Pentru a cincea oară în câteva zile, vulcanul Etna, situat pe insula Sicilia din sudul Italiei, a erupt expulzând în aer jeturi de lavă şi nori de cenuşă, informează DPA.

Celebrul vulcan sicilian, cu o înălţime de peste 3.000 de metri, a început să erupă luni în jurul orei 22:00 (21:00 GMT), au raportat marţi experţi de la Institutul Naţional de Geofizică şi Vulcanologie (INGV).

Noua erupţie a început în craterul sud-estic al vulcanului. Aproximativ o oră mai târziu, jeturile de lavă expulzate de Etna ajunseseră până la 300 de metri deasupra marginii craterului. Mai târziu, o parte din coloana de cenuşă s-a ridicat până la mai mulţi kilometri în aer.

Marţi în jurul orei 1:00 dimineaţa, tremurăturile şi exploziile s-au oprit rapid.

Pentru cercetători, spectacolul natural nocturn oferit de Etna nu prezintă un motiv de îngrijorare. Ei intenţionează să-l analizeze pentru investigaţii suplimentare şi să preleveze mostre de material pe care vulcanul le-a aruncat.

Muntele Etna este foarte activ de la mijlocul lunii februarie. Agerpres

Premierul olandez Mark Rutte a anunţat marţi o prelungire până la 15 martie a restricţiilor de circulaţie pe teritoriul ţării.

Măsura, considerată controversată, este în vigoare din 23 ianuarie, în încercarea de a combate răspândirea coronavirusului, relatează AFP.

Guvernul va anunţa pe data de 8 martie dacă măsura va fi prelungită din nou și după data de 15 martie, prima zi a alegerilor legislative, a precizat premierul Mark Rutte în cadrul unei conferinţe de presă. Agerpres

Germania se află într-un al treilea val al pandemiei de coronavirus, le-a spus marţi cancelarul Angela Merkel parlamentarilor din cadrul partidul ei conservator, relatează Reuters, care citează două surse care au participat la întâlnire.

”Acum suntem în al treilea val”, a afirmat ea potrivit surselor citate , avertizând că orice relaxare a restricţiilor introduse la sfârşitul anului trecut şi prelungite până la 7 martie trebuie să se facă cu atenţie şi treptat.

Închiderea tuturor afacerilor neesenţiale şi controalele la frontieră cu Austria şi Republica Cehă, unde au fost depistate focare legate de o tulpină mai infecţioasă a virusului, au ajutat Germania să reducă numărul de infectări zilnice cu COVID-19.

Dar o vaccinare lentă şi riscul de focare majore de variante cu răspândire rapidă deja identificate în Germania ar putea afecta orice reducere a restricţiilor.

”Nu ne putem permite urcuşuri şi coborâşuri”, le-a spus Merkel participanţilor, sugerând că doreşte ca orice revenire la viaţa normală să fie făcută cu atenţie, pentru a evita reintroducerea unor restricţii dacă se va înregistra o creştere a cazurilor de infecţii.

Ea a adăugat că dacă testele rapide vor deveni mai disponibile şi va creşte capacitatea de testare, revenirea la normalitate ar putea fi mai durabilă, au menţionat sursele citate. Agerpres

Aproape un milion de oameni născuţi în afara Marii Britanii au plecat din această ţară pe parcursul anului trecut, într-un context în care pandemia de coronavirus pare să fi determinat cel mai mare exod de lucrători străini înregistrat până acum, conform datelor oficiale prezentate marţi, transmite Reuters.

Cifrele Oficiului naţional de statistică (ONS) sugerează că în ultimele trei luni ale lui 2020 în Marea Britanie erau cu 795.000 de lucrători străini mai puţini decât cu un an mai devreme şi cu aproape un milion mai puţini rezidenţi născuţi în străinătate cu vârsta peste 16 ani.

Aceasta, în condiţiile în care Marea Britanie a înregistrat cel mai mare bilanţ al deceselor atribuite coronavirusului de tip nou din întreaga Europă şi a fost afectată în plan economic în mai mare măsură decât orice altă economie majoră. Impactul s-a resimţit mai ales în unele sectoare unde lucrau un mare număr de străini, cum este industria ospitalităţii, notează Reuters.

Cifrele difuzate marţi provin dintr-un sondaj oficial privind piaţa muncii din Marea Britanie şi nu se referă la principalele statistici privind imigraţia, care a fost suspendată din cauza pandemiei, iar Oficiul de statistică a atenţionat că trebuie “folosite cu prudenţă” din mai multe motive.

Mai întâi, metoda de raportare a răspunsurilor la numărul total de britanici porneşte de la premiza că populaţia generală a Regatului Unit a continuat să crească în acelaşi ritm ca înainte de pandemie, ceea ce generează un punct de pornire potenţial eronat. De asemenea, studiul nu ţine cont de fluxurile migraţiei, iar pandemia a determinat înlocuirea interviurilor realizate de Oficiu cu discuţii telefonice, deci este mai greu de spus dacă scăderea numărului de respondenţi străini reflectă într-adevăr o modificare a eşantionului.

În orice caz, potrivit lui Johathan Portes, profesor de economie şi politici publice la King’s College din Londra şi fost responsabil al Departamentului britanic pentru muncă şi pensii, se poate conchide că a avut loc realmente o migraţie în masă.

“Nu am nicio îndoială că am fost martorii celui mai mare exod din Marea Britanie, fără precedent în istoria recentă”, a afirmat Portes, menţionând că e greu de spus dacă aceşti lucrători vor mai reveni după terminarea pandemiei.

De exemplu, cetăţenii Uniunii Europene care nu şi-au făcut formalităţile pentru a se asigura că îşi păstrează dreptul de rezidenţă în Marea Britanie după Brexit s-ar putea confrunta cu dificultăţi legale.

Lucrătorii născuţi în UE reprezintă majoritatea celor plecaţi din Regatul Unit în ultimul an, potrivit cifrelor Oficiului de statistică britanic, iar modul în care calculează ONS face posibil ca cifrele avansate să fie subestimate, a mai remarcat profesorul Portes.

În opinia acestuia, alte evoluţii sugerate de datele ONS, cum ar fi întoarcerea din străinătate a peste 1 milion de britanici, par neplauzibile, a mai consemnat Reuters. Agerpres