Programul ‘Noua Casă’ va fi operaţional la 15 august, în condiţiile în care normele de aplicare vor fi aprobate săptămâna viitoare, în şedinţa de Guvern, a afirmat miercuri Dumitru Nancu, directorul general al Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).

“Normele sunt în prag de avizare. Noi sperăm ca săptămâna viitoare normele să intre în aprobare de şedinţă de Guvern, iar la 15 august programul va fi operaţional. Încercăm să încurajăm noile construcţii. Faţă de fostul program ‘Prima Casă’ am mai mărit plafonul la 70.000 de euro.

Trebuie să încurajăm şi românii care au un venit mai mare, dar şi dezvoltatorii să ofere nişte condiţii superioare. Dacă un român câştigă mai mult, de ce să nu şi dăm posibilitatea să aplice pentru programul ‘Noua Casă’? Pentru orice locuinţă construită în ultimii cinci ani şi de acum încolo, poţi accesa un credit între 70.001 euro până la 140.000 euro, cu un avans mai mare, de 15%”, a afirmat Dumitru Nancu, la întâlnirea COAL-live!, la care au participat antreprenori şi reprezentanţi ai autorităţilor, organizată de Clubul Oamenilor de Afaceri Liberali (COAL).

Fondul Naţional de garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) informa, recent, într-un comunicat de presă, transmis AGERPRES, că prin programul “Noua Casă” se vor acorda două categorii de credite pentru locuinţe noi, respectiv împrumuturi de până la 140.000 de euro pentru care se percepe un avans de 15% şi se acordă o garanţie de stat de 60%, şi de 70.000 de euro, cu un avans de 5% şi o garanţie de stat de 50%.

Potrivit sursei citate, avansul de 15% şi garanţia în nume şi cont stat de 60% se aplică doar locuinţelor noi ce depăşesc pragul de 70.000 de euro până la 140.000 euro inclusiv.

Pentru locuinţele vechi (recepţionate la terminarea lucrărilor de construcţie cu mai mult de 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat) condiţiile rămân neschimbate.

“Prin programul “Noua Casă” se vor acorda două categorii de credite pentru locuinţe noi (prin locuinţă nouă se înţelege orice locuinţă, recepţionată la terminarea lucrărilor, cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat precum şi locuinţele supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic recepţionate la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat) respectiv : 1) credite de până la 140.000 de euro pentru care se percep un avans de 15% şi se acordă o garanţie în nume şi cont stat în valoare de 60%; 2) şi credite de până la 70.000 de euro cu un avans de 5% şi o garanţie în nume şi cont stat de 50%”, se menţiona în comunicat.

FNGCIMM SA – IFN colaborează cu 27 instituţii financiare în baza unor convenţii de lucru. AGERPRES

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, joi, o informare de caniculă valabilă joi, vineri şi sâmbătă în sudul şi estul ţării.

Astfel, în perioada 6 – 8 august, în regiunile sudice şi estice vremea va fi caniculară şi se vor înregistra temperaturi maxime de 34 – 37 de grade Celsius, iar vântul va prezenta intensificări temporare, cu viteze la rafală, în general, de 40 – 50 km/h.

Meteorologii avertizează că îndeosebi vineri şi sâmbătă indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi în cea mai mare parte a Munteniei şi a Dobrogei şi local în Moldova şi Oltenia.

De asemenea, indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pe arii restrânse pragul critic de 80 de unităţi şi în Câmpia de Vest, mai ales pe parcursul zilei de sâmbătă. AGERPRES

Hotelurile din România înregistrează rezultate negative record, pe măsură ce pandemia Covid-19 şi restricţiile guvernamentale au prăbuşit cererea din partea turiştilor străini, fiind preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Potrivit unui sondaj Cushman & Wakefield realizat în parteneriat cu Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), pandemia COVID-19 a avut un impact foarte rapid şi drastic asupra sectorului hotelier din România.

Conform sondajului, 64% dintre respondenţii din industria hotelieră au resimţit impactul pandemiei instant, din ultima săptămână a lunii februarie, când primul caz de infectare cu COVID-19 în România a fost confirmat. După declararea stării de urgenţă, în data de 14 martie, numărul hotelierilor afectaţi a crescut la 98% în a treia săptămână din martie, ajungând la 100% în luna aprilie.

“Pe măsură ce cererea din partea turiştilor străini s-a prăbuşit, gradul de ocupare al hotelurilor din România a scăzut rapid atingând un procent cu un singur număr, rezultând într-o scădere semnificativă a veniturilor. Decăderea cererii a dus la pierderi în medie de 25,9 euro pe cameră pe zi în aprilie 2020, indicând un declin de 178% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Ca urmare a măsurilor guvernamentale de a închide temporar frontierele şi de a interzice adunările, marea majoritate a hotelurilor din România au fost închise”, se menţionează în comunicat.

Potrivit sondajului, 75% din hotelurile din România au fost închise la sfârşitul lunii martie. Cu reducerea restricţiilor, multe hoteluri încep să se redeschidă, dar există încă 2% din hoteluri care intenţionează să se deschidă doar anul viitor. Pentru a face faţă acestei crize neprevăzute, hotelierii au luat măsuri drastice pentru a-şi reduce costurile, inclusiv concedierea personalului.

De altfel, potrivit sondajului, aproximativ 29% din forţa de muncă este deja concediată. “Dat fiind faptul că situaţia nu s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, este nevoie de un ajutor urgent pentru a evita un impact mai mare asupra forţei de muncă în sectorul hotelier. Luând în considerare condiţiile actuale ale pieţei şi sprijinul guvernamental limitat, 80% dintre hotelieri afirmă că afacerea lor nu va putea supravieţui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar”, se mai precizează în comunicat.

Considerând că sondajul a fost realizat între lunile aprilie şi mai, iar cererea nu a revenit încă, pragul de supravieţuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins în luna august. Deşi hotelierii au pus în aplicare eforturi semnificative pentru a reduce costurile de operare, o intervenţie guvernamentală este necesară în mod urgent pentru a proteja forţa de muncă din industria hotelieră.

Similar altor ţări din CEE, hotelurile din România au fost nevoite să îşi schimbe priorităţile, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor operaţionale şi costurilor de promovare şi marketing, în paralel cu gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor. Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenţi au apelat la schema de şomaj tehnic subvenţionată de Guvern pentru a contracara efectele crizei Covid-19. În general, hotelierii români au luat măsuri de reducere a efectivului de salariaţi peste media din CEE, reducând personalul cu 29%, în comparaţie cu o medie de 24% în CEE.

În pofida faptului că graniţele Uniunii Europene s-au redeschis de la 1 iunie, ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Respondenţii hotelieri români au exprimat cel mai mare nivel de nemulţumire comparativ cu celelalte ţări din CEE, 85% dintre aceştia considerând că informaţiile comunicate de autorităţi au fost neclare. Deşi gradul de satisfacţie faţă de sprijinul guvernamental este relativ scăzut, s-a înregistrat un nivel mai mare decât în celelalte ţări din CEE, cu 15% din hotelieri satisfăcuţi, în comparaţie cu 10% în celelalte ţări.

“Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis şi se pregătesc să intre într-o perioadă de revenire, există multă incertitudine cu privire la capacitatea de a beneficia de sprijin din partea Guvernului. Doar 25% dintre hotelieri au o înţelegere clară a modalităţilor de accesare a sprijinului propus, în timp ce marea majoritate rămâne nemulţumită cu privire la gradul de accesibilitate a măsurilor de sprijin guvernamental. În timp ce în multe alte ţări, guvernele au anunţat deja un ajutor specific pentru turism şi sectorul hotelier, de exemplu subvenţii financiare directe în Republica Cehă, vouchere de călătorie în Polonia şi campanii agresive de promovare a turismului intern în Germania, în România, hotelierii au primit un ajutor limitat”, se menţionează în comunicat.

În săptămânile cuprinse între 24 aprilie şi 25 mai, 75% dintre hotelieri au declarat că sunt pregătiţi sau extrem de pregătiţi pentru redeschiderea proprietăţilor, 87% fiind încrezători că pot asigura siguranţa clienţilor şi a angajaţilor.

“Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis şi altele continuă să se pregătească pentru redeschidere, hotelierii afirmă că asigurarea securităţii sanitare pentru oaspeţi şi angajaţi reprezintă principala prioritate a lor. În condiţiile în care Covid-19 provoacă un grad semnificativ de îngrijorare în rândul turiştilor şi a personalului din hoteluri, marea majoritate a respondenţilor au indicat că sunt în favoarea obţinerii unei noi certificări de sănătate şi securitate (Health & Safety)”, se mai spune în comunicat.

Potrivit sondajului, odată cu relaxarea restricţiilor de călătorie, mai multe hoteluri (în special branduri internaţionale şi locale) doresc să redeschidă, în ciuda lipsei de sprijin din partea autorităţilor. În timp ce cererea foarte scăzută rămâne cea mai mare preocupare a hotelierilor, aceştia se vor confrunta, de asemenea, şi cu provocări cauzate de creşterea ofertei pe piaţă, considerând că unele branduri notabile se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.

În comparaţie cu alte pieţe hoteliere din CEE, hotelurile româneşti sunt mai puţin dependente de cererea internaţională, aproape 80% din sosiri fiind interne. În timp ce acest factor va ajuta cu siguranţă la procesul de redresare al pieţei, recuperarea lentă anticipată a turiştilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare, considerând că acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din România. Pe lângă acestea, companiile multinaţionale sunt interesate de mutarea unor operaţiuni în România, un factor care va determina o creştere importantă a cererii din sectorul de business.

În plus, deşi este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din Bucureşti, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanţelor hoteliere şi să marcheze procesul de recuperare printr-o creştere sănătoasă a gradului de ocupare şi a ADR-ului.

“Perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc rămâne pozitivă, susţinută de creşterea sănătoasă a turismului din ultimii ani, precum şi de atractivitatea continuă a ţării pentru întreprinderile internaţionale ce stimulează cererea business. Cu toate acestea, potrivit Oxford Economics, numărul de nopţi în spaţiile de cazare plătite în Bucureşti este aşteptat să atingă nivelul de dinainte de criză doar între 2023 şi 2024, iar mai apoi este prevăzută o creştere sănătoasă în anii următori”, se mai precizează în comunicat.

Sondajul a fost efectuat în perioada 23 aprilie 2020 – 24 mai 2020, pe un număr de 132 de respondenţi din România, Cehia, Ungaria, Polonia şi alte ţări europene, 44 de hotelieri români participând la acest sondaj.

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală, ce activează în toate segmentele pieţei imobiliare, fiind afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent.

Federaţia Industriei Hoteliere din Romania (FIHR) este prima organizaţie patronală din turismul românesc şi cea mai reprezentativă din industria hotelieră, prin cifra de afaceri şi numărul de angajaţi, reunind 4 din top 5 companii hoteliere din România după cifra de afaceri. AGERPRES

Compania farmaceutică americană Moderna a anunţat miercuri că va comercializa viitorul său vaccin său împotriva COVID-19 la un preţ cuprins între 32 şi 37 de dolari doza, un ”preţ de pandemie” care va depinde de asemenea de volumele solicitate de fiecare ţară, exprimându-şi totodată speranţa unui acces universal la vaccin, informează agenţia EFE.

”Lucrăm cu guverne din întreaga lume şi cu alte entităţi pentru a ne asigura că vaccinul va fi accesibil independent de capacitatea de plată”, a promis într-o discuţie cu investitorii consilierul delegat al companiei Moderna, Stephane Bancel.

Preţul va fi mai redus pentru acele ţări care solicită volume mari de vaccin, iar pentru o comandă ”mică”, adică una de ordinul a câteva milioane de doze, preţul va fi în intervalul menţionat, între 32 şi 37 de dolari, potrivit precizărilor companiei.

Acest preţ este superior celui de 19,5 dolari avansat de o altă companie farmaceutică americană, Pfizer, pentru vaccinul pe care aceasta îl dezvoltă împreună cu societatea germană BioNTech şi care, la fel ca în cazul vaccinului Moderna, se află la începutul fazei a treia de testare, ultima etapă a testelor clinice menite să certifice eficacitatea şi siguranţa administrării vaccinului.

Guvernul american a dublat luna trecută investiţia destinată companiei farmaceutice Moderna pentru susţinerea unui potenţial vaccin împotriva COVID-19, suplimentând cu 472 de milioane de dolari suma de 483 de milioane deja anunţată.AGERPRES/(AS – autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dădârlat)