ACTUALITATE
Cel puțin 20 de planete din afara Sistemului Solar ar putea susţine condiţii mai bune pentru viaţă decât Pământul
Pe cel puţin douăzeci de planete din afara Sistemului Solar ar putea exista condiţii mai propice vieţii decât există pe Pământ, conform unei lucrări ştiinţifice publicate de cercetători de la Universitatea Washington în jurnalul Astrobiology, în care sunt inventariaţi factorii care ar face o planetă să fie “superlocuibilă”, transmite duminică Live Science.
Aceste planete ar trebui să fie cu puţin mai bătrâne, mai umede, mai calde şi mai mari decât Pământul, iar toţi aceşti factori înseamnă că aceste planete devin ţintele predilecte pentru căutarea vieţii extraterestre.
“Trebuie să ne concentrăm asupra anumitor planete care dispun de cele mai promiţătoare condiţii pentru apariţia şi evoluţia vieţii complexe. Însă trebuie să fim atenţi să nu rămânem blocaţi în paradigma căutării unui al doilea Pământ pentru că pot exista planete pe care să fie condiţii mai potrivite pentru viaţă decât a noastră,” susţine astrobiologul Dirk Schulze-Makuch, de la Universitatea din Washington.
Astronomii au descoperit până în prezent peste 4.000 de exoplanete. Majoritatea lor nu prezintă condiţii propice pentru viaţă. Spre exemplu, planeta KELT-9b este atât de fierbinte încât atmosfera ei se topeşte constant. Cea mai întunecată exoplanetă cunoscută, TrES-2b, are o temperatură a atmosferei de 980 de grade Celsius. La celălalt capăt al spectrului planetelor inospitaliere vieţii se află GJ 433 d, descrisă de astronomii care au descoperit-o drept cea mai rece planetă similară lui Neptun identificată vreodată.
Există însă şi numeroase planete aflate la distanţe orbitale la care temperaturile sunt potrivite pentru ca apa să poată exista în stare lichidă la suprafaţă, una dintre condiţiile importante pentru ca viaţa să poată să apară şi să evolueze. Schulze-Makuch şi colegii săi şi-au propus să identifice exoplanetele “superlocuibile” – acele planete care nu doar că se află la distanţa orbitală potrivită faţă de steaua lor, ci dispun şi de alte condiţii care pot favoriza apariţia şi evoluţia vieţii.
Printre condiţiile vizate se numără orbitarea unei stele de dimensiuni potrivite şi cu o “speranţă de viaţă” cât mai lungă, în special dacă ţinem cont de faptul că formele de viaţă complexe au avut nevoie de 3,5 miliarde de ani pentru a evolua pe Terra şi respectiv de 4 miliarde de ani pentru ca oamenii să apară.
De asemenea, pentru ca o planetă să prezinte condiţii mai bune pentru viaţă, ea trebuie să fie de dimensiuni relativ mari – ceea ce înseamnă că dispune de mai mult spaţiu pentru habitaturi diverse. O planetă de dimensiuni relativ mari are şi o gravitaţie mai puternică, ceea ce ar însemna că poate păstra o atmosferă mai densă, lucru benefic pentru evoluţia unor organisme capabile să zboare.
În plus, o planetă uşor mai caldă decât Pământul ar fi mai locuibilă prin simplul fapt că regiunile polare aride şi reci ar fi mai puţin extinse, însă o planetă mai caldă ar trebui să fie şi mai umedă decât Terra, astfel încât regiunile deşertice să nu domine masele continentale. O astfel de planetă ar putea semăna cu Pământul în perioada de început a erei Carbonifer, acum aproximativ 359 de milioane de ani, când majoritatea masei de uscat avea o climă tropicală umedă.
O planetă cu condiţii pentru viaţă mai bune decât Terra ar trebui să aibă şi o lună puţin mai mare sau pe o orbită mai apropiată, fapt care ar ajuta la stabilizarea orbitei planetei.
Cercetătorii au conceput o listă de parametri pentru îndeplinirea acestor criterii. Conform acestor parametri, o planetă “superlocuibilă” perfectă s-ar afla pe orbita unei stele pitice de tipul K, o stea relativ mică şi puţin mai rece decât Soarele (care este considerat o pitică galbenă). Această planetă ar trebui să aibă vârsta între 5 şi 8 miliarde de ani, să fie cu aproximativ 10% mai mare decât Pământul şi, în medie, cu aproximativ 5 grade Celsius mai caldă. De asemenea, în atmosferă ar trebui să fie prezenţi vapori de apă, în compoziţia atmosferei să fie în proporţie de 25% până la 30% oxigen, iar suprafaţa să fie împărţită între mări şi oceane şi mase continentale. Planeta perfectă ar trebui să dispună de plăci tectonice dinamice, pentru a recicla minerale şi nutrienţii din crustă şi să genereze habitate şi topografii diverse. Luna acestei planete perfecte ar trebui să aibă între 1% şi 10% din dimensiunea planetei şi să se afle pe orbită la o distanţă moderată.
Nu este posibilă evaluarea exoplanetelor îndepărtate după toate aceste criterii, din cauza distanţei şi a limitelor tehnologice ale instrumentelor pe care le folosim pentru a le observa.
Însă, pornind de la factorii care pot fi evaluaţi, cum ar fi tipul stelei şi raza planetei, cercetătorii au selectat câteva exoplanete care par să îndeplinească criteriile. Ei au identificat, dintre descoperirile făcute de telescopul spaţial Kepler, 24 de obiecte de interes. Nu toate aceste obiecte au fost însă confirmate a fi planete. Două dintre cele 24 au fost confirmate a fi exoplanete (Kepler 1126 b şi Kepler-69c). Unele dintre aceste 24 de obiecte ar putea fi rezultate fals pozitive şi s-ar putea dovedi că nu sunt planete. Dintre cele 24 de obiecte, 9 se află pe orbita unei stele de tipul celor care pot oferi condiţiile apariţiei şi evoluţiei vieţii, 16 se află în interval ideal de vârstă şi 5 au temperaturile medii potrivite la suprafaţă. Doar un singur candidat, obiectul KOI 5715.01, intră sub incidenţă acestor ultime trei criterii.
Toate cele 24 de exoplanete potenţiale se află la peste 100 de ani lumină distanţă, iar unele dintre ele sunt pur şi simplu prea departe pentru a putea fi studiate în prezent, chiar şi cu cele mai puternice telescoape de care dispune omenirea. Kepler-69c, spre exemplu, se află la peste 2.000 de ani lumină, ceea ce înseamnă că astronomii nu au cum să o studieze în căutarea semnelor vieţii. Însă identificarea factorilor care fac o planetă “superlocuibilă” este extrem de importantă pentru astrobiologi, după cum precizează Schulze-Makuch şi colegii săi în lucrarea publicată în Astrobiology, pentru că este posibil să descoperim o astfel de planetă la o distanţă mai mică de 100 de ani lumină, iar o astfel de planetă ar deveni principalul loc unde pământenii ar trebui să caute răspunsul la întrebarea dacă există viaţă şi în altă parte în Univers. Agerpres
Sursa foto: © NASA Ames/SETI Institute/JPL-Caltech / www.livescience.com
ACTUALITATE
Spania – prima țară din Europa care a atins pragul de un milion de cazuri de COVID-19. ”Al doilea val nu mai este o ameninţare, este o realitate”
Spania a devenit oficial miercuri primul stat membru UE care atinge pragul de un milion de cazuri de noul coronavirus, în contextul în care restricţiile se înmulţesc în ţară pentru a limita amploarea celui de al doilea val al epidemiei, relatează AFP.
Ministerul spaniol al sănătăţii a anunţat în cursul serii 16.973 de cazuri în ultimele 24 de ore, ridicând la 1.005.295 totalul cazurilor înregistrate de la primul caz depistat pe 31 ianuarie pe insula Gomera, în arhipelagul Canare.
Din acest total, numărul morţilor este acum de 34.366, după ce 156 de noi decese s-au înregistrat în 24 de ore.
Spania, care numără circa 47 de milioane de locuitori, este cea de a şasea ţară din lume care atinge acest prag de un milion de cazuri, după SUA, India, Brazilia, Rusia şi Argentina, potrivit unei numărători efectuate de AFP plecând de la surse oficiale.
Al doilea val al pandemiei de COVID-19 s-a soldat cu mai puţini morţi decât primul, între martie şi aprilie, la vârful pandemiei, când Spania înregistra peste 800 de morţi pe zi. În plus, vârsta medie a pacienţilor contaminaţi a scăzut.
Dar, în condiţiile în care personalul medical se teme de o nouă saturaţie a spitalelor, ministrul sănătăţii, Salvador Illa, a declarat marţi că guvernul se gândeşte la noi măsuri restrictive, printre care şi impunerea unei interdicţii de circulaţie, cum au făcut-o deja Franţa, Belgia, Slovenia şi Italia, în două regiuni.
“Vom avea săptămâni foarte dificile, vine iarna, al doilea val nu mai este o ameninţare, este o realitate în toată Europa”, a avertizat Illa, care a adăugat că guvernul este “deschis la toate propunerile” pentru limitarea contagierilor. Agerpres
Aeroportul din Braşov are toate şansele să devină poarta de intrare a turiştilor spre frumuseţile Transilvaniei, a declarat, după o vizită pe şantier, ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga, care a adăugat că, anul trecut, a fost impresionat, când a aflat de acest proiect.
“Este pentru a doua oară în ultima săptămână când sunt prezent la Braşov şi mi-am dorit foarte mult să vizitez aeroportul. Turiştii din Israel sunt pe primul loc din punctul de vedere al numărului oaspeţilor străini care vizitează Braşovul, iar faptul că anul viitor vom avea aici un aeroport va face ca accesul turiştilor israelieni să fie şi mai facil. Cred că aeroportul din Braşov are toate şansele să devină poarta de intrare a turiştilor spre frumuseţile Transilvaniei. Anul trecut, când am aflat despre acest proiect şi despre faptul că într-un an şi jumătate veţi reuşi să aveţi aici un aeroport, am rămas impresionat. Vă felicit”, a spus ambasadorul David Saranga, la finalul vizitei pe şantierul aeroportului, conform unui comunicat de presă remis de CJ Braşov.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a spus, conform sursei citate, că are convingerea că judeţul Braşov va beneficia de toate facilităţile pe care transportul aerian le poate asigura.
“I-am arătat excelenţei sale David Saranga că lucrările avansează extrem de bine la Aeroportul Braşov. Avem toată convingerea că judeţul Braşov, care a devenit cea mai importantă destinaţie turistică a României, va beneficia de toate facilităţile pe care transportul aerian le poate asigura, astfel încât transferul pasagerilor din diverse colţuri ale lumii la Braşov să se realizeze cât mai uşor”, a afirmat Veştea.
Vizita ambasadorului Israelului în România a mai cuprins, miercuri, participarea la evenimentul de inaugurare a noului mall din Centrul Civic al Braşovului, construit de subsidiara din România a unei companii israeliene. AGERPRES
ACTUALITATE
Masca a devenit obligatorie și în Braşov. Un liceu şi o școală gimnazială trec în scenariul roșu
În judeţul Braşov au fost instituite, miercuri, obligativitatea purtării măştii de protecţie în toate spaţiile publice închise sau deschise, interzicerea organizării de evenimente private, a circulaţiei în grupuri pietonale mai mari de şase persoane care nu aparţin aceleiaşi familii, precum şi formarea unor asemenea grupuri.
Conform unei hotărâri adoptate miercuri de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, obligativitatea purtării măştii se impune tuturor persoanelor cu vârsta de peste cinci ani.
Totodată, membrii CJSU au decis funcţionarea în scenariul roşu, pentru o perioadă de 14 zile, a Liceului “Şt. O. Iosif” din Rupea şi a Şcolii Gimnaziale Cristian, a informat Instituţia Prefectului Braşov.
În judeţul Braşov, incidenţa cumulată a ajuns, miercuri, la 2,18 cazuri la mia de locuitori, cu 1.556 de persoane infectate cu noul coronavirus, dintre care 137 în focare.
În municipiului reşedinţă, unde acest coeficient a crescut la 2,68 la mia de locuitori de la 2,61, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă a luat măsura interzicerii funcţionării târgurilor de vechituri începând de joi. AGERPRES
Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de joi, prin ordonanţă de urgenţă, menţinerea în activitate, peste termenul pentru care a fost încadrat, a personalului angajat fără concurs în perioada stării de urgenţă din instituţiile din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Ministerului Sănătăţii şi unităţilor subordonate, unităţilor sanitare şi serviciilor de asistenţă socială în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.
“În concret, prin proiectul de ordonanţă de urgenţă se propune ca personalul din instituţiile din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, din Ministerul Sănătăţii şi unităţile subordonate, din unităţile sanitare şi din serviciile de asistenţă socială angajat fără concurs în temeiul dispoziţiilor art. 6 şi 16 din anexa 1 la Decretul 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României ori, după caz, a dispoziţiilor art. 9 şi 25 din anexa 1 la Decretul 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, să poată fi menţinut în activitate peste termenul pentru care a fost încadrat, pentru o durată corespunzătoare celei prevăzute la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, respectiv pentru o durată determinată, ce nu poate depăşi 30 de zile de la data încetării stării de alertă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Tot prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul urmează să completeze OUG 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţia limitării sau suspendării cursurilor şcolare şi a OUG 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.
“Prezentul act normativ completează OUG 147/2020 (…) cu prevederi care să asigure protecţia şi sprijinirea copiilor, a părinţilor acestora, dar şi a angajatorilor, în situaţia în care activitatea didactică în unităţile de învăţământ, inclusiv în cele de educaţie antepreşcolară şi preşcolară, se desfăşoară în scenariile 2 şi 3 prevăzute de Ordinul comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi ministrului sănătăţii nr. 5487/1494/2020. Potrivit prezentului proiect de act normativ, numărul de zile libere se stabileşte pentru perioada stării de alertă, ori de câte ori, prin hotărâre a CJSU/CMBSU se stabileşte aplicarea unui dintre scenariile menţionate. De asemenea, se propune ca pentru aceste situaţii acordarea zilelor libere să fie limitată până la 31 decembrie 2020. Totodată, se propune reglementarea acordării zilelor libere plătite şi pentru alte situaţii stabilite prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de urgenţă sau ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, situaţii care impun suspendarea temporară a cursurilor, cum ar fi, spre exemplu suspendarea cursurilor în timpul desfăşurării procesului electoral. Pentru toate situaţiile nou introduse se menţin aceleaşi condiţii de acordare prevăzute în OUG 147/2020 “, conform notei de fundamentare a actului normativ.
Un alt proiect de OUG aflat pe agenda şedinţei de Guvern vizează desfăşurarea pe perioada stării de alertă a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul unor instituţii din sistemul justiţiei.
“Prezenta ordonanţă de urgenţă a Guvernului propune crearea cadrului legal pentru organizarea, pe perioada stării de alertă, a concursurilor în vederea ocupării posturilor vacante existente la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al celorlalte instanţe judecătoreşti şi din sistemul de probaţiune. Astfel, având în vedere importanţa activităţii desfăşurate de categoriile de personal menţionate sunt necesare reglementări care să permită organizarea concursurilor de ocupare a posturilor vacante din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţelor judecătoreşti, parchetelor şi din cadrul sistemului de probaţiune”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.
Pe agenda şedinţei figurează şi un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea cuantumului indemnizaţiei lunare de hrană cuvenite persoanelor diagnosticate cu tuberculoză tratate în ambulatoriu.
“În vederea asigurării aderenţei la tratament a pacientului diagnosticat cu tuberculoză, acestuia i se acordă o indemnizaţie lunară de hrană pe toată perioada de tratament în ambulatoriu. Având în vedere cuantumul propus pentru indemnizaţia lunară de hrană pentru persoanele diagnosticate cu tuberculoză, respectiv de 16 lei/zi pentru pacienţii adulţi şi de 15 lei/zi pentru pacienţii copii, se estimează că prin motivarea pacientului de a nu abandona tratamentul prin acordarea indemnizaţiei de hrană, se generează o cheltuială totală anuală a statului român de aproximativ 54.000.000 lei. (…) Cuantumul indemnizaţiei lunare de hrană cuvenite adulţilor şi copiilor diagnosticaţi cu tuberculoză trataţi în ambulatoriu, se majorează la aceeaşi dată ca şi data majorării cuantumului alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice”, potrivit notei de fundamentare a actului normativ.
Tot în şedinţa de Guvern urmează să fie aprobate şi o serie de hotărâri privind eliberări/numiri de prefecţi şi/sau subprefecţi.
Pe acest subiect, premierul Ludovic Orban a confirmat că prefectul de Bucureşti va fi înlocuit din funcţie. AGERPRES
Spania – prima țară din Europa care a atins pragul de un milion de cazuri de COVID-19. ”Al doilea val nu mai este o ameninţare, este o realitate”
Accident CUMPLIT în Italia. O fată a murit, iar iubitul ei român e rănit din cauza unui mistreț
Poarta de intrare a turiştilor spre frumuseţile Transilvaniei? Aeroportul din Braşov
Atenție, șoferi! Ceață densă pe mai multe drumuri din țară
Mesaj RO-ALERT pentru clujeni. Ce măsuri au luat autoritățle pentru împiedicarea răspândirii virusului SARS-COV-2
Doi militari români, răniţi în timpul patrulării, în Afganistan. În ce stare sunt?
Accident în municipiul Brașov. Femeie izbită în plin de o mașină
