ECONOMIE
Cea mai proastă veste pentru România. Nu s-a mai întâmplat asta de 15 ani
România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022.
„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.
Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.
„Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară. Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români”, a transmis Petre Daea.
Cea mai proastă veste pentru România. Nu s-a mai întâmplat asta de 15 ani: anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil
În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.
„La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României”, a spus el.
Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.
„A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România”, a adăugat Daea.
În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.
Cea mai proastă veste pentru România. Nu s-a mai întâmplat asta de 15 ani: producţii însemnate pierdute
„Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului”, a explicat şeful MADR.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.
În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.
La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.
Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent). AGERPRES
ACTUALITATE
CUPRU MIN SA ABRUD organizează cerere de ofertă cu plic închis pentru achiziția: BLINDAJ SPIRA CLASOR
ECONOMIE
Grupul austriac Lagermax a inaugurat la Arad un centru logistic ultramodern, certificat BREEAM. Investiție strategică în vestul României
Un nou hub pentru transport și logistică: Grupul austriac Lagermax Logistics și-a extins rețeaua europeană prin inaugurarea, la Arad, a unui centru logistic ultramodern.
Amplasat pe drumul dintre Arad și Zădăreni, noul hub beneficiază de o poziție strategică, în apropierea autostrăzii A1 și a graniței cu Ungaria, ceea ce asigură acces direct la coridoarele pan-europene de transport.
Clădirea este certificată BREEAM Excellent, standard internațional care confirmă respectarea celor mai noi cerințe privind eficiența energetică și sustenabilitatea.
Richard Poeschl- CEO Lagermax, despre dimensiunea și rolul investiției de la Arad
Richard Poeschl: „Un hub construit pentru viitor” CEO-ul grupului austriac, Richard Poeschl, a subliniat rolul noii investiții în consolidarea rețelei europene Lagermax: „Noul terminal de la Arad se întinde pe 24.000 m² de depozite și 1.000 m² de birouri moderne.
Este împărțit în patru unități flexibile, gândite să răspundă tuturor cerințelor clienților noștri. Suntem mândri că am ridicat această clădire conform celor mai noi standarde internaționale de sustenabilitate și eficiență energetică.”
El a amintit și rolul bazei de la Curtici, dezvoltată anterior: „Curticiul a fost un motor economic și un model de succes regional. Noul hub de la Arad este continuarea firească a acestui drum.”
”Prin această locație, transmitem un mesaj puternic: Lagermax consideră România ca o piață cu adevărat în creștere și o regiune în care dorim să investim și să avem succes împreună. Noul depozit din Arad va juca un rol cheie – ca un centru logistic, cu locuri de muncă atractive și ca partener de încredere pentru clienții noștri.”
Printre facilități se numără servicii de depozitare, distribuție rapidă și livrare peste noapte (overnight delivery), în special pentru industria auto.
Sorin Luchescu: inaugurăm o etapă nouă pentru Lagermax
„Nu inaugurăm doar o clădire, ci o etapă nouă: un angajament pentru inovație, eficiență și servicii de înaltă calitate pentru clienții noștri. Este un pas important prin care aducem standardele rețelei Lagermax mai aproape de partenerii noștri, atât din România, cât și de pe plan internațional”, a declarat Sorin Luchescu, Managing Director Lagermax Logistics România.
Ambasadorul Austriei, discurs despre importanța economică și relațiile bilaterale cu România
Discursul ambasadoarei Austriei în România, Ulla Krauss-Nussbaumer, a oferit un cadru amplu pentru înțelegerea dimensiunii bilaterale a investiției și importanța relațiilor economice dintre România și Austria:
”Pot afirma cu fermitate, că succesul economic al României și al Lagermax au mers mână în mână.
Dezvoltarea economiei românești a confirmat alegerea Lagermax de a activa în România, iar, la rândul său, disponibilitatea Lagermax de a-și asuma riscuri și de a investi aici, a contribuit la dezvoltarea economiei românești.
Această nouă investiție este mai mult decât un centru logistic – este un simbol al inovației, al dezvoltării regionale și al puterii cooperării economice austro-române. Logistica joacă un rol esențial în comerț, sprijinul industriilor și interconectarea piețelor.
Ea este motorul tăcut al creșterii economice și al competitivității. Austria și România sunt unite printr-un parteneriat de lungă durată și dinamic.
De-a lungul anilor, relațiile noastre bilaterale s-au aprofundat semnificativ – impulsionate de schimbul cultural, legăturile istorice și o puternică colaborare economică. Câteva cifre ilustrează acest progres:
- Comerțul dintre țările noastre s-a dublat în ultimii ani, ajungând din 2022 la aproximativ 6 miliarde de euro.
- România este a 14-a piață de export cea mai importantă pentru Austria și ocupă locul 20 printre partenerii noștri de import.
- România este, de asemenea, a șasea cea mai mare destinație pentru investiții străine directe din întreaga lume pentru Austria, cu investiții de peste 13,5 miliarde de euro.
Și toți noi de aici știm că Austria este al doilea cel mai mare investitor în România.
Acest nou centru logistic este o dovadă a acestei încrederi și a viziunii comune. Reflectă angajamentul companiilor austriece pentru dezvoltarea dinamică a României și credința lor în potențialul acestei regiuni.
Felicitări Lagermax si întregii echipe Lagermax pentru acest minunat succes.
Austria este mândră să fie un partener de încredere pentru România și ne bucurăm să continuăm împreună drumul nostru – spre inovație, durabilitate și prosperitate comună.”
Europarlamentarul Gheorghe Falcă: de la Curtici la Bruxelles
Europarlamentarul Gheorghe Falcă a amintit de începuturile zonei libere de la Curtici și de dezvoltarea ulterioară a zonei industriale: „În 1997, șase oameni au pus bazele zonei libere de la Curtici.
Lagermax a fost printre primele companii care au arătat că acel loc are viață economică. În 2005, ca primar, am avut curajul să deschid o nouă zonă industrială, chiar dacă era greu și așteptam să intrăm în Uniunea Europeană. Astăzi, acea zonă este viabilă.”
Referindu-se la perspectivele europene, Falcă a completat: „Coordonez bugetul de transporturi al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 și știu că, până în 2050, volumul de marfă transportată în Europa se va dubla.
Investiția Lagermax la Arad arată că acești oameni își programează pașii strategic, cu gândul la viitor.”
Sergiu Bîlcea, vicepreședintele Consiliului Județean Arad
Conectivitatea Aradului și eforturile locale Legătura dintre investițiile private și infrastructura publică a fost subliniată de Sergiu Bîlcea, vicepreședintele Consiliului Județean Arad, care a vorbit despre eforturile autorităților locale de a investi în conectivitate și transport – condiții esențiale pentru dezvoltarea economică a Aradului.
„Știu ce înseamnă responsabilitatea unei investiții, provocările și curajul de a merge mai departe. Asta vedem astăzi la Lagermax”, a spus Bîlcea, vorbind din experiența sa personală de antreprenor în domeniul transporturilor.
Lagermax își consolidează prezența în Europa de Est printr-o investiție strategică
Fondată în 1920 la Salzburg, compania Lagermax a evoluat de la un operator local la un grup internațional cu peste 4.100 de angajați și 85 de locații în 15 țări, înregistrând o cifră de afaceri de 770 de milioane de euro.
Prin noul hub de la Arad, grupul își consolidează prezența în Europa de Est și răspunde cerințelor tot mai ridicate din sectorul logistic.
Inaugurarea centrului logistic de la Arad reprezintă o investiție strategică pentru vestul României și pentru întreaga rețea Lagermax. Noul hub aduce împreună tehnologie modernă, procese digitale, servicii rapide și standarde internaționale de sustenabilitate, poziționând Aradul ca un punct de referință pe harta logistică europeană.
ECONOMIE
FOTO: Secretarul de stat în Transporturi Ionel Scrioșteanu a verificat stadiul lucrărilor pe Lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord și se declară optimist
Lucrările pe Lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord avansează. Sunt șanse să fie gata înainte de termen. Autostrada A0 Nord, Lotul 1, promite să lege mai eficient zonele din jurul Bucureștiului.
Secretarul de stat în Transporturi, Ionel Scrioșteanu, a verificat stadiul lucrărilor pe Lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord și se declară optimist.
„Am fost într-o verificare pe șantierul Lotului 1 al Autostrăzii Bucureștiului A0 Nord, a cărei execuție a început luna martie, anul acesta.
În șantier sunt mobilizați 300 de muncitori și 160 de utilaje. Lucrările au avut un start bun, sunt în grafic și sunt șanse mari ca pe tronsonul intre DN1 și DN1A să fie finalizate în avans față de graficul contractat”, a scris Ionel Scriosteanu, într-o postare recentă pe Facebook
Autostrada A0 Nord – Lot 1: stadiul lucrărilor
La acest moment, pe sectorul între km 12+120 – km 20+000 (Buftea DN1A – Corbeanca DN1), sunt în execuție următoarele lucrări de terasamente:
- decapare pământ vegetal: 95% realizat
- stabilizare teren fundare: 85% realizat
- umplutură terasament: 23%
- podețe casetate: 14%
- podețe tubulare: 9%
- parcare de scurtă durată km 14+500: decapare pământ vegetal 100%.
Totodată, se lucrează la finalizarea descărcării siturilor arheologice la km 18+303 și km 13+900 și la eliberarea amplasamentului de utilități existente în diverse puncte ale șantierului.
- Pe sectorul cuprins între km 2+500 – km 12+120, a început execuția lucrărilor de relocare utilități, se finalizează activitățile de descărcare situri arheologice prezente și se execută lucrări de decopertare și stabilizare teren fundare.
- Pe sectorul cuprins între km 2+300 – 8+720, se face decapare pământ vegetal, se execută tronsoanele experimentale în vederea stabilirii procentelor de liant, se aprovizionează cu materiale pentru straturile de umplutură și se amenajează drumurile tehnologice.
- Zona pasaj peste CF101 București – Pitești DN7: cu o lungime de 733 m, structura 6 – momentan se execută platforme pentru cele 17 pile, în vederea începerii, de săptămâna viitoare, a execuției lucrărilor de fundații indirecte (320 piloți forați).
- Pasaj peste râul Colentina, CF 300 București – Ploiești și CF Mogoșoaia – Buftea, structura 7: este compusă din 17 deschideri cu o lungime totală de 650 m. În acest moment sunt prezente în șantier 2 foreze și sunt executați 130/294 piloți forați, 5 radiere sunt finalizate.
- Noduri rutiere la intersecțiile cu DN7 și DN1A: sunt instalate organizările de șantier, respectiv Organizare de Șantier DN1A – baza administrativă și Organizare de Șantier DN7 – baza de producție. Un aspect particular este că Organizare de Santier DN1A – baza administrativă este complet funcțională, cu preîncărcare rampe culee în scopul consumării tasărilor.
- La pasajul peste DJ Ciorogârla-Joița: preîncărcare rampă culee în scopul consumării tasărilor.
Traseul Lotului 1 Nord se află între A1 și DN1, de la Dragomirești la Corbeanca. Acesta și are o lungime de 17,5 km.
Amplasamentul lucrărilor este situat pe teritoriul județelor Ilfov (pe raza unităților administrativ teritoriale Dragomirești-Vale, Buftea, Mogoșoaia, Corbeanca) și Giurgiu (pe raza localităţilor Joița și Săbăreni).
Pe acest lot lucrează constructorul sibian RETTER Projectmanagement, în asociere cu italienii de la Impresa Pizzarotti.
Foto: Irinel Ionel Scrioșteanu/ Facebook
ECONOMIE
VIDEO: Retter construiește eficient și sustenabil. Pasajul suprateran peste DN1, la Therme București, aproape de finalizare
Retter construiește eficient și sustenabil. Pasajul suprateran peste DN1, la Therme București, aproape de finalizare. Tehnologie de ultimă generație pentru un proiect modern, curat și rapid.
La km 19+757 pe DN1, în zona Balotești–Corbeanca, compania Retter derulează lucrările pentru construirea pasajului suprateran (Pod Therme), un proiect de infrastructură rutieră major, realizat în beneficial Therme Nord București.
Acest pasaj va asigura conectivitate eficientă și trafic fluent într-o zonă cu dezvoltare accelerată și cerințe stricte privind protecția mediului.
Lucrările sunt realizate cu un nivel ridicat de eficiență, grație investițiilor în echipamente performante și metodologii moderne de lucru, orientate atât spre reducerea duratei de execuție, cât și spre minimizarea impactului asupra mediului.
Înlocuirea metodei clasice de hidroizolație – reducerea timpului de execuție de la 28 la 7 zile
Un element esențial al eficienței în această etapă a proiectului este optimizarea procesului de pregătire a betonului pentru aplicarea hidroizolației.
În locul metodei clasice, care presupune timpi de așteptare de până la 28 de zile pentru uscarea și tratarea corespunzătoare a stratului suport, Retter utilizează un ansamblu de echipamente Husqvarna, format din mașina de sablat Blastrac 2-20DT și un sistem de aspirare performant.
Această tehnologie permite curățarea și deschiderea porilor suprafeței din beton într-un mod rapid și uniform, fără apă, fără contaminanți, cu o aderență crescută.
Prin urmare, hidroizolația poate fi aplicată mult mai devreme, scurtând întregul proces la doar 7 zile – o reducere de peste 75% a timpului față de metodele tradiționale.
Zero praf – un avantaj esențial într-o zonă cu restricții de mediu
Zona Therme este supusă unor restricții stricte privind generarea de praf care rezultă și din traficul intens al Drumului Național 1 în timpul lucrărilor de execuție.
Echipamentele utilizate de Retter sunt special alese pentru a lucre curat, fără emisii de praf, datorită sistemului integrat de aspirare, conectat la mașina de sablat.
Acesta absoarbe complet praful generat în timpul sablării, chiar în momentul impactului, prevenind dispersarea în aer sau pe șantier.
Astfel, nu doar că se respectă legislația și standardele de mediu din zonă, dar se asigură și un mediu de lucru sigur pentru personal, fără riscuri de contaminarea altor procese sau zone învecinate.
Protecție suplimentară pentru rosturile de dilatație și aparatele de reazem, component sensibile ale lucrării de artă
Un alt avantaj-cheie al sablării fără praf este protejarea componentelor critice, cum sunt rosturile de dilatație si aparatele de reazem.
În metodele clasice, praful se poate infiltra în aceste zone greu accesibile, afectând calitatea lucrării sau funcționarea optimă a rosturilor și reazemelor.
Prin utilizarea echipamentelor moderne, păstrarea curățeniei este totală, ceea ce contribuie la durabilitatea și siguranța structurii.
Concluzie
Prin aplicarea acestor tehnologii moderne, Retter demonstrează angajamentul său față de eficiență, inovație și responsabilitate. Nu este vorba doar despre construire rapidă, ci despre construire inteligentă și sustenabilă, cu un impact minim asupra mediului și cu rezultate de calitate superioară.
Pasajul suprateran peste DN1 – Podul Therme – devine astfel un exemplu de bună practică în domeniul infrastructurii rutiere moderne, în care tehnologia contribuie activ la atingerea obiectivelor de performanță, mediu și siguranță.
Șase șoferi lăsați fără permis la trecerile peste calea ferată din Cluj. Polițiștii au dat peste 50 de amenzi într-o zi
Gaming fără limite: Cum transformă mobile-first experiența de pariere (P)
Românii se plâng că nu au bani. Peste 42.000 de elevi nu au folosit tichetele educaționale. Vor pierde 500 de lei
Judecătorii Instanței Supreme au decis să atace la CCR proiectul de lege care reglementează cum se vor plăti pensiile private
VIDEO. Eurodeputatul Daniel Buda susține simplificarea legislației agricole europene. Lecții dintr-o fermă de vaci din Belgia
Șofer „grăbit” și băut, prins pe un drum județean din Cluj. A fost oprit pentru viteză, dar a rămas fără cuvinte la etilotest
No bine, Cluj! Cum a fost alungat Orbán. UBB şi CREIC merită felicitări. Secţii noi la CUG. Magazin Action, la două ore de Cluj
