Connect with us

ECONOMIE

Cea de-a treia ediţie a programului Start-Up Nation ar putea fi lansată până la sfârşitul anului. Promisiunile ministrului Oprea

Publicat


Cea de-a treia ediţie a programului guvernamental Start-Up Nation ar putea fi lansată până la sfârşitul anului, cu prilejul rectificării bugetare, a declarat sâmbătă, la Braşov, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Radu Oprea, care a participat la o dezbatere organizată de Camera braşoveană de Comerţ şi Industrie pe tema noilor oportunităţi de finanţare.

“Suntem în perioada de dezbatere, am fost la Bucureşti, cu Consiliul IMM-urilor, la Timişoara, acum suntem la Braşov şi luna viitoare – aşa cum prognozăm noi, la sfârşitul lunii – trebuie să ştim cum va arăta grila de finanţare, procedurile – foarte rapide şi, cu ocazia primei rectificări bugetare, să putem lansa programul anul acesta”, a afirmat Oprea.

Potrivit acestuia, în urma discuţiilor de până acum cu mediul de afaceri, principalele modificări cerute în privinţa criteriilor de selecţie a proiectelor sunt legate de cofinanţare, de educaţia antreprenorială, de o mai bună definire a codurilor CAEN şi eliminarea criteriului legat de numărul locurilor de muncă create. “Dar este devreme să ne pronunţăm cum vor arăta aceste criterii. Vom continua aceste dezbateri, încercăm să ţinem cont de toate părerile şi să vedem care sunt cele mai bune criterii pe care le avem, ţinând cont că Start Up Nation este un program de succes şi că mă aştept că, în ediţia a treia, 2019, să fie mult mai mulţi antreprenori tineri care îşi doresc să debuteze în afaceri pe acest program”, a spus Oprea.

El a estimat că în această următoare ediţie a programului ar urma să fie depuse în jur de 50.000 de aplicaţii.

În ceea ce priveşte decontările pe programul pe 2018, ministrul le-a transmis tinerilor antreprenori care aşteaptă să primească banii că sumele necesare vor fi alocate din bugetul central, de asemenea, la rectificare, însă a subliniat că plăţile se vor putea face inclusiv în 2020.

“Au început deconturile, plăţile efective pentru 2018 pentru cei care au ales să se adreseze direct agenţiilor regionale (ale ministerului – n.r.) şi nu au mers prin bănci. Sunt şi bănci care au început deja să furnizeze creditele, să facă plăţile. (…) Avem un grafic de plăţi, am socotit foarte bine, având experienţa din 2017 şi analiza rezultatelor din 2017, nevoia de credite bugetare este în ultima parte a anului, chiar în ultima lună. Anul acesta, am prelungit, plăţile se vor putea face şi în cursul anului viitor, pentru că am avut exemple de antreprenori cărora le-a întârziat furnizarea de echipamente. Se pot face plăţi inclusiv în 2020 pentru ediţia din 2018 şi atunci această prognoză bugetară şi solicitările noastre către Ministerul Finanţelor sunt astfel încât proiectul să meargă înainte fără nicio sincopă”, a afirmat Radu Oprea.

Conform acestuia, singura garanţie pentru continuarea programului “vine din zona politică”.

“Garanţia (pentru continuarea programului – n.r.) vine din zona politicului şi de aceea am introdus acest program şi toate celelalte de sprijin a IMM-urilor, toate măsurile bune luate de Guvernul Dăncilă, într-un pact pentru bunăstrarea românilor şi ar trebui ca acest pact să fie însuşit şi de ceilalţi. Sigur, şi eu am citit cu surprindere, îngrijorare şi cu revoltă declaraţiile altora de a opri un program bun, aşa ca Start-Up Nation”, a conchis Oprea. AGERPRES

ACTUALITATE

Lemnul de foc s-a ieftinit cu 17%, cantităţile disponibile fiind mari din cauza furtunilor

Publicat

Preţul lemnului de foc comercializat de stat în Arad, prin ocoalele silvice, a scăzut cu 17% în acest an, cantităţile disponibile fiind de patru ori mai mari decât în anii anteriori, adică 120.000 de metri cubi, din cauza furtunilor violente care au doborât zeci de mii de copaci în pădurile din judeţ, în special în 2017.

Reprezentanţii Direcţiei Silvice Arad au declarat, miercuri, pentru AGERPRES, că preţurile stabilite în această toamnă pentru lemnul de foc sunt mai mici decât în anii anteriori.

În luna septembrie, instituţia a decis să vândă lemn de foc la preţuri cuprinse între 98 lei pe metru cub şi 265 de lei pe metru cub (fără TVA), în funcţie de specie, sortiment şi condiţia de livrare. De exemplu, lemnul de esenţă tare se vinde cu 128 de lei direct în pădure sau 166 de lei în depozitele ocoalelor silvice, iar lemnul de esenţă moale se vinde cu 98 de lei în pădure şi 136 de lei în depozite.

“Direcţia Silvică a redus preţurile faţă de anul trecut cu 17%, ţinând cont de cerere şi ofertă. Există cantităţi mari de lemn disponibile pe piaţă în acest moment, motiv pentru care a fost necesară scăderea preţurilor. La ocoalele silvice din judeţ există sute de mii de metri cubi rezultaţi din doborâturi, în urma fenomenelor meteorologice severe înregistrate în special în 2017. O parte din cantitate va fi pentru industrie, dar pentru populaţie avem 120.000 de metri cubi de lemn de foc”, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Arad, Gelu Zdrenghea.

Oferta ocoalelor silvice este de patru ori mai mare decât în anii anteriori, însă cererea se menţine la 30.000 – 35.000 de metri cubi de lemn de foc pe an. De aceea, în luna noiembrie, Direcţia Silvică a scos la vânzare 5.167 de metri cubi, iar în funcţie de cerere, cantitatea va putea fi mărită în lunile următoare.

Direcţia Silvică Arad gestionează aproximativ 48 la sută din suprafaţa forestieră a judeţului, care are peste 200.000 de hectare. Restul pădurilor sunt private sau ale primăriilor.

În 2017, mai multe furtuni au cauzat pagube importante în pădurile din Arad, fiind doborâţi de vijelii zeci de mii de arbori. Doar în Pădurea Ceala, de la marginea municipiului Arad, autorităţile au inventariat peste 25.000 de arbori rupţi în iunie 2017, echivalentul masei lemnoase exploatate timp de trei decenii. Autorităţile spun că acesta a fost cel mai mare dezastru înregistrat în acest loc în istoria cunoscută.

Pagube însemnate au fost înregistrate în tot judeţul, iar în cursul anilor 2018 şi 2019, ocoalele silvice au curăţat pădurile afectate, rezultând cantităţi mari de lemn disponibile atât pentru firme, care pot cumpăra prin licitaţie publică, cât şi pentru populaţie. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Lista celor 25 de localități din România care se află în pragul falimentului. Primăriile nu au bani pentru iluminatul stradal și pentru salarii

Publicat

primarie faliment

Premierul Ludovic Orban a declarat, marţi seara, că în momentul de faţă sunt 43 de oraşe care nu mai dispun de bani de salarii şi nici de funcţionare, dar urmează să primească fonduri la rectificarea bugetară.

„La asociaţia oraşelor mi-au spus foarte clar că 43 de localităţi nu au bani să termine bugetul. (…) O să le dăm prin intermediul ordonanţei de urgenţă de rectificare, de aia am demarat discuţiile cu asociaţiile autorităţilor locale, ca să ştim foarte clar cum prevedem sume care să le permită să închidă anul.

Sunt 43 de oraşe care nu au bani de salarii, nu mai au bani de cheltuieli de funcţionare, pot să rămână fără lumină pe străzi, nu mai au bani să plătească indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi, că au fost transferate anul acesta la localităţi fără să le transfere şi resursele financiare”, a declarat Orban, la România TV.

Lista primăriilor care nu au bani de salarii

România24 vă prezintă lista localităților care nu mai au bani de salarii și pentru plata cheltuielilor de funcționare. Cele mai multe sunt în județele Iași, Suceava și Harghita. În lista respectivă nu sunt 43 de orașe ci 25 de localități, majoritatea comune.

jud. BACAU

DĂRMĂNEȘTI

jud. BIHOR

SĂCUENI

jud. BUZAU

PĂTÂRLAGELE

jud. CARAS.-SEVERIN

BOCŞA

jud. CALARASI

BUDEȘTI

jud. COVASNA

ÎNTORSURA BUZ.

jud. DOLJ

DĂBULENI

jud DOLJ

FILIAŞI

jud. GORJ

BUMBESTI-JIU

jud. HARGHITA

BĂLAN

jud. HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

jud. HARGHITA

VLĂHIŢA

jud. HUNEDOARA

CĂLAN

jud. IALOMITA

ŢĂNDĂREI

jud. IASI

HÎRLĂU

jud. IASI

PODU ILOAIEI

jud. IASI

TÂRGU FRUMOS

jud. MARAMUREȘ

VIŞEU DE SUS

jud. SALAJ

CEHU SILVANIEI

jud. SIBIU

AGNITA

jud. SUCEAVA

CAJVANA

jud. SUCEAVA

DOLHASCA

jud. SUCEAVA

SALCEA

jud. SUCEAVA

VICOVU DE SUS

jud. VASLUI

MURGENI

Citește mai departe

ECONOMIE

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,4% în octombrie. Alimentele s-au scumpit cu peste 5%

Publicat

bani

Rata anuală a inflaţiei a coborât uşor la 3,4% în luna octombrie a acestui an, de la 3,5% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,16%, cele nealimentare cu 2,57%, iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,14%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

“Preţurile de consum în luna octombrie 2019 comparativ cu luna octombrie 2018 au crescut cu 3,4%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,3%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2018 – octombrie 2019) faţă de precedentele 12
luni (noiembrie 2017 – octombrie 2018), calculată pe baza IPC, este 3,7%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,8%”, precizează INS.

Banca Naţională a României (BNR) a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor, a anunţat, pe 8 noiembrie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

BNR estima în august 2019 o inflaţie de 4,2% pentru finalul acestui an şi de 3,4% pentru decembrie 2020.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus estimările privind preţurile de consum în România în acest an, până la o creştere medie anuală de 4,2%, faţă de un avans de 3,3% preconizat în primăvară, în timp ce în 2020 preţurile ar urma să urce cu 3,3%, faţă de o majorare de 3% cât estima în primăvară. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Piaţa restaurantelor şi cafenelelor din România creşte cu 10% anual şi ar putea ajunge la 5 miliarde de euro (raport)

Publicat

Piaţa restaurantelor şi cafenelelor (F&B) din România înregistrează o creştere anuală de 10% şi ar putea ajunge la 5 miliarde de euro, până 2022-2023, relevă raportul Cushman & Wakefield Echinox, intitulat “Food and Beverage: Romania Market Report”.

Conform datelor centralizate, cele şase categorii analizate (fast-food, cafenele, patiserii, resto-club-uri, fast casual şi fine dining) au înregistrat evoluţii pozitive în perioada 2014-2018, creşterile medii anuale oscilând între 15,2% – în cazul operatorilor de fine dining, şi 32,7% – în cel al cafenelelor. “Ne aşteptăm ca acest segment să îşi continue dezvoltarea în următorii ani, o creştere medie anuală de 10% ducând veniturile din industria de F&B dincolo de pragul de 5 miliarde euro, până în 2022-2023”, apreciază Vlad Săftoiu, analist cercetător în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

Statistica la nivel european arată că, în România, cheltuielile de consum aferente sectoarelor de F&B şi ospitalitate înregistrează cele mai scăzute valori ca procent din consumul total per familie din Uniunea Europeană (UE), cu doar 3,1% alocate, în 2018, comparativ cu o medie de 8,8% în Uniune, 9,2% în Ungaria sau 9% în Cehia.

În ceea ce priveşte chiriile practicate pentru unităţile de tip Food & Beverage (100 mp), acestea variază între 35 şi 45 de euro/mp, în principalele zone comerciale din Bucureşti, dar pot ajunge şi la 70-80 euro/mp în cele mai performante centre comerciale, precum Băneasa Shopping City, Promenada Mall şi AFI Palace Cotroceni.

“Clădirile de birouri din Bucureşti şi marile oraşe regionale, precum şi proiectele de tip Food Hall sunt două zone ţintă vizate de operatorii de F&B în perioada următoare. Hub-uri de restaurante ce pot fi asociate conceptului de Food Hall se dezvoltă în Bucureşti, primele proiecte fiind livrate în 2019. Cel mai relevant proiect de acest gen este Agora Floreasca, un proiect ce constă în recondiţionarea fostei pieţe Floreasca, în cadrul căruia au fost amenajate şase spaţii noi pentru operatorii de F&B. Pe de altă parte, numeroşi operatori s-au extins în cele mai reprezentative proiecte de birouri din Bucureşti. Un astfel de proiect este Aviatorilor 8 din Piaţa Victoriei, care a reunit cinci operatori diferiţi – 5ENSI, French Revolution, Gastro Lab, Japanos şi Manufaktura The Coffee Shop”, se menţionează în analiză.

În viziunea specialiştilor Cushman & Wakefield Echinox, un alt factor determinant în dezvoltarea industriei îl reprezintă şi platformele de comenzi online, care se vor extinde puternic în aproape toate judeţele, operatori precum Uber Eats, Foodpanda sau Glovo având o prezenţă puternică în Bucureşti şi în marile oraşe regionale.

Raportul Cushman & Wakefield Echinox a analiza 73 de operatori ce deţin aproximativ 700 de unităţi la nivel naţional şi au înregistrat o cifră de afaceri de 650 milioane euro, în 2018, având o cotă de piaţă de circa 20% din piaţa de restaurante şi cafenele din România, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP). În cadrul cercetării, industria de profil a fost împărţită în şase segmente distincte: fast-food, cafenele, patiserii, resto-club-uri, fast casual şi fine dining.

Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 51.000 de angajaţi în peste 70 de ţări. Cu venituri de 8,2 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanţă în gestionarea activelor şi investiţiilor, pieţe de capital, închirieri, administrarea proprietăţilor, reprezentarea chiriaşilor, servicii de proiect şi evaluare. AGERPRES

Citește mai departe