Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis, joi după-amiaza, o avertizare Cod portocaliu pentru râuri din judeţele Suceava şi Botoşani, valabilă până la ora 22:00.

Potrivit INHGA, ca urmare a precipitaţiilor înregistrate, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte severe de inundaţii locale şi creşteri rapide de debite şi niveluri, cu posibile depăşiri ale Cotelor de inundaţie pe râurile din bazinele hidrografice Siret – afluenţii mici aferenţi sectorului amonte Acumularea Bucecea, Suceava – bazin amonte S.H. Ţibeni şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Ţibeni – amonte S.H. Iţcani, judeţele Suceava şi Botoşani.

Fenomenele se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri mici din bazinul hidrografic: Suceava – bazin amonte S.H. Ţibeni, precizează INHGA. Agerpres

Un val masiv de e-mail-uri de şantaj, prin care hackerii cer câte 1.250 de dolari ca să nu publice imagini compromiţătoare cu victimele, a fost identificat în România de către experţii Bitdefender.

Atacul este răspândit la scară globală. Cele mai mari volume, de peste 400.000 de e-mail-uri, sunt trimise către România, urmată de Italia şi Olanda.

„Mesajele par a veni de la multiple adrese IP din Europa, Asia, Africa şi America de Nord şi de Sud. Sunt distribuite printr-o reţea amplă de calculatoare controlate de acelaşi grup infracţional. Hackerii bombardează cât mai multe potenţiale ţinte cu mesaje înşelătoare. Speră că vor păcăli naivii să le cadă în plasă. Atacatorii se folosesc de pretextul unor breşe de securitate care ar fi expus conturile şi parolele victimelor. Susţin că ar fi cumpărat de la alţi hackeri datele de acces pe care acestea le folosesc. Asta le-ar fi permis ulterior să instaleze diverse ameninţări informatice pe sistemul compromis şi, deci, să spioneze întreaga activitate online a celui şantajat, inclusiv să aibă înregistrări video şi audio cu momente intime din viaţa personală a ţintei”, susţin specialiştii.

Similar cu alte campanii de şantaj identificate de cercetătorii Bitdefender, victimele au termen de 48 de ore să plătească atacatorilor contravaloarea a 1.250 de dolari în Bitcoin. Cei şantajaţi sunt sfătuiţi de către atacatori să nu răspundă mesajului primit şi să evite să contacteze poliţia sau vreun furnizor de soluţii de securitate informatică.

O analiză a portofelelor de Bitcoin controlate de către atacatori arată că aceştia folosesc multiple conturi pentru a primi bani. Fac astfel încât să fie dificil de calculat câţi utilizatori au şi plătit sumele solicitate.

Bitdefender este un lider recunoscut în domeniul securităţii IT. Fondată în anul 2001, compania are clienţi în 170 de ţări şi birouri pe toate continentele. AGERPRES

Un tribunal din Londra a condamnat-o la cinci ani şi jumătate de închisoare pe o femeie de 60 de ani din Franţa, de origine română. A furat diamante în valoare de 4,2 milioane de lire sterline din magazinul de bijuterii de lux Boodles. Planul era demn de scenariul unui film produs la Hollywood, informează AFP.

„Credem că este vorba despre furtul individual cu cea mai mare valoare care a fost comis vreodată în ţară”, a declarat la proces procurorul Oliver Mosley. Potrivit acestuia, furtul a fost „o conspiraţie cu cel mai ridicat grad de sofisticare”.

Scenariul

Lulu Lakatos a pretins în 2016 că era o expertă în pietre preţioase. S-a prezentat „Anna”. A spus că e mandatată de potenţiali clienţi ruşi pentru a evalua şapte diamante. Acestea erau conservate până la transferul lor într-o geantă cu lacăt, depozitată în seiful magazinului londonez Boodles.

Patronul Boodles, Nicholas Wainwright, a plecat pentru scurt timp să vorbească la telefon cu un potenţial cumpărător rus.

Femeia de origine română, care trăia în oraşul Saint-Brieuc din vestul Franţei, a schimbat atunci diamantele cu pietricele obişnuite, în doar câteva secunde. Acțiunea a fost în faţa unei martore, graţie unei iuţeli de mână extraordinare, care a fost totuşi captată de camerele de supraveghere.

Percheziţionată înainte de a părăsi magazinul în urma suspiciunilor ridicate de martoră, niciun diamant nu a fost găsit asupra femeii. Diamantele, aparent ascunse într-un compartiment secret al poşetei sale, au fost predate apoi unei femei necunoscute. Autorii furtului au fugit în Franţa în mai puţin de trei ore.

Procesul

În timpul procesului, Lulu Lakatos, a negat că ar fi autoarea furtului. A acuzat-o pe sora ei defunctă, Liliana Lakatos, care a murit la 49 de ani, că ar fi fost adevărata „Anna”. Lulu Lakatos era deja condamnată de trei ori în Franţa pentru furt.

Potrivit acuzatei, sora ei – dată în urmărire pentru un complot similar în Elveţia – i-ar fi mărturisit că i-a furat paşaportul pentru a comite acea infracţiune la Londra, cu câteva luni înainte de a muri într-un accident de automobil în România, în octombrie 2019.

Această versiune asupra faptelor nu a convins însă juriul de la tribunalul londonez. A găsit-o aproape în unanimitate pe Lulu Lakatos vinovată de asociere infracţională, după deliberări de 9 ore.

„Este vorba despre un delict foarte sofisticat şi îndrăzneţ prin prisma planificării, riscurilor şi recompensei, un delict în care aţi jucat un rol integral”, a declarat judecătoarea Emma Goodall. A  condamnat-o pe Lulu Lakatos la cinci ani şi jumătate de închisoare.

Doi complici ai ei, Christophe Stankovic şi Mickael Jovanovic, au fost condamnaţi la trei ani de închisoare, respectiv la opt luni de închisoare după ce şi-au recunoscut vinovăţia în instanţă.

Alte persoane sunt în continuare căutate de autorităţile britanice. Diamantele furate de Lulu Lakatos nu au fost găsite până acum. AGERPRES

Giganţii internetului Google şi Facebook au anunţat că vor cere tuturor angajaţilor din sediile lor să fie vaccinaţi. Anunțul vine după un val de decizii similare luate de organisme publice în Statele Unite, relatează joi France Presse.

Obligaţia va fi implementată de Google „în următoarele săptămâni” în Statele Unite, înainte de a fi extinsă la alte regiuni ale lumii „în următoarele luni”. Declarația aparține directorului general Sundar Pichai.

Măsura nu se aplică în ţările unde vaccinul nu este încă uşor accesibil.

Google va furniza în curând detalii cu privire la excepţiile de la această cerinţă „pentru persoanele ce nu pot fi vaccinate din motive medicale sau populaţii specifice”, a declarat compania.

„Vaccinarea este una dintre cele mai importante căi pentru noi şi comunităţile noastre locale de a rămâne sănătoşi”, a insistat Sundar Pichai.

La fel, responsabilii Facebook „vor cere ca oricine vizitează unul dintre campusurile noastre din Statele Unite să fie vaccinat”, a declarat vicepreşedintele Lori Goler într-un mesaj transmis AFP.

În iunie, reţeaua socială le-a spus angajaţilor că cei care doresc să continue telemunca cu normă întreagă ar putea solicita acest lucru, dacă funcţiile lor le permit.

Pentru ceilalţi, este prevăzută facilitarea telemuncii, dar este recomandabil să lucreze cel puţin jumătate din timp la sediul companiei. Facebook intenţionează să-şi redeschidă birourile la 50% din capacitate în septembrie şi să ajungă la capacitatea maximă în octombrie.

Decizia Google

În ceea ce priveşte Google, compania a amânat data oficială de întoarcere în birourile sale la 18 octombrie. Inițial fusese stabilită pentru 1 septembrie.

Începând cu această dată, aproximativ 80% dintre angajaţi vor trebui să lucreze fizic la sediul companiei cel puţin trei zile pe săptămână. Grupul prevede că aproximativ 20% dintre salariaţi vor rămâne în continuare acasă.

Potrivit Agenţiei federale a SUA pentru aplicarea legilor împotriva discriminării la locul de muncă (EEOC), angajatorii îşi pot obliga salariaţii să prezinte dovada vaccinării anti-COVID-19, cu excepţii din motive medicale sau obiecţii religioase.

Luna trecută, marea bancă americană Morgan Stanley şi administratorul de active BlackRock au indicat că doar angajaţii vaccinaţi vor avea acces în sediile lor.

Până acum, puţine grupuri mari au îndrăznit să stabilească o obligaţie, cu câteva săptămâni înainte de începerea anului şcolar în septembrie. Momentul va marca revenirea la birou pentru mulţi angajaţi.

În schimb, tot mai multe comunităţi locale şi organizaţii culturale impun vaccinarea, iar mai multe media americane au indicat că preşedintele Joe Biden ar putea anunţa obligaţia angajaţilor federali de a fi vaccinaţi sau de a se supune unui protocol strict de teste, aminteşte AFP. AGERPRES