Connect with us

ECONOMIE

Cinci state membre, inclusiv România, au primit tranşa de 8,5 miliarde euro din împrumutul acordat de Comisia Europeană

Publicat

comisia europeana

Comisia Europeană a plătit marţi a treia tranşă, în valoare de 8,5 miliarde de euro, din împrumutul acordat în cadrul instrumentului SURE, către cinci state membre, se arată într-un comunicat al Executivul comunitar.

Astfel, România a primit trei miliarde de euro, Belgia – două miliarde de euro, Ungaria – 200 de milioane de euro, Portugalia – trei miliarde de euro iar Slovacia – 300 de milioane de euro.

Până acum, 15 state membre au primit aproximativ 40 miliarde de euro din împrumutul acordat în cadrul instrumentului SURE. După finalizarea tuturor plăţilor, România va primi 4,1 miliarde de euro, Belgia – 7,8 miliarde de euro, Ungaria – 504 de milioane de euro, Portugalia – 5,9 miliarde de euro iar Slovacia – 631 de milioane de euro, a informat Comisia Europeană.

Luna trecută, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat că banii de la UE vor fi folosiţi pentru finanţarea deficitului generat de măsuri precum şomajul tehnic sau programul flexibil de muncă.

Caracteristicile împrumutului acordat României sunt următoarele: perioada de tragere a sumelor împrumutului este de 18 luni de la data intrării în vigoare a Deciziei Consiliului Uniunii Europene (respectiv până la sfârşitul lunii martie 2022); împrumutul poate fi disponibilizat în maximum 8 tranşe; valoarea tranşelor şi calendarul de disponibilizare vor fi stabilite de Comisie, prin consultare cu statul membru; maturitatea medie a împrumutului este de 15 ani; împrumutul va fi acordat în aceiaşi termeni financiari în care Comisia s-a împrumutat de pe piaţă pentru disponibilizarea acestuia, la care se adaugă eventuale costuri/cheltuieli efectuate de Comisie pentru contractarea respectivei finanţări. Având în vedere reputaţia Uniunii Europene, susţinută şi întărită în cadrul acestui instrument prin mecanismul de garantare de către statele membre, împrumutul contractat va fi la costuri avantajoase.

Alături de România, în cadrul acestui instrument au accesat finanţare alte 15 state membre, printre care Italia, Spania, Polonia, Portugalia, Belgia. În cadrul acestui instrument UE a pus la dispoziţie 100 de miliarde de euro. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

Ministerul Finanţelor vrea să împrumute peste 5 miliarde de lei în luna decembrie

Publicat

bani 1 1000x600.jpg

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna decembrie a anului 2022, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,4 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 630 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,03 de miliarde de lei, este cu 245 de milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în noiembrie, de 4,785 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, instituţia a programat, în decembrie, o licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, în data de 8 decembrie, pentru o emisiune în valoare de 200 milioane de lei, cu scadenţa în 29 noiembrie 2023.

De asemenea, pe parcursul lunii decembrie vor fi lansate 11 emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,2 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (630 milioane de lei în total).

Astfel, au fost programate 10 licitaţii pentru emisiuni de 400 de milioane de lei – în zilele de 5 decembrie (două licitaţii), 8 decembrie, 12 decembrie (două licitaţii), 15 decembrie (două licitaţii), 19 decembrie (două licitaţii), şi 22 decembrie, şi pentru o emisiune de 200 milioane lei, în 22 decembrie. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Salariile bugetarilor se majorează cu 10% de la 1 ianuarie 2023. Ce se va întâmpla cu salariile demnitarilor

Publicat

bani 1 1000x600.jpg
fotografie cu caracter ilustrativ

Salariile bugetarilor se va majora cu 10%, de la 1 ianuarie 2023, faţă de nivelul din decembrie 2022, dar fără a depăşi grila, iar indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţin la nivelul de la finalul acestui an, potrivit unui Proiect de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicat marţi de Ministerul Finanţelor.

„Art. I. – (1) Prin derogare de la prevederile alin. (2) al art. 12 din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăşi valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu 2.500 lei”, se arată în proiectul menţionat.

În document se precizează că pentru personalul nou încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, pentru care nu există funcţie similară în plată, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară se stabileşte la nivelul reglementat pentru anul 2022 în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă.

Salariile bugetarilor se majorează cu 10% de la 1 ianuarie 2023. Salariile demnitarilor rămân la nivelul anului 2022

De asemenea, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, cu excepţia soldei de grad şi a salariilor de grad, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Pe de altă parte, conform proiectului, „prin derogare de la prevederile alin. (1) al art. 13 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2022”.Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Care au fost cele mai căutate locuri de muncă în 2022. Top domenii căutate de români

Publicat

oameni

Care au fost cele mai căutate locuri de muncă în 2022. Pozițiile de inginer, contabil și șofer se află în topul preferințelor românilor. Cu aproximativ 25.000 de căutări, locurile de muncă de acasă continuă să rămână atractive pentru cei care vor să se angajeze.

Aproape 8,5 milioane de căutări au fost făcute, de la începutul anului, pe eJobs.ro, de către candidații aflați în căutarea unui loc de muncă. Cu o medie de 35.000 de joburi nou postate în fiecare lună, 2022 a fost cel mai bun an pentru piața muncii din acest punct de vedere, în timp ce numărul de aplicări atrase ajunge la aproximativ 10 milioane până în acest moment.

Care au fost cele mai căutate locuri de muncă în 2022. An bun pe piața muncii

„Pentru că a fost un an bun nu doar din perspectiva numărului de locuri de muncă scoase în piață, ci și din perspectiva salariilor oferite, am văzut multe mișcări în segmentul de specialiști, care au avut parte de o plajă foarte generoasă pentru negocieri salariale, dar și în cel al candidaților aflați la început de carieră, respectiv cei din categoria 18-24 de ani. Ei au fost mai activi decât oricând, atât din punctul de vedere al prospectării pieței, cât și al aplicărilor efective”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Cu 58.000 de căutări pe site, joburile de inginer au fost cele mai căutate anul acesta, vârfurile de categorie fiind inginerii constructori, inginerii mecanici și inginerii de instalații. Contabilii ocupă locul secund în același clasament, cumulând 39.000 de căutări.

Urmează șoferii, pentru care sunt raportate peste 33.000 de interogări ale candidaților.

Care au fost cele mai căutate locuri de muncă în 2022. Lucrul de acasă, în continuare căutat, chiar și după pandemie

Salariul mediu net al celor care lucrează în inginerie este 4.500 de lei, 3.900 de lei pentru angajații din contabilitate și 3.500 de lei pentru cei din transporturi / distribuție. Tot pentru aceleași domenii, angajatorii au postat anul acesta peste 100.000 de joburi. Cele mai multe au fost pentru șoferi (48.000 de poziții), urmați de ingineri (28.000) și contabili (25.000).

„Un loc important îl ocupă în continuare locurile ce permit munca de acasă, acestea adunând nu doar un număr mare de căutări, ci și o cotă de 13,1% din totalul de aplicări anuale, respectiv 1,3 milioane, nivel similar cu cel înregistrat în 2021.

Interesant este faptul că, în ciuda previziunilor de la începutul anului, 2022 a dovedit că și angajatorii au rămas deschiși la ideea de joburi remote, de vreme ce numărul de poziții postate a fost cu aproximativ 25% mai mare decât anul trecut”, spune Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare.

Alte poziții care au generat peste 10.000 de căutări în parte au fost cele de manager, economist ori specialist în resurse umane. Lor li se alătură și cuvinte cheie care indică interesul pentru anumite domenii precum resurse umane, call center sau vânzări. Finalul acestui an arată, totuși, o scădere a interesului pentru joburile de inginer și pentru cele part time și remote, dar marchează, în schimb, creșteri pentru contabili, șoferi și economiști.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ECONOMIE

Avertisment. Europa s-ar putea confrunta cu o criză a gazelor în iarna 2023-2024

Publicat

aragaz gaz.jpg

Europa va fi nevoită să facă faţă unei crize a aprovizionării cu gaze în următoarele luni, datorită rezervelor considerabile, asta deși continentul s-ar putea confrunta cu o criză energetică mai mare în următoarea iarnă, a avertizat şeful Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), Fatih Birol, transmite AP.

Excluzând evenimentele neprevăzute, „Europa va depăşi această iarnă cu unele dificultăţi economice şi sociale”, în urma rezultatului eforturilor de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti şi a majorării costurilor cu energia, din cauza războiului din Ucraina.

Dar „următoarea iarnă va fi dificilă”, a apreciat directorul general al IEA la o conferinţă organizată la Berlin.

Acesta susţine că livrările de gaze ruseşti către Europa ar putea fi oprite complet anul viitor, în timp ce cererea din China pentru gaze naturale lichefiate (GNL) pare să se redreseze, în urma revenirii economiei după pandemie.

IEA previzionează că noile capacităţi de gaze care vor fi disponibile în 2023 se vor situa la cel mai redus nivel din ultimele două decenii.

„Acesta este motivul pentru care Europa trebuie să se pregătească acum pentru anul viitor”, a declarat Birol, adăugând că solidaritatea în rândul statelor europene reprezintă cheia.

Avertisment. Rusia se poate aştepta să simtă unele efecte costisitoare ale opririi achiziţiilor de energie

Şeful IEA consideră că Rusia se poate aştepta să simtă unele efecte costisitoare ale opririi achiziţiilor de energie de către cumpărătorii din Europa, în urma invadării Ucrainei.

Înainte de război, Rusia livra 75% din gaze şi 55% din petrolul de care avea nevoie Europa, de aceea Moscova este nevoită să găsească acum alte pieţe pentru exporturile sale de energie, a explicat Birol.

Acesta crede că „Rusia va pierde bătălia cu energia”, iar calculele IEA arată că până în 2030 Moscova va pierde venituri de aproximativ 1.000 miliarde de dolari din cauza războiului declanşat în Ucraina.

Deşi criza din energie afectează sever statele în curs de dezvoltare, şeful IEA susţine că le va ajuta să accelereze tranziţia la soluţii alternative pentru combustibilii fosili, dar va fi necesară majorarea investiţiilor. Agerpres

Citește mai departe