Connect with us

ACTUALITATE

Cinci cooperative agricole vor livra lunar 15.000 de tone de legume sub brandul „Ţara Mea”

Publicat



fructe

Cinci cooperative agricole din marile bazine legumicole din ţară – judeţele Dâmboviţa, Hunedoara, Ilfov şi Olt – vor livra peste 15.000 de tone de legume lunar sub umbrela Cooperativei “Ţara Mea”, cea mai mare cooperativa agricolă din România cu peste 1.000 de fermieri.

“Suntem mândri să integrăm în familia ‘Ţara Mea’ bazinele Vidra, Lunguleţu, Hunedoara, Ilfov şi Izbiceni. Împreună, cooperativele au aproximativ 200 de membri în judeţele Ilfov, Giurgiu, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău şi dispun de peste 100 de hectare de solarii şi culturi de legume în câmp, 150 hectare de livadă şi 1.000 de hectare de culturi vegetale. Legumele de la Vidra, Lunguleţu şi Izbiceni sunt apreciate pe piaţa din toată ţara”, a declarat, luni, Florin Burculescu, preşedintele Cooperativei “Ţara Mea”, într-o întâlnire cu presa.

Acesta a precizat că intenţionează să livreze legumele preluate din aceste zone în aproape toate marile lanţuri de retail din România. El susţine că vor fi introduse standarde de cost, ceea ce va permite fermierilor să primească un preţ corect tot anul. De asemenea, legumicultorii doresc şi introducerea unor standarde fitosanitare şi de ambalaj.

Odată cu adeziunea la “Ţara Mea”, cele cinci cooperative vor beneficia de experienţa şi expertiza specialiştilor Cooperativei Agricole “Ţara Mea” şi vor avea acces la toate facilităţile. Membrii celor cinci cooperative vor livra peste 35 de sortimente de legume, precum rădăcinoase, cartofi, ardei, varză, vinete, castraveţi, salată, conopidă, ceapă, usturoi etc., o parte dintre acestea urmând să se regăsească pe piaţa din România şi în extrasezon.

Preşedintele Cooperativei “Ţara Mea” intenţionează să demareze un proiect naţional prin care fermierii să înveţe să-şi livreze în mod centralizat produsele pe care le obţin.

Producţia de legume a României a fost anul acesta cu 30% mai mică decât anul trecut, însă această scădere a fost compensată prin preţ, care a fost mai ridicat.

“Am avut anul acesta extreme de temperatură. Ziua am avut 30 de grade, iar seara 17 grade. În luna mai am avut 9 grade, iar acest stres termic a influenţat producţia. Practic, producţia de legume s-a redus anul acesta de la extremele de temperatură, însă am compensat prin preţ. De exemplu, anul acesta gogoneaua cea mai mică s-a vândut la 2 lei/kg, în timp ce anul trecut nu se vindea. Vom avea probleme la roşii din cauza tutei absolute (un dăunător grav al culturilor de roşii – n. r.) şi cred că preţul va urca. Nu sunt remedii pentru acest dăunător”, a spus preşedintele Cooperativei Vidra din judeţul Ilfov, Gheorghe Vlad.

Cooperativa “Ţara Mea”a reuşit să livreze în acest sezon peste 10.000 de tone de legume româneşti – roşii, castraveţi, ardei, ceapă – furnizate de 300 de producători din marile bazine legumicole ale ţării. Cooperativa a investit, în ultimii doi ani, aproape 1 milion de euro în ferma proprie aflată la Ciolpani, lângă Bucureşti. Aceasta are activităţi pornind de la cultivarea legumelor, procesarea lactatelor şi până la producţia de carne de porc şi pasăre, produse finite şi băcănie.

În prezent, “Ţara Mea” pregăteşte cea mai mare platformă naţională de legume, instrument online care va asigura contactul direct între fermierii locali şi hypermarketuri, fără intermediari, scopul declarat fiind reducerea la jumătate a importurilor. Brandul “Ţara Mea” livrează, încă din 1996, produse româneşti autentice, de cea mai bună calitate.

Potrivit unui studiu realizat de Cooperativa “Ţara Mea”, dat publicităţii în luna iulie, importurile de legume au crescut în România în 2019, până la o valoare de 516 milioane de euro, în topul produselor fiind legumele congelate, cartofii, morcovii, legumele păstăi uscate şi tomatele. Importul de legume a fost consemnat inclusiv în lunile iulie – august 2019, când România abundă de legume autohtone.

În 2019, importurile de legume au atins 740.000 de tone, în valoare de 516 milioane de euro, raportat la 678.318 tone şi o valoare de 424,3 milioane de euro, în 2018, arată statistica oficială. Principalii furnizori de legume au fost Olanda şi Polonia, cu peste 10.000 de tone, urmate de Turcia, Germania, Franţa, Grecia, Ungaria, Spania, Italia şi Egipt.

Pe de altă parte, exporturile au atins 121.000 de tone, în valoare de 95,6 milioane de euro.

Anul trecut, România a produs 3,57 milioane de tone de legume, în scădere faţă de anul anterior, când se atinsese un volum de 3,7 milioane de tone. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


1 Comentariu

1 Comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Ordinul care va simplifica regimul construcţiilor, semnat de ministrul Cseke Attila

Publicat

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și al Administrației, Cseke Attila, a semnat Ordinul care va simplifica regimul construcțiilor prin atestarea unor noi experți tehnici și verificatori de proiecte în construcții.

Potrivit unui comunicat al Ministerului, verificatorii de proiecte și experții tehnici au datoria de a certifica dacă, în timpul proiectării și execuției unei construcții, au fost luate măsurile necesare privind rezistența mecanică și stabilitatea unei clădiri sau siguranța acesteia în caz de incendiu ori cutremur, de exemplu.

Lucrările nu pot avansa fără aprobarea acestora, dar există o lipsă acută de experți și verificatori, majoritatea celor atestați în prezent având o vârstă de peste 70 de ani, a atras atenția ministrul Dezvoltării.

Conform acestuia, în ultimii ani, organizarea examenelor de atestare și certificare pentru noi experți și verificatori a fost blocată de cei actuali, pentru că o comisie de evaluare poate fi alcătuită doar din experții și verificatorii existenți.

„Noul ordin prevede organizarea unei comisii centrale, alcătuite din specialiști în domeniu, care stabilește subiectele examenelor și baremul de corectare, iar o altă comisie regională va asigura supervizarea examenelor și corectarea lucrărilor, pentru că, spre deosebire de reglementările în vigoare, care prevedeau organizarea examenelor numai în București, acestea vor fi organizate și în Cluj, Timișoara, Brașov, Iași și Constanța”, a precizat Cseke Attila.

Ordinul de ministru prevede obligativitatea de a organiza două examene pe an începând cu 2022, și unul în acest an, cu teste grilă, iar proba orală va fi eliminată. „Analizele au arătat că aceasta era un instrument folosit pentru a decide subiectiv dacă cei evaluați erau sau nu primiți în breaslă de experții și verificatorii actuali”, a mai spus ministrul.

Examenele vor fi anunțate cu cel puțin 45 de zile înainte, arată ordinul, și se vor putea înscrie verificatorii cu cel puțin 8 ani de experiență în domeniu, din care 3 ani în proiectare, respectiv experții cu 12 ani de experiență, din care 4 ani în proiectare.

Ministrul a mai precizat că, în prezent, în evidența ministerului sunt numai 18 experți de securitate la incendiu în București și 23 în restul țării, 24 de județe neavând niciun expert de securitate la incendiu.

Citește mai departe

ACTUALITATE

VIDEO. Moment de bucurie filmat. Buzăul a învins Parisul în finala „Cel mai bun brand de oraș din Europa”

Publicat

Primarul orașului Buzău, Constantin Toma, a anunțat că orașul a câștigat în noaptea de miercuri spre joi titlul de „Cel mai bun brand de oraș din Europa”, după ce a învins în finală Parisul.

„Titlul de <Cel mai bun brand de oraș din Europa> a revenit azi noapte Buzăului, în cea mai importantă competiție de branduri din lume <Transform Awards>, ținută la Londra! Am învins în finală Parisul, ceea ce este incredibil!”, a scris pe Facebook joi dimineață Constantin Toma.

„Este un premiu pentru toți buzoienii și vă mulțumesc din tot sufletul pentru echipa formidabilă pe care o facem împreună. Hai să facem Buzăul Mare!”, a mai scris primarul.

Gala „Transform Awards” este organizată de publicația internațională Transform magazine, una dintre cele mai mari publicații care se ocupă de studiul și promovarea brandurilor la nivel mondial, a mai anunțat pe Facebook edilul din Buzău. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Interes scăzut pentru examenul de Bacalaureat

Publicat

Doar 77% dintre elevii care au terminat liceul anul acesta s-au înscris pentru examenul de Bacalaureat, interesul fiind mult mai scăzut decât anul trecut, atât în procente, cât și în valoare absolută, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Potrivit ministrului Educației, anul acesta s-au înscris la examenul de Bacalaureat doar 114.163 de absolvenți de clase terminale din promoția curentă. Lor li se adaugă 19.520 de candidați înscriși la examenul de Bacalaureat din promoții anterioare. Interesul este, însă, scăzut.

„Raportat la totalul promoției curente (…) procentul este de 77%. (…) Mic. Anul trecut a fost tot an de pandemie și procentul celor înscriși raportat la promoția curentă a fost de 83%”, a spus ministrul, la TVR.

În plus, potrivit lui Cîmpeanu, anul trecut, nu doar procentual numărul elevilor înscriși la examenul de Bacalaureat a fost mai mare, ci și în valoare absolută. Și numărul elevilor din promoții anterioare a fost mai mare anul trecut – peste 31.000, față de anul acesta – doar 19.520.

Întrebat cine sunt, în mod special, elevii care nu s-au mai înscris pentru a susține Bacalaureatul, Sorin Cîmpeanu a spus că a solicitat o analiză în acest sens.

„Am solicitat să facem o analiză pentru că rezultatul este foarte important. Cu siguranță cei care nu s-au înscris fie nu au dorit să se înscrie, au renunțat la educație, (…) după cum sunt și alții care au dorit susțină examenul de Bacalaureat, dar chiar dacă am flexibilizat încheierea mediilor (…) nu au reușit să își încheie situațiile școlare”, a mai spus Cîmeanu,

El a menționat că ar vrea să creadă că nu au fost cadre didactice care să nu fi dat note de trecere elevilor, tocmai pentru ca aceștia să nu intre în examenul de Bacalaureat. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Legea împotriva homofobiei. Italia este un “stat laic”, răspunde Draghi la criticile Vaticanului

Publicat

Şeful guvernului italian Mario Draghi a subliniat că Italia este un “stat laic” şi că parlamentul său este suveran, replicând astfel oficial criticilor formulate de Vatican la adresa unui proiect de lege vizând lupta împotriva homofobiei, relatează France Presse.

“Suntem un stat laic, nu un stat confesional”, a declarat Mario Draghi în faţa Senatului, salutat cu aplauze. “Parlamentul este, desigur, liber să dezbată şi să legifereze”, a adăugat el.

Într-o “notă verbală” diplomatică foarte neobişnuită transmisă Italiei, Vaticanul s-a opus formulărilor dintr-un proiect de lege italian consacrat luptei împotriva homofobiei.

Nota afirmă de fapt că unele părţi ale textului contravin unui Concordat în vigoare între Italia şi Sfântul Scaun, pentru că ele “reduc libertatea Bisericii catolice” în materie de organizare şi exercitare a cultului, precum şi “deplina libertate” de exprimare şi de gândire consimţită în rândul credincioşilor şi al asociaţiilor catolice.

Proiectul de lege italian urmăreşte să pedepsească acţiunile de discriminare şi de incitare la violenţă împotriva homosexualilor, lesbienelor, persoanelor transgender şi a celor cu dizabilităţi.

Documentul nu scuteşte şcolile catolice italiene de obligaţia de a participa la activităţi pentru ziua naţională împotriva homofobiei care va fi stabilită la 17 mai.

“Sistemul nostru juridic conţine toate garanţiile pentru ca legile să respecte întotdeauna principiile constituţionale şi angajamentele internaţionale, inclusiv Concordatul cu Biserica”, a asigurat Mario Draghi în faţa senatorilor.

“Laicitatea nu înseamnă indiferenţa statului faţă de fenomenul religios, laicitatea înseamnă protejarea pluralismului şi a diversităţii culturale”, a apreciat el.

Textul cu privire la “măsurile de prevenire şi luptă împotriva discriminărilor şi a violenţei pe motive de sex, gen, orientare sexuală, identitate de gen şi handicap”, propus de deputatul Partidului Democrat (centru-stânga) Alessandro Zan, a fost aprobat de Camera Deputaţilor în noiembrie. El este în prezent dezbătut în Senat.

Italia şi Vaticanul îşi normalizaseră relaţiile prin acordurile de la Latran în 1929, după 60 de ani de criză. Acestea cuprind un Concordat care a fost revizuit în 1984 pentru a pune capăt în special statutului particular al religiei catolice, care nu mai este religie de stat în Italia.AGERPRES

Citește mai departe