Connect with us

ECONOMIE

Cea mai proastă veste pentru România. Nu s-a mai întâmplat asta de 15 ani

Publicat

ministrul petre daea, anunț important pentru români. ce se întâmplă

România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

„Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară. Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români”, a transmis Petre Daea.

Cea mai proastă veste pentru România. Nu s-a mai întâmplat asta de 15 ani: anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.

„La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României”, a spus el.

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.

„A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România”, a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.

Cea mai proastă veste pentru România. Nu s-a mai întâmplat asta de 15 ani: producţii însemnate pierdute

„Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului”, a explicat şeful MADR.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent). AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

”LISTA RUȘINII”: ANAF a publicat lista cu datornicii care nu și-au plătit obligațiile fiscale în trimestrul patru al anului 2022

Publicat

anaf 590x354

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în trimestrul 4 al anului 2022, conform legislaţiei în vigoare.

”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016, potrivit ZF.

Obligaţiile fiscale pentru trimestrul patru al anului 2022 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2022.

Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării.

Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

Citește mai departe

ECONOMIE

Peste 6.000 de firme şi PFA au intrat în insolvenţă în anul 2022

Publicat

Arhivă foto

Numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă a crescut cu 8,22% în anul 2022, față de anul 2021. Astfel că au fost înregistrate 6.649 de insolvenţe, potrivit datelor publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 1.153, în creştere cu 4,16% faţă de 2021.

Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele Bihor, cu 545 de insolvenţe (plus 20,04%), Cluj – 477 (minus 3,05%), Timiş – 280 (minus 8,50%) şi Ilfov – 276 (plus 56,82%).

Cele mai puţine insolvenţe s-au înregistrat în judeţele Botoşani, respectiv 26, în scădere cu 35% faţă de anul anterior, Harghita – 29 (plus 31,82%), Covasna – 29 (plus 38,1%) şi Gorj – 33 (minus 45,9%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.826 (plus 2,30% comparativ cu 2021), construcţii – 1.284 (plus 22,99%) şi industria prelucrătoare – 848 (plus 13,37%). Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Guvernul a aprobat plata online pentru ajutorul de încălzire

Publicat

marcel bolos.jpg
Arhivă foto

Membrii Guvernului Ciucă au aprobat în ședința de marți, 31 ianuarie 2023, o nouă modalitate de plată privind ajutorul de încălzire. Este vorba de plata online cu ajutorul cardului de energie.

Guvernul a aprobat, prin Ordonanță de Urgență, cea de-a treia modalitate de a efectua plăți din ajutorul de încălzire.

Concret, beneficiarii vor putea plăti online. Ei vor accesa aplicația informatică prin introducerea seriei cardului de energie și vor face plățile cu ajutorul celor trei documente necesare, cartea de identitate, cardul de energie și factura de la furnizorul de energie.

Celelalte două modalități de plată sunt la oficiul poștal și direct la poștaș.

„În acest fel avem trei modalități de efectuare a plăților din ajutorul de încălzire, de către beneficiari”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Ministrul Boloș a confirmat că începând de miercuri vor fi distribuite cardurile de energie. Ulterior, vor fi transferați bani către Poșta Română, iar de pe 20 februarie se vor putea efectua plățile.

Schema are aproximativ patru milioane de beneficiari.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ECONOMIE

ANRE a avizat plata a peste 10,8 miliarde lei către furnizorii de energie

Publicat

1670526261 bani 1 1000x600.jpg
Arhivă foto

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a verificat şi transmis spre decontare de la bugetul statului, pentru furnizorii de energie, conform OUG 118/2021 şi OUG 27/2022, o sumă de peste 10,8 miliarde lei, informează ANRE printr-un comunicat transmis vineri, 27 ianuarie 2023.

Astfel, în ceea ce priveşte OUG 118/2021 (noiembrie 2021 – martie 2022), 80 de societăţi au depus 345 de cereri, din care au fost aprobate 288, 55 fiind considerate neeligibile. Suma transmisă către Ministerul Energie spre decontare este de 2,412 miliarde lei, valoarea totală solicitată ridicându-se la 2,422 miliarde lei.

În baza OUG 27/2022 (aprilie 2022 – martie 2023), 89 de societăţi au depus 908 cereri, fiind aprobate 253 cereri pentru clienţi casnici şi 402 pentru noncasnici. Un număr de 13 cereri pentru clienţi casnici au fost declarate neeligibile.

Suma transmisă către Ministerul Energiei, clienţi noncasnici, este de 5,15 miliarde lei, iar cea transmisă către ANPIS, clienţi casnici de 3,25 miliarde lei, în total fiind transmisă spre decontare o sumă de aproape 8,4 miliarde lei.

În prezent, se află în analiză 240 de cereri depuse în vederea decontării, acestea aflându-se în diferite stadii de analiză, iar pe măsură ce operatorii încarcă datele şi documentele justificative solicitate de către experţii alocaţi, verificarea şi determinarea acestora se va realiza cu maximă operativitate, a precizat Dumitru Chiriţă, preşedintele ANRE. Agerpres

Citește mai departe