus 88,46%). AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Controale la firmele cu fonduri europene dar care au încasat şi şomaj tehnic

Publicat

bani lei

Firmele care au avut fonduri europene şi, în acelaşi timp, au încasat şomaj tehnic sunt verificate, dar se vor face controale şi la PFA-uri sau la întreprinderi familiale, a declarat, luni, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

“În cea mai mare parte mi-au fost confirmate aşteptările. Sunt, însă, şi destule situaţii din altă categorie. Sper să reuşesc să scot odată şi odată din amorţire Inspecţia Muncii să iasă pe teren şi să facă aceste verificări. Sunt şi companii care au intrat în panică şi urmează să fie verificată situaţia celor care au avut fonduri europene şi, în acelaşi timp, au încasat şomaj tehnic.

Există mai multe verificări care se fac în continuu. Se fac verificări nu numai la firme, ci şi la PFA-uri, la întreprinderi familiale. Avem mai multe culoare pe care le verificăm. Folosesc foarte mult şi semnalele de la oameni care îmi scriu, fără exagerare, câteva sute de mesaje pe zi, despre anumite probleme inclusiv pe această speţă. Săptămânal, am o situaţie, dar repet în cea mai mare parte aşteptările mi-au fost confirmate.

Dacă ne uităm la ce aveam de ales, între un sistem ultra complex de verificare, am preferat să folosesc o cale de muncă. În cea mai mare parte sunt oameni corecţi, dar mai avem şi probleme”, a spus Alexandru, la Europa FM.

Conform datelor centralizate de Inspecţia Muncii şi publicate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, publicate luni, la nivel naţional se înregistrau 403.459 de contracte de muncă ca fiind încetate.

Dintre cele 403.459 contracte de muncă înregistrate ca încetate, un număr de 71.603 sunt din categoria Comerţ cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 71.300 din Industria prelucrătoare şi 59.583 din Construcţii.

De asemenea, numărul contractelor de muncă suspendate înregistrate, vineri, în evidenţele Inspecţiei Muncii, era de 586.462. Dintre acestea, 150.225 sunt din Industria prelucrătoare, 96.322 sunt din domeniul Comerţ cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, şi 100.069 din domeniul Hoteluri şi Restaurante. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 1,5 milioane hectare de culturi agricole, calamitate de secetă

Publicat

În România avem 1,6 milioane de hectare de culturi agricole calamitate de secetă, iar 941.000 de hectare au fost deja verificate, a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

“În ceea ce priveşte procesele verbale de constatare a pagubelor, din înştiinţările făcute de către fermieri, sunt 1,6 milioane hectare calamitate, din ceea ce s-a verificat până acum – 941.000 de hectare. Sigur, aceste echipe de constatare a dimensiunii pagubelor lucrează continuu şi sâmbătă şi duminică, pentru că noi, la finele lunii mai, vrem să avem încheiate aceste procese verbale, iar până la 15 iunie să avem sintezele pe judeţe, pe comune, pe parcele, ca să ştim cum anume vom face despăgubirile”, a spus Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a făcut un apel la fermieri şi la cei care fac parte din echipele de constatare, pentru că în unele judeţe,
“suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate”.

“Vreau să fac un apel şi la fermieri, dar în primul rând la cei care fac parte din comisiile de constatare, pentru că în unele judeţe suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate. Probabil, fie în toamnă s-au raportat greşit acele suprafeţe, fie echipele care constată şi fac procesele verbale nu îşi fac întotdeauna treaba. Noi vrem să-i despăgubim pe toţi cei care sunt păgubiţi, dar datele după care calculăm şi vom face aceste despăgubiri trebuie să fie date reale”, a adăugat Adrian Oros. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Programele de sprijin pentru IMM-uri ar putea fi derulate din a doua parte a lunii iunie

Publicat

bani

Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a afirmat că programele de sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii vor începe să fie derulate probabil din a doua parte a lunii iunie.

“La Ministerul Economiei şi Mediului de Afaceri avem în continuare programul de microindustrializare, care se adresează IMM-urilor, şi aici vorbim de microgranturi de până la 450.000 lei pentru investiţii, pentru echipamente tehnologice. Avem programul de comerţ şi servicii – şi aici vorbim de granturi de până în 250.000 lei pentru firme care au în coduri CAEN activitatea de comerţ şi de servicii. Evident, programul Start-Up Nation, pe care îl ştiţi, un program pe care vrem să îl rebranduim, să îl refacem şi care să fie orientat către antreprenoriat, către eficienţa antreprenorială, tehnologie, digitalizare. Cam acestea sunt programele pe care la nivelul Ministerului Economiei vrem să le derulăm probabil din a doua parte a lunii iunie”, a menţionat ministrul Economiei, în videoconferinţa “VorbIMM despre vouchere şi micro-granturi pentru IMM-uri”, organizată de CNIPMMR.

Acesta a subliniat că, în urma negocierii cu Comisia Europeană, “avem o anvelopă de 1 miliard de euro” care va fi alocată întreprinderilor mici şi mijlocii.

“În interiorul acestei anvelope de un miliard de euro, gândim, şi s-a discutat cu Comisia Europeană, trei moduri de repartizare a acestor sume: unul ar fi voucherul de consum pentru a încuraja consumul intern, vouchere care vor merge către românii care au avut de suferit în această pandemie. O altă linie de finanţare ar fi granturile de capital de lucru pentru a sprijini companiile, întreprinderile mici şi mijlocii pentru a-şi relua activitatea. Banii aceştia se pot cheltui pentru refacerea stocurilor, pentru capital de lucru, pentru plata inclusiv a echipamentelor de protecţie necesare continuării activităţii în următoarea stare de alertă în această epidemie, iar o ultimă parte de linie de finanţare ar fi evident granturile pentru investiţii pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care doresc să-şi extindă activitatea şi să achiziţioneze linii tehnologice, să poată face producţie. Pe scurt, aşa sintetizat, cam acestea sunt liniile spre care vrem să aducem acest miliard de euro”, a explicat ministrul Economiei. AGERPRES

Citește mai departe