Connect with us

EVENIMENT

Cine nu are nevoie de test negativ la intarea în România. Precizările CNSU

Publicat



Comitetul Național pentru Situații de Urgență anunță categoriile de persoane care nu au nevoie de test negativ Covid-19 la intrarea în România. Printre acestea se numără copiii cu vârste sub 3 ani sau persoanele imunizate de cel puțin zece zile. Deciziile intră în vigoare din 12 februarie.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență anunță o altă decizie, menită să o completeze pe cea anterioară legată de lista țărilor cu risc epidemiologic și obligativitatea testului negativ, conform Mediafax.

Astfel, sunt precizate categoriile exceptate de la prevederi:

– copii cu vârsta mai mică sau egală de 3 ani

– persoane care au efectuat vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2, inclusiv cea de a 2-a doză și pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la administrarea celei de a 2-a doză până la data contactului direct sau până la data intrării în România. Dovada efectuării vaccinului, inclusiv data administrării celei de a 2-a doze se realizează prin intermediul documentului emis de unitatea sanitară care l-a administrat, din România sau din afara țării.

– persoanele care au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare intrării în țară, fapt dovedit prin documente medicale sau prin verificarea bazei de date Corona-forms și pentru care au trecut cel puțin 14 zile de la data confirmării până la intrarea în țară

– conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;

– conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului

– conducătorii auto prevăzuți la lit. a) şi lit. b) care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;

– piloții de aeronave şi personalul navigant

– membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la București, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora

– personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020

– personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

– personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre
voiajuri

– lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi.

Măsurile intră în vigoare începând cu data de 12 februarie, ora 00.00.

Anterior, Comitetul Național pentru Situații de Urgență anunțase lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat. Cei care vin din statele de pe listă intră în carantină acasă sau la locația declarată pentru 14 zile. De asemenea, a fost introdusă și obligația testului negativ la Covid la intrarea în România.

Pe listă sunt Portugalia, Gibraltar, Andorram, Israel, Spania, Insulele Turks si Caicos, Muntenegru, Cehia, Monaco, Slovenia, Statele Unite ale Americii, Liban, San Marino, Marea Britanie, Letonia, Lituania, Seychelles, Panama, Estonia, Aruba, Emiratele Arabe Unite, Sint Maarten, Irlanda, Slovacia, Malta, Puerto Rico, Saint Lucia, Suedia, Franța, Saint Vincent si Grenadine, Olanda, Albania, Guernsey, Columbia, Brazilia, Serbia, Bahrain, Chile, Luxemburg, Elveția, Italia, Argentina, Belgia, Uruguay, Liechtenstein, Georgia, Bolivia, Eswatini, Maldive, Kosovo, Tunisia, Insulele Falkland, Austria, Peru, Belarus, Germania, Cipru, Africa de Sud, Cabo Verde, Polonia, Rusia, Republica Dominicana, Canada, Croația, Macedonia de Nord, Kuweit și Malaezia.

Pe lângă actualizarea listei statelor cu risc epidemiologic a fost introdusă și obligația ca la intrarea în România, persoanele care sosesc din țările/zonele/teritoriile cu risc epidemiologic ridicat să prezinte certificatul unui test negativ RT-PCR pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de data intrării în țară.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

Percheziţii DIICOT în Bacău, Alba şi Hunedoara, la traficanţi de migranţi. Sunt vizaţi cetăţeni indieni şi români

Publicat

Procurorii DIICOT au efectuat, luni, opt percheziţii în judeţele Bacău, Alba şi Hunedoara, la persoane de naţionalitate indiană şi română suspecte de constituirea unui grup infracţional organizat şi trafic de migranţi.

Potrivit unui comunicat de presă al DIICOT, remis AGERPRES, în perioada decembrie 2019 – martie 2020, un cetăţean indian a constituit, împreună cu alte persoane, printre care şi români, un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi de naţionalitate indiană, grup aflat în legătură cu o reţea transfrontalieră de trafic de migranţi pe ruta Turcia – Bulgaria- Serbia – România.

“Caracterul organizat al acestei reţete infracţionale rezultă din modul în care se desfăşura activitatea infracţională, începând de la recrutarea migranţilor, transportul acestora pe teritoriul mai multor state, preluarea lor dintr-un stat în altul şi adăpostirea pe teritoriul mai multor state, din modul în care era organizat sistemul de plată, din numărul mare de persoane implicate în activitatea infracţională, aflate pe teritoriul mai multor state, fiecare cu atribuţii determinate în această activitate, între toţi aceştia existând o coeziune psihică specifică grupului infracţional organizat. În ceea ce priveşte recrutarea migranţilor de origine indiană s-au evidenţiat două modalităţi, fie aceştia erau recrutaţi direct din India, traversând teritoriul mai multor state până în Serbia unde treceau frontiera, în mod ilegal, în România, fie erau recrutaţi în mod direct, de pe teritoriul României, unde ajungeau în mod legal, cu viză de muncă”, susţin procurorii DIICOT.

Migranţii ar fi fost constituiţi din două categorii de persoane: cetăţeni indieni sosiţi legal în Serbia, prin intermediul curselor aeriene, traficaţi în România prin zona verde şi, ulterior, trecuţi fraudulos în Ungaria şi cetăţeni indieni aflaţi în România cu vize legale de muncă, racolaţi în scopul accesării în mod fraudulos a statelor europene şi traficaţi în acest sens de membrii grupării, se arată într-un comunicat al IGPR.

Migranţii care treceau ilegal frontiera în România erau preluaţi de membrii grupării aflaţi pe teritoriul României, transferaţi şi adăpostiţi în locaţii închiriate pe raza municipiului Bucureşti, înainte de organizarea transportului cu destinaţia Europa de Vest, via Ungaria-Austria -Germania.

“Din probatoriul administrat în cauză, s-a constatat faptul că, de regulă, migranţii erau transferaţi din Bucureşti spre zonele limitrofe frontierei de vest, fiind adăpostiţi temporar, în locaţii închiriate pe raza judeţelor Arad şi Timiş. Ulterior, din aceste locaţii erau preluaţi şi ascunşi în autoturisme în vederea trecerii frauduloase a frontierei de stat a României. Dacă în ceea ce priveşte recrutarea, transferul, adăpostirea migranţilor de naţionalitate indiană, aceste acţiuni erau realizate de membri ai grupului infracţional organizat, cetăţeni indieni, în transportul efectiv al migranţilor peste frontiera de stat a României sunt implicaţi alţi membri ai grupului infracţional organizat care erau, de regulă, cetăţeni de români”, se menţionează în comunicatul DIICOT.

Procurorii au reţinut 4 incidente de traficare ilegală a migranţilor indieni, cu peste 30 de migranţi ilegali, o parte dintre aceştia fiind depistaţi la graniţa româno-ungară, ascunşi în mijloace de transport marfă, în condiţii care le-ar fi putut pune vieţile în pericol.

“La data de 4 noiembrie 2020, unul dintre liderii indieni ai grupării infracţionale a fost reţinut şi ulterior arestat în cauză. La data de 8 ianuarie 2021, acelaşi lucru s-a întâmplat cu privire la al doilea lider indian al grupării”, precizează IGPR.

În ceea ce priveşte sumele de bani percepute migranţilor, acestea erau cuprinse între 3.000 şi 6.000 de euro, în funcţie de ţara de destinaţie.

În urma percheziţiilor, au fost ridicate 20 telefoane mobile utilizate de persoanele suspecte, un pistol cu mecanism de acţionare pe gaze şi cartuşe metalice interzis la deţinere, sumele de 4.000 lei, 445 euro, 600 lire sterline, 3 pliculeţe cu seminţe de cânepă şi instrucţiuni de plantaţie cannabis indoor, precum şi numeroase înscrisuri cu valoare probatorie.

La sediul DIICOT – Structura Centrală, vor fi conduse, în vederea audierii, un număr de 7 persoane.

Acţiunea a beneficiat de sprijinul poliţiştilor de frontieră, al ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Birourilor de Combatere a Criminalităţii Organizate din Alba şi Bacău şi al unei echipe de poliţişti din cadrul EUROPOL.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Taximetrist din Bistrița Năsăud acuzat că a tâlhărit un client, reţinut pentru 24 de ore

Publicat

Un taximetrist din oraşul Năsăud este acuzat de poliţişti că i-ar fi sustras unui client portofelul cu acte şi bani, motiv pentru care acesta a fost reţinut pentru 24 de ore şi plasat în arestul Poliţiei, potrivit buletinului de presă remis luni de Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Bistriţa-Năsăud.

Taximetristul, în vârstă de 24 de ani, ar fi comis tâlhăria în cursul serii de sâmbătă.

“Tânărul, conducătorul auto al unui taximetru, a fost identificat şi depistat la scurt timp după comiterea faptei şi, conform cercetărilor efectuate până în prezent, l-ar fi împins şi i-ar fi sustras unui client un portofel în care se aflu mai multe documente personale, carduri bancare, precum şi o sumă de bani. În urma investigaţiilor, poliţiştii au recuperat o parte din prejudiciu”, se menţionează în comunicat.

Taximetristul a fost reţinut duminică pentru 24 de ore, sub aspectul comiterii infracţiunii de tâlhărie calificată, şi a fost dus în arestul IPJ, urmând să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud cu propunere de arestare preventivă. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO: Trei persoane rănite după impactul dintre un autoturism și un tractor, în județul Vâlcea

Publicat

Un accident rutier a avut loc luni după-amiaza, în comuna Lădești, DN 643 B, județul Vâlcea. Trei persoane au fost rănite în urma impactului dintre un autoturism și un tractor.

Din primele informații, un autoturism ar fi intrat in coliziune cu un tractor,  și au rezultat trei victime rănite usor, doi barbati si o femeie.  În urma impactului dintre cele doua vehicule, autoturismul ar fi ricoșat pe trotuar, unde ar fi lovit 2 pietoni.

A treia persoană rănită este din autoturism.

Nu sunt probleme de trafic.

Citește mai departe

EVENIMENT

Directoarea Operei din Iaşi, Beatrice Rancea, audiată la DIICOT

Publicat

diicot

Beatrice Rancea, managerul Operei Naţionale Române din Iaşi, a fost ridicată de poliţişti şi dusă pentru audieri la sediul DIICOT – Iaşi, în cadrul unei anchete privind nereguli financiare la Operă cu un prejudiciu de 5 milioane de lei.

În acelaşi dosar vor fi audiate alte 13 persoane.

Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi şi ofiţeri de poliţie judiciară au efectuat, luni dimineaţă, 26 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi Iaşi într-un dosar în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de delapidare, fals şi constituire de grup infracţional organizat, în legătură cu mai multe nereguli la Opera Naţională Română din Iaşi.

Percheziţiile au loc în contextul în care la Opera Naţională Română din Iaşi există de mai multă vreme un conflict între o parte dintre angajaţi şi managerul instituţiei, Beatrice Rancea, motiv pentru care s-au făcut mai multe plângeri penale de ambele părţi şi au fost deschise şi acţiuni în judecată.

Conform unor comunicate ale DIICOT şi IGPR, începând cu anul 2014, s-a constituit şi a acţionat în Iaşi şi Bucureşti un grup infracţional organizat condus de către o persoană, în calitate de manager al unor instituţii culturale, grup la care au aderat ulterior şi alte persoane.

Membrii grupului au obţinut sume mari de bani provenind din subvenţii şi alocări de la bugetul de stat, în speţă de la bugetul Ministerului Culturii.

Acţiunile membrilor grupului vizau delapidarea, în diferite moduri, a subvenţiilor acordate de Ministerul Culturii pentru promovarea sistemului cultural prin intermediul Operei Naţionale Bucureşti şi a Operei Naţionale Române Iaşi.

Investigaţia procurorilor a scos în evidenţă faptul că activitatea infracţională a grupării a acoperit, pe de o parte, întreaga gamă a achiziţiilor, iar pe de altă parte a vizat şi cheltuielile cu colaboratorii şi chiriile.

Scopul ar fi fost delapidarea sumelor de bani, prin manopere frauduloase, pentru satisfacerea intereselor proprii ale membrilor grupului şi ale colaboratorilor acestora.

“Astfel, ar fi fost conceput un sistem menit să crească nivelul de trai al membrilor grupului, într-un mod discreţionar în realizarea actului managerial, dar şi prin scurgerile ilegale de bani, fără consultarea departamentelor specializate, de achiziţie publică sau de contabilitate, prin încheierea de contracte comerciale, civile şi de cesiune de drepturi de autor, fără respectarea prevederilor legale, în beneficiul membrilor grupului şi al partenerilor acestora, delapidând în acest mod patrimoniul unităţii administrate”, spune Poliţia Română. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate