Toni Greblă, susținut de PSD, UDMR și minorități naționale, a fost votat în funcția de președinte al Autorităţii Electorale Permanente, de plenul reunit al Parlamentului. Acesta a obținut un mandat de 8 ani.

Toni Greblă a primit 251 de voturi favorabile și 110 „contra”.

În timpul dezbaterilor, senatorul USR Radu Mihail a declarat că „PSD se pregătește să captureze cea mai importantă instituție pentru alegerile pentru democrația din România, cu mâna PNL”.

„Încă o dată, pentru a nu știu câta oară, PNL ne arată și arată românilor că nu este decât un accesoriu insignifiant la PSD. PNL este brelocul PSD, pentru că se pregătește să dea un vot, astăzi, unui politruc PSD”, a spus Mihail.

La rândul său, Ludovic Orban, liderul Forța Dreptei, a criticat AEP că nu organizează alegeri în localitățile care nu mai au primari.

„Mă adresez în special celor care mi-au fost colegi și care au fost alături de mine în campanie, spunând de dimineață până seară: Votași PNL! Scăpați de PSD!

În România, avem de-a face cu un stat capturat aproape în integralitate de reprezentanții PSD, de la Curtea Constituțională, la Curtea de Conturi, de la Consiliul Legislativ, condus de fostul coleg PSD care măcelărea Codurile Penale, legile Justiției (..) până la Avocatul Poporului, de la ANRE până la ANCOM”, a spus Orban.

În cursa pentru postul de președinte al Autorităţii Electorale Permanente au intrat Toni Greblă, propunerea PSD, UDMR și minorități naționale, Cristian Preda din partea USR şi Iulia Andreea Băbeanu, din partea AUR.

Conducerea Parlamentului a decis, pe 7 martie, reluarea procedurii privind alegerea preşedintelui AEP.

Toni Greblă, numit președinte al Autorităţii Electorale Permanente. Ce susținea Marcel Ciolacu

Marcel Ciolacu spunea, chestionat dacă social-democraţii îl mai susţin pe Toni Greblă pentru conducerea acestei instituţii, Ciolacu a replicat: „Toni Greblă a fost audiat în Parlament, a fost trecut, este pe lista de vot. Nu pot să iau un drept al cuiva”.

USR l-a propus, pe 15 martie, pentru funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) pe Cristian Preda, profesor de știință politică și decanul Facultății de Științe Politice a Universității București.

”PSD şi PNL îşi împart România ca pe o pradă, zi de zi.

În cazul AEP, sub presiunea opiniei publice şi a USR, au făcut un pas înapoi şi fostul secretar general al Guvernului Dăncilă nu a fost instalat la conducerea acestei instituţii atât de importante.

Fac un apel la toate forţele democratice din Parlament, care înţeleg importanţa acestei instituţii şi a unor alegeri asupra cărora să nu planeze niciun fel de suspiciune, să-l susţină pe Cristian Preda pentru funcţia de preşedinte al AEP”, spunea Ionuţ Moşteanu, purtătorul de cuvânt al USR, conform unui comunicat de presă al partidului.

Convocate din nou, comisiile parlamentare juridice i-au avizat favorabil pentru această funcţie pe Toni Greblă, din partea PSD, Iulia Andreea Băbeanu, propunerea AUR şi pe Cristian Preda, propus de USR.

(sursa: Mediafax)

Consiliul Uniunii Europene a aprobat definitiv, marţi, proiectul privind interzicerea motoarelor pe benzină, motorină şi hibride începând din 2035, dar vor putea fi utilizaţi combustibili sintetici, Polonia votând împotriva măsurii, în timp ce România, Italia şi Bulgaria s-au abţinut de la vot.

Practic, începând din anul 2035, în Uniunea Europeană vor putea fi fabricate doar autoturisme şi autoutilitare care să nu mai emită particule poluante. Vor putea fi fabricate motoare electrice, inclusiv prin tehnologii cu hidrogen, dar şi motoare cu ardere internă, utilizând doar combustibili sintetici ecologici.

Conform noilor norme, dacă nu vor fi modificate în urma evaluărilor ulterioare, motoarele pe benzină, motorină sau de tip hibrid nu vor mai putea fi fabricate începând din anul 2035.

Polonia a fost singura ţară care a votat împotriva măsurii la reuniunea Consiliului UE privind Energia. Italia, România şi Bulgaria s-au abţinut de la vot, potrivit cotidianului Le Figaro. În şedinţa de luni, Italia exprimase obiecţii, care însă nu s-au concretizat marţi.

(sursa: Mediafax)

Un număr de 118.010 elevi din totalul celor peste 147.000 de elevi înscrişi la începutul anului şcolar curent în clasele a XII-a/zi şi a XIII-a seral/frecvenţă redusă au participat marţi la simularea probei obligatorii a profilului din cadrul simulării examenului de Bacalaureat, iar 13 elevi au fost eliminaţi pentru tentativă de fraudă.

„La simularea probei obligatorii a profilului din cadrul examenului naţional de Bacalaureat 2023, desfăşurată astăzi, 28 martie, au fost prezenţi, conform datelor transmise de inspectoratele şcolare judeţene (ora de referinţă: 14:00), 118.010 elevi din totalul celor peste 147.000 de elevi înscrişi la începutul anului şcolar curent în clasele a XII-a/zi şi a XIII-a seral/frecvenţă redusă. În urma unor tentative de fraudă au fost eliminaţi 13 elevi”, informează Ministerul Educaţiei.

Miercuri are loc proba la alegere a profilului şi specializării, iar elevii din partea minorităţilor naţionale vor susţine pe 30 martie proba la Limba şi literatura maternă.

Comunicarea rezultatelor este programată în data de 6 aprilie. Agerpres

Autorităţile Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru a instala uncte de încărcare electrică şi pe bază de hidrogen în întreaga regiune în următorii câţiva ani, în încercarea de a stimula tranziţia către energia verde, scrie Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.

Parlamentul European şi statele membre au ajuns la un acord privind instalarea de staţii de încărcare electrică pentru autoturisme cel puţin la fiecare 60 de kilometri pe drumurile cheie până în 2026, iar pentru camioane la intervale de 120 km – jumătate dintre acestea ar trebui să fie instalate până în 2028. Până în 2031, staţiile de realimentare cu hidrogen ar trebui să fie implementate cel puţin la fiecare 200 km.

În aceeaşi săptămână, autorităţile europene au ajuns la un acord istoric pentru a se asigura că toate maşinile noi vândute în UE vor fi lipsite de emisii până în 2035.

Lipsa infrastructurii de încărcare este considerată unul dintre principalii factori care împiedică această tranziţie, şoferii invocând lipsa de autonomie.

Noile norme „vor garanta că şofatul şi încărcarea unei maşini de nouă generaţie sunt la fel de simple şi convenabile ca şi în cazul unei maşini pe benzină”, a declarat Ismail Ertug, deputatul responsabil cu negocierile.

„Trebuie să decarbonizăm sectorul transporturilor, care este încă principala cauză a cantităţilor mari de emisii de carbon”.

De asemenea, UE vrea să se asigure că 90% dintre vehiculele grele au emisii zero până în 2040.

Sursa: MediaFax