DIICOT a anunţat vineri că a admis plângerile depuse de şase persoane şi a dispus redeschiderea urmării penale faţă de foştii şefi ai Jandarmeriei în dosarul “10 august”, dar şi faţă de Speranţa Cliseru – fost prefect al Capitalei.

Decizia de redeschidere a dosarului a fost luată miercuri, 14 aprilie, de către procurorul şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, însă a fost anunţată presei vineri, în aceeaşi zi în care un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus redeschiderea anchetei, la cererea unui protestatar rănit în timpul evenimentelor din 10 august 2018.

Potrivit unui anunţ al DIICOT, procurorul şef adjunct a admis plângerile formulate de către şase petenţi şi a dispus redeschiderea urmăririi penale faţă de foştii şefi ai Jandarmeriei, dar şi în cazul Speranţei Cliseru – fost prefect al Capitalei.

Astfel, a fost redeschisă urmărirea penală:

* sub aspectul săvârşirii de către maiorul Laurenţiu Valentin Cazan a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals;

* sub aspectul săvârşirii de către colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş şi colonelul Ionuţ Cătălin Sindile a infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă;

* sub aspectul săvârşirii de către Speranţa Cliseru a infracţiunilor de fals intelectual şi favorizarea făptuitorului.

De asemenea, procurorul şef adjunct al DIICOT a dispus infirmarea în parte a ordonanţei din data de 26.06.2020 emisă în dosarul “10 august” cu privire la dispoziţiile de:

* clasare a cauzei sub aspectul săvârşirii de către suspecţii maior Laurenţiu Valentin Cazan, colonel Gheorghe Sebastian Cucoş şi colonel Ionuţ Cătălin Sindile a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă, raportat la stările de fapt reţinute în cuprinsul ordonanţei de continuare a urmăririi penale nr. 18/2018 din 20.09.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare;

* clasare a cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de participaţie improprie la fals intelectual şi participaţie improprie la uz de fals, raportat la stările de fapt reţinute în cuprinsul ordonanţei nr. 18/D/2018 a PÎCCJ – Secţia Parchetelor Militare prin care la data de 12.09.2018 s-a dispus extinderea urmăririi penale;

* clasare a cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, respectiv complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă, raportat la stările de fapt pentru care s-a dispus extinderea urmăririi penale la data de 23.04.2019 prin ordonanţa nr. 18/D/2018 a PÎCCJ – Secţia Parchetelor Militare.

Totodată, s-a dispus redeschiderea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de participaţie improprie la fals intelectual şi participaţie improprie la uz de fals, respectiv complicitate la abuz în serviciu, respectiv complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

Ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale trebuie însă confirmată de un judecător de la Tribunalul Bucureşti.

Curtea de Apel Bucureşti a decis vineri redeschiderea anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei în dosarul “10 august”, după ce a fost admisă o plângere a unui protestatar.

Este vorba despre Ioan Crăciuneanu, care a fost gazat şi ameninţat de jandarmi la mitingul din Piaţa Victoriei, iar o grenadă de mână cu efect iritant lacrimogen a căzut lângă el şi l-a rănit la picior.

Decizia a fost luată într-un proces separat de dosarul în care Tribunalul Bucureşti a respins, pe 2 martie 2021, o solicitare de redeschidere a anchetei făcută de fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu.

În urma acestei decizii, care este definitivă, procurorii vor redeschide urmărirea penală împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române.

De asemenea, va fi redeschisă urmărirea penală şi în cazul comisarului-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI. AGERPRES

Un incendiu a izbucnit, vineri seară, la Spitalul Județean de Urgență Bacău. Au ars izolația unor conducte și deșeuri.

Pompierii militari băcăuani au fost anunțați că pe casa scării a Spitalului Județean de Urgență Bacău, la etajele superioare, este fum.

„La sosirea forțelor de intervenție s-a constat că fumul provenea dintr-un canal tehnic, cu suprafața de aproximativ 120 centimetri pătrați, prin care trec conductele de termoficare”, transmit pompierii.

Incendiul a fost lichidat, iar în urma acestui au ars izolația conductelor și deșeuri.

Nu s-au înregistrat victime și nu s-au evacuat persoane, conform ISU Bacău.

Pompierii vor rămâne la fața locului pentru a se asigura că nu mai există niciun risc.

Sursă: Mediafax

Carantina zonală se prelungește cu 7 zile pentru orașul Popești-Leordeni, județul Ilfov, începând de vineri de la ora 22.00.

Potrivit Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Ilfov, rata de infectare în Popești-Leordeni a ajuns la 7.77 cazuri la mia de locuitori.

Astfel, șeful DSU, Raed Arafat, a emis ordinul privind prelungirea carantinei zonale în Popești-Leordeni, județul Ilfov, începând de vineri ora 22.00, pentru o perioadă de 7 zile, până la data de 23 aprilie, ora 22.00.

În ce privește localitățile ilfovene 1 Decembrie, Tunari, cu satele aparținătoare Tunari și Dimieni, și Glina, cu satele aparținătoare Glina, Cățelu și Manolache, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Ilfov anunță încetarea carantinei, în condițiile în care rata de infectare a coborât.

Sursă: Mediafax

Portugalia a decis să reia legăturile aeriene cu Marea Britanie şi Brazilia, suspendate de la sfârşitul lui ianuarie, însă călătoriile în scop turistic rămân interzise, a anunţat vineri guvernul de la Lisabona, transmite AFP.

Cursele aeriene spre şi dinspre Brazilia şi Marea Britanie se vor relua, dar numai pentru călătoriile ‘esenţiale’, a informat Ministerul de Interne, precizând că este vorba despre deplasările realizate ‘din motive profesionale, de studii, de reunire familială, din motive de sănătate sau din raţiuni umanitare’.

După ce a fost lovită de un val epidemic violent la începutul anului, Portugalia va intra luni în etapa a treia a unui plan de relaxare graduală a restricţiilor, a confirmat joi seară prim-ministrul Antonio Costa.

El explicase deja că vor fi menţinute încă cel puţin 15 zile controalele la frontiera cu Spania, ca şi obligaţia pentru călătorii ce sosesc în Portugalia să prezinte un test negativ şi chiar să intre în carantină.

Portugalia va continua, aşadar, să ceară intrarea în carantină timp ce 14 zile pentru călătorii veniţi din ţări cu rate de incidenţă de peste 500 de cazuri de infectare cu coronavirus la 100.000 de locuitori, situaţie în care se află, printre altele, Brazilia şi Africa de Sud, dar şi Franţa sau Olanda.

Potrivit Ministerului de Interne, călătoriile din ţări cu incidenţă de peste 150 de cazuri la 100.000 de locuitori – precum Spania, Germania sau Italia – vor fi de asemenea limitate la cele considerate esenţiale.

În plus, toţi călătorii care vor sosi în Portugalia cu avionul vor trebui să prezinte un test PCR negativ la coronavirus.

Cu excepţia a vreo zece municipalităţi, Portugalia va continua relaxarea restricţiilor conform planului, luni urmând să se redeschidă restaurante, centre comerciale, săli de spectacole, licee şi universităţi.

Acesta este a treia etapă din cele patru de ridicare treptată a restricţiilor sanitare, începută la mijlocul lui martie după două luni de lockdown general pentru limitarea valului al treilea al epidemiei.

Numărul de cazuri noi de infectare cu coronavirus depistate zilnic s-a stabilizat în jurul a 500, faţă de un vârf de aproape 13.000 la sfârşitul lunii ianuarie. Numărul bolnavilor de COVID-19 spitalizaţi a scăzut sub 500 pentru prima dată din septembrie trecut.AGERPRES