ECONOMIE
Cerere de rambursare de peste 230 milioane de euro, transmisă de România către Comisia Europeană
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a transmis vineri, Autorităţii de Certificare şi Plată, din cadrul Ministerului Finanţelor, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Competitivitate, spre certificare şi rambursare, o declaraţie de cheltuieli în valoare de peste 1,12 miliarde lei (231,86 milioane de euro).
„Mă bucur de faptul că reuşim să aplicăm regulile generale ale bunei implementări pe care le-am stabilit la revenirea în minister. În acest sens, am trimis vineri o declaraţie de cheltuilei despre care putem spune că este cea mai mare de când România gestionează fonduri europene.
Sunt paşi importanţi pe care îi facem pentru a evita riscul de decomitere cu care ne confruntăm, iar suplimentarea aparatului instituţional s-a dovedit vitală în acest proces. Iată că, de la preluarea mandatului am reuşit să decontăm deja de la Comisia Europeană aproximativ 2,1 miliarde de euro”, a transmis ministrul Marcel Boloş, într-un comunicat de presă al ministerului de resort, transmis sâmbătă AGERPRES.
Potrivit sursei citate, suma este aferentă unor investiţii efectuate în anul 2020, care, din lipsă de personal la nivelul aparatului tehnic al Programului Operaţional Competitivitate.
„Recuperarea s-a efectuat decât după suplimentarea schemei de angajaţi ce a avut loc la finele lunii mai, când MIPE, care are rol şi de coordonator naţional PNRR, şi-a adaptat structura de personal pentru a putea răspunde acestor provocări.
În acest mod, au devenit operaţionale structurile de personal necesare gestionării concomitente a Programelor Operaţionale 2014-2020, iniţierii celor aferente perioadei de programare 2021-2027 şi cele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, precizează MIPE.
Cerere de rambursare de peste 230 milioane de euro, transmisă de România către Comisia Europeană: Ce sumă i-a fost rambursată până în prezent României
Până în prezent, pentru proiectele derulate prin acest program operaţional, Comisia Europeană a rambursat României suma de 765,23 milioane euro, din totalul de 1,23 miliarde euro transmise spre decontare.
Sumele reprezintă cheltuieli eligibile efectuate din fonduri europene în cadrul proiectelor derulate prin Programul Operaţional Competitivitate (POC).
Din aprilie şi până în prezent, România a solicitat spre decontare de la Executivul european aproximativ 2,4 miliarde de euro.
Cerere de rambursare de peste 230 milioane de euro, transmisă de România către Comisia Europeană: Câți bani a solicitat România până în prezent
În total, în perioada de programare 2014 – 2020, ţara noastră a solicitat către Uniunea Europeană, prin Politica de Coeziune şi Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), aproximativ 15,1 miliarde de euro.
Tot în această săptămână, MIPE a reuşit o nouă premieră, aprobarea în şedinţa de Guvern a unui OUG prin care se stabileşte cadrul legal pentru derularea fără întrerupere a proiectelor de infrastructură de transport, de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deşeurilor, dar şi a infrastructurii de risc şi de sănătate din perioada de programare 2021-2027.
Astfel, se operaţionalizează peste 16,63 miliarde de euro din cele aproximativ 45 de miliarde de euro puse la dispoziţia României pentru finanţarea proiectelor din aceste domenii, prin stabilirea mecanismelor financiare şi de implementare a programelor şi proiectelor. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Bărbat din Ocna Mureș, cercetat penal după ce a condus băut. Ce alcoolemie avea, la volan
Avertizare Cod GALBEN de furtună pentru Cluj și alte 22 de județe
Șofer din Câmpeni, testat pozitiv la substanțe psihoactive. Unde a fost oprit de polițiști
Bărbat din Aiud, prins la pescuit în perioada de prohibiție. Polițiștii i-au deschis dosar penal
Un nou val de praf saharian deasupra României. Unde și când va putea fi observat. Anunțul meteorologilor
VIDEO: Imnul echipei naționale de fotbal a României pentru EURO 2024, prezentat de FRF. Cântă Smiley, Andra, Irina Rimes și Măruță
Artista Ada Milea semnează un nou spectacol-concert la Teatrul Național Cluj-Napoca
