Polonia va fi nevoită să ia în calcul înăsprirea restricţiilor legate de COVID-19 dacă numărul zilnic al noilor cazuri va depăşi 7.000, a anunţat luni ministrul sănătăţii polonez, în contextul în care guvernul a avertizat că numărul infectărilor se dublează în fiecare săptămână, transmite Reuters.

”Dacă la finalul lui octombrie suntem la un nivel mediu de peste 7.000 de cazuri noi pe zi, atunci va trebui să luăm în considerare adoptarea unor măsuri mai restrictive. La începutul lui noiembrie vor fi luate decizii”, a declarat Adam Niedzielski, citat de agenţia de presă poloneză PAP.

Totuşi, Niedzielski a subliniat că guvernul polonez nu ia deocamdată în calcul un lockdown.

Polonia a raportat sâmbătă peste 6.000 de noi cazuri zilnice de COVID-19

Pentru prima dată începând din mai, Polonia a raportat sâmbătă peste 6.000 de noi cazuri zilnice de COVID-19.

Viceministrul sănătăţii Waldemar Kraska a afirmat luni, la postul public de radio, că numărul zilnic al noilor cazuri este în creştere cu 90% faţă de acum o săptămână.

”Rezultatele pe care le avem luni nu reflectă în ce etapă a pandemiei ne aflăm în prezent, ele sunt mereu mai mici … dar mai important este acest trend ascendent puternic şi nivelul său, care se menţine şi în prezent este la peste 90% comparativ cu săptămâna trecută”, a spus el.

Europa Centrală şi de Est, unde ratele vaccinării anti-COVID-19 sunt inferioare celor din vestul continentului, a înregistrat în ultimele săptămâni o recrudescenţă a contaminărilor cu SARS-CoV-2, autorităţile cerând populaţiei să se vaccineze şi pronunţându-se pentru restricţii mai dure. Agerpres

Incidența cazurilor de Covid în Capitală a ajuns luni la 16,24 la mie, în scădere pentru a treia zi consecutiv.

Potrivit DSP București, incidența Covid în Capitală este luni de 16,24 la mie.

Duminică, incidența a fost de 16,38, sâmbătă de 16,53, iar vineri de 16,54 la mia de locuitori.

Recent, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a respins propunerea INSP de introducere a carantinei în București și județul Ilfov. Anterior, propunerea fusese respinsă și de grupul tehnico-științific din subordinea CNSU.

Comitetul a decis, însă, intensificarea controalelor privind respectarea măsurilor de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19.

(sursa: Mediafax)

Ministrul german de interne, Horst Seehofer, a apreciat duminică drept „legitimă” dorinţa ţărilor de a-şi proteja frontierele, în timp ce unele state europene solicită ajutorul UE pentru ridicarea de garduri de sârmă ghimpată şi a împiedica astfel sosirea în masă a migranţilor, potrivit France Presse.

Polonia a cerut astfel 350 milioane de euro şi a mobilizat mii de soldaţi la frontieră pentru a construi un asemenea gard la frontiera sa cu Belarus.

Întrebat despre necesitatea unei astfel de bariere construite de Polonia, ministrul de interne german a declarat publicaţiei Bild:”Ni se pare legitimă protejarea frontierei externe (a UE) într-un mod care să împiedice trecerile clandestine”.

Mii de migranţi, originari în cea mai mare parte din Orientul Mijlociu, au încercat să traverseze frontiera începând din luna august, într-un aflux de migranţi pe care UE îl suspectează că ar fi provocat de Belarus ca răspuns la sancţiunile impuse de blocul comunitar.

Lituania a lansat de asemenea construirea unui gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei sale cu Belarus, în timp ce miniştrii de interne din 12 ţări ale blocului comunitar (Austria, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Grecia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) au scris la 7 octombrie Comisiei Europene pentru a cere UE finanţarea acestor construcţii.

Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a răspuns vineri că Uniunea Europeană nu va finanţa „garduri de sârmă ghimpată şi ziduri” la frontiere.

Seehofer a avertizat duminică de asemenea că controalele la frontiera cu Polonia vor fi întărite şi că forţe de poliţie consolidate cu 800 de persoane au fost deja desfăşurate pentru aceasta.

Şi „dacă este necesar, sunt gata să le întăresc încă şi mai mult”, a asigurat el.

Potrivit cifrelor Ministerului de Interne german, circa 5.700 de persoane au traversat ilegal frontiera între Polonia şi Germania de la începutul anului.

Un presupus traficant de migranţi a fost arestat sâmbătă după ce 31 de migranţi clandestini provenind din Irak au fost descoperiţi într-o dubă în apropiere de frontiera poloneză.

Seehofer, care a exclus închiderea frontierei cu Polonia, i-a scris omologului său polonez, Mariusz Kaminski, săptămâna trecută pentru a-i propune sporirea patrulelor comune de-a lungul frontierei în faţa numărului în creştere de migranţi.

Kaminski a răspuns că Polonia va „sprijini pe deplin” astfel de măsuri, notează AFP. AGERPRES

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis, duminică, reluarea activităţii în opt unităţi şcolare din Capitală, a anunţat purtătorul de cuvânt al Prefecturii Bucureşti, Mariana Stancu-Ţipişcă.

„Astăzi a avut loc şedinţa Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, au fost adoptate două hotărâri (…).

S-au reglementat situaţii diferite în sensul că, prin hotărârea numărul 77 din 24.10, s-au reglementat situaţiile apărute în urma intrării în vigoare a hotărârii de guvern care a modificat celălalt act normativ referitor la prelungirea stării de alertă, şi cea de-a doua hotărâre a Comitetului se referă la reluarea activităţii pentru unele unităţi şcolare din Municipiului Bucureşti.

Este vorba şi despre unităţi şcolare private şi publice, respectiv: Şcoala Gimnazială ‘Vasile Alecsandri’, Liceul Tehnologic ‘Sf. Pantelimon’, Şcoala postliceală sanitară ‘Sf. Vasile cel Mare’, Şcoala Gimnazială ‘Just4kids’, Colegiul Naţional ‘Gheorghe Lazăr’, Şcoala Giminazială 167, Liceul Teoretic ‘Marin Preda’ şi Colegiul Tehnic ‘Iuliu Maniu'”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Prefecturii Bucureşti.

Mariana Stancu-Ţipişcă a explicat că elevii care sunt în vacanţă nu îşi vor relua activitatea în aceste şcoli, ci doar profesorii.

„Nu se întorc elevii, dacă ei sunt în vacanţa şcolară dispusă prin ordinul ministrul Educaţiei. Se întorc cadrele didactice care vor desfăşura alte activităţi, pentru că în unităţile de învăţământ publice şi private, pe lângă activităţile şcolare, activităţile de cursuri, se desfăşoară şi alte activităţi, activităţi specifice procesului de învăţământ, activităţi conexe. Iar reluarea activităţii pentru aceste activităţi şcolare se impunea simetric tot printr-un act prin care le-a fost sistată sau suspendată activitatea pentru acel interval”, a informat Mariana Stancu-Ţipişcă.

Întrebată despre situaţia şcolilor particulare din Bucureşti, purtătorul de cuvânt al Prefecturii a precizat că, dacă acestea nu au ” reglementată vacanţa”, atunci primesc elevi.

„La acest moment, elevii din unităţile şcolare publice sunt în vacanţă, pentru că, printr-un ordin al ministrului Educaţiei, s-a dispus, prin derogare sau prin modificarea altui ordin al ministrului Educaţiei care prevedea structura anului şcolar, s-a dispus o vacanţă pentru perioada care începe de pe 25 octombrie. Şcolile private nu au intrat sub incidenţa ordinului ministrului Educaţiei care a reglementat o perioadă de vacanţă începând cu 25 octombrie. Vacanţa a fost instituită prin ordinul ministrului Educaţiei doar pentru unităţile şcolare publice”, a mai spus Mariana Stancu-Ţipişcă. AGERPRES