Potrivit raportului anual al Agenției UE pentru Azil (EUAA), publicat marți și citat de AFP, în anul 2022 s-au înregistrat aproximativ 996.000 de cereri de azil în țările europene, atingând astfel cel mai ridicat nivel din 2016.

Aceste cereri, al căror număr a fost revizuit în creştere în raport cu datele provizorii publicate în februarie (966.000), se adaugă celor 4 milioane de ucraineni care au fugit de invazia rusă şi care beneficiază în UE de un statut particular de protecţie temporară, precizează AUEE, subliniind „presiunea” exercitată asupra sistemelor de primire naţionale.

Aceste cifre vizează cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

Ele sunt publicate în condiţiile în care UE negociază în prezent o reformă a politicii sale privind migraţia, reformă ce prevede un sistem de solidaritate între statele membre în ceea ce priveşte primirea solicitanţilor de azil, şi o procedură de examinare accelerată la frontiere pentru solicitanţii care au cele mai puţine şanse să reuşească, pentru a facilita expulzarea acestor migranţi spre ţările lor de origine sau de tranzit.

Solicitanţii de azil, bărbaţi în 71% dintre cazuri, sunt originari în principal din Siria (138.000 de solicitanţi), Afganistan (132.000), Turcia (58.000), Venezuela (51.000) şi Columbia (43.000).

Cererile de azil în țările europene ating cel mai ridicat nivel din 2016. Numărul de decizii în aşteptare se ridica la sfârşitul lui 2022 la 899.000

O parte dintre cereri sunt depuse de persoane care au sosit legal în UE: acesta este de obicei cazul pentru columbieni sau venezueleni, care au acces fără vize.

În 2015-2016, în tipul afluxului de refugiaţi în Europa provocat în special de impasul din conflictul din Siria, numărul de solicitanţi de azil a atins 1,3 milioane (în 2015) şi 1,2 milioane (în 2016).

În 2022, cinci ţări au concentrat 70% dintre solicitările de azil: Germania (244.000), Franţa (156.000), Spania (118.000), Austria (109.000), Italia (84.000).

Circa 39% dintre cererile de azil au primit un răspuns pozitiv, ceea ce corespunde celei mai mari „rate de recunoaştere” după 2017 încoace. Naţionalităţile care beneficiază de cele mai puternice rate de recunoaştere sunt sirienii (93%), ucrainenii (86%) şi eritreenii (84%).

Numărul de decizii în aşteptare se ridica la sfârşitul lui 2022 la 899.000.

Circa 42.000 de cereri de azil au fost înaintate de minori neînsoţiţi, dintre care două treimi erau originari din Afganistan şi Siria. Agerpres