Connect with us

ACTUALITATE

Clădirile ce vor fi construite din 2021 trebuie să aibă consum energetic aproape zero

Publicat



Toate clădirile care vor fi construite începând cu anul 2021 trebuie să respecte un standard de consum aproape de zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile, potrivit unui comunicat al organizaţiei România Eficientă, remis, marţi, AGERPRES.

Finalul de an aduce o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuinţe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spaţii.

Astfel, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizaţii de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB (nearly zero energy building), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar şi printr-un grad ridicat de eficienţă energetică.

Pentru clădirile publice, această obligaţie era deja valabilă încă de la finalul lui 2018.

Ce înseamnă o clădire cu un consum de energie aproape egal cu zero? Deşi nu există o definiţie unitară la nivel european, vorbim despre o clădire cu performanţă energetică foarte ridicată, care are o reducere substanţială a consumului de energie pentru servicii energetice.

“Simplu spus, fără să ai nicio diminuare de confort termic, cantitatea de energie necesară a fi consumată în clădire este mai mică cu cel puţin 60% faţă de o clădire obişnuită, iar un procent important din consumul de energie trebuie să provină din surse regenerabile (energie fotovoltaică sau eoliană), pompe de căldură sau agent termic din sistemul centralizat de încălzire, în perspectiva eficientizării şi decarbonării acestuia”, explică Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG) şi coordonator al proiectului România Eficientă.

În legislaţia naţională, clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero este acea “clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit în proporţie de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021”.

Performanţă energetică înseamnă necesarul de energie pentru a răspunde nevoilor legate de utilizarea normală a clădirii – necesităţi care includ, în principal, încălzirea, apa caldă menajeră, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 şi după 2051, procentul obligatoriu de energie din surse regenerabile se va stabili prin Hotărâre a Guvernului.

Totodată, primarii localităţilor cu mai mult de 5.000 de locuitori trebuie să elaboreze planuri locale multianuale pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferenţiate în funcţie de zonele climatice şi de funcţiunile clădirilor.

Prevederile de mai sus sunt incluse în Legea nr. 101/2020, ce modifică Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi care transpune Directiva 2018/844/UE din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică.

Clădirile reprezintă un segment esenţial al politicii UE privind eficienţa energetică, deoarece ele sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie şi pentru o mare parte din emisiile de dioxid de carbon (CO2). Comisia Europeană şi-a impus ca obiectiv ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2050, ceea ce necesită decarbonarea sectorului clădirilor.

Directiva privind performanţa energetică impune statelor membre să elaboreze planuri naţionale pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, atât în cazul clădirilor noi, cât prin renovarea clădirilor existente.

“Renovarea clădirilor vechi pentru a le aduce la standardul nZEB este crucială, pentru că ele reprezintă cea mai mare parte a parcului imobiliar, iar cele mai multe vor fi în folosinţă şi în 2050. În România, renovarea extinsă este cu atât mai importantă, dat fiind că cele mai multe clădiri sunt vechi şi într-o condiţie mult mai precară ca în vestul Europei”, mai declară Radu Dudău.

Sectorul construcţiilor va trebui să se adapteze rapid noilor provocări, neavând suficientă experienţă şi resurse umane în acest moment.

“E un domeniu în care trebuie să formăm competenţe, personal calificat – fie că vorbim de proiectanţi, arhitecţi, ingineri, muncitori etc. Aşadar, e o zonă care necesită pregătire şi investiţii, dar care va putea absorbi foarte multă forţă de muncă. Vor exista ample fonduri europene disponibile pentru programe de educaţie, calificare sau reconversie profesională în acest domeniu”, conchide coordonatorul proiectului România Eficientă.

România Eficientă este un proiect privat, de interes public naţional, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu OMV Petrom, ce se desfăşoară până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 şi constă în derularea unui program naţional de promovare a eficienţei energetice.

România Eficientă îşi propune să sprijine atingerea ţintelor României pentru anul 2030 în privinţa reducerii emisiilor de carbon şi a creşterii eficienţei energetice, atât prin campanii de informare şi educare, cât şi prin realizarea unor proiecte concrete de renovare aprofundată în şcoli publice din diferite regiuni ale ţării. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Se anunță modificări în normele de aplicare ale OUG privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

Publicat

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi, printr-o hotărâre, modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate, anterior prin HG nr. 52/2011.

În nota de fundamentare a actului normativ se arată că în modificările avute în vedere prin proiectul de HG se propun, printre altele: “eliminarea din cuprinsul normelor metodologice a prevederilor referitoare la plata contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate persoanelor care beneficiază de indemnizaţia pentru creşterea copilului; reglementarea acordării stimulentului de inserţie în cuantumurile prevăzute de ordonanţa de urgenţă, respectiv 1.500 şi 650 de lei, în funcţie de momentul la care se solicită dreptul la concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi”.

De asemenea, se mai menţionează în nota de fundamentare, pentru a se asigura “o comunicare mai flexibilă” a deciziilor de acordare a acestor drepturi, emise de directorii executivi ai agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se propune “includerea poştei electronice ca mijloc de comunicare a deciziilor pe lângă cea directă (la oficiu) şi cea prin serviciile poştale”.

Printr-o altă hotărâre, Executivul urmează să aprobe Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027 şi Planul de acţiuni pe perioada 2021 – 2027 pentru implementarea Strategiei.

În şedinţa de guvern ar urma să fie adoptat şi un proiect de hotărâre privind Programul naţional integrat pentru protecţia victimelor violenţei domestice şi metodologia-cadru privind organizarea şi funcţionarea reţelei naţionale inovative integrate de locuinţe protejate destinate victimelor violenţei domestice.

Pe agenda reuniunii guvernamentale figurează şi proiectul de hotărâre pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 – 2023 şi a Planului de acţiune al Strategiei.

Tot printr-o hotărâre, Guvernul va aproba condiţiile în care poliţiştii de penitenciare pot beneficia de concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite, concedii fără plată şi bilete de odihnă.

Totodată, Guvernul va stabili, prin hotărâre, data alegerilor locale parţiale pentru primari în 33 de circumscripţii electorale din localităţi din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Prahova, Sălaj, Suceava, Timiş şi Vâlcea.

Executivul ar urma să adopte şi un memorandum având ca temă redresarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi a structurilor subordonate.

În document se arată, printre altele, că având în vedere “situaţia deficitară a IGSU şi a structurilor subordonate în ceea ce priveşte alocarea resurselor umane, atât sub aspectul insuficienţei, cât şi sub cel al necesităţii de ‘întinerire’ a acestora, cea mai potrivită soluţie identificată pentru remedierea actualelor neajunsuri şi vulnerabilităţi o constituie suplimentarea numărului de posturi la nivelul structurilor de intervenţie, prin majorarea numărului actual (care este nesemnificativ) de posturi de soldaţi şi gradaţi profesionişti”.

Astfel, faţă de cele semnalate, prin memorandum se propun, printre altele, spre aprobarea în Guvern “suplimentarea efectivelor Ministerului Afacerilor Interne cu 8.546 de posturi, din care 121 de ofiţeri, 25 de maiştri militari şi subofiţeri şi 8.400 de soldaţi şi gradaţi profesionişti”. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO: Efect advers al vaccinului Moderna, explicat de specialist

Publicat

Sursă foto: Facebook Răzvan Cherecheș

Expertul în sănătate publică, Răzvan Cherecheş, vorbește despre unul dintre cele mai întâlnite efecte adverse ale vaccinului Moderna: roșeața, mâncărimea sau durerea la locul injectării, ce apare chiar și după 7 zile. „Nu este contraindicație pentru rapel”, spune Cherecheș.

Răzvan Cherecheș spune că vaccinul Moderna poate avea ca efect advers o reacție localizată în jurul zonei unde a fost injectat. Este vorba de roșeață, mâncărime, durere.

„Reacția poate apărea cu întârziere de 7 zile după vaccinare și nu se asociază cu alte complicații sau efect sever pe sănătate. Această reacție adversă nu este contraindicație pentru rapel, deși poate apărea și după rapel”, spune expertul în sănătate.

Potrivit lui Răzvan Cherecheș, umflătura, roșeața, mâncărimea și durerea dispar de la sine în aproximativ cinci zile, dar pot dura până la maxim 21 de zile.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ungaria vrea să reducă la jumătate impozitele pentru câştigurile din criptomonede

Publicat

criptomonede

Ministrul ungar al Finanţelor, Mihály Varga a anunţat marţi că, începând din 2022, guvernul de la Budapesta va reduce impozitul pe câştigurile de capital pentru veniturile generate din criptomonede de la 30,5% până la 15%, pentru a-i încuraja pe investitori să declare veniturile rezultate de pe urma tranzacţiilor cu monede digitale, transmite Bloomberg.

Într-un mesaj video postat pe Facebook, Varga a dezvăluit că guvernul ungar se aşteaptă să strângă “mai multe miliarde de forinţi”, adică câteva milioane de dolari, sub formă de venituri din taxe ca urmare a acestei reduceri. În plus, ministrul Finanţelor a apreciat că măsură va fi un “pas important” în creşterea vizibilităţii pieţei criptomonedelor din Ungaria.

Guvernele din întreaga lume se străduiesc să reglementeze piaţa în creştere explozivă a activelor digitale, alimentată de ascensiunea meteorică a Bitcoin. O prioritate este asigurarea că tranzacţiile sunt vizibile pentru autorităţi, iar veniturile sunt taxate în mod adecvat.

În timp ce alte ţări, precum Canada, au adoptat o atitudine agresivă cu privire la limitarea tranzacţiile cu criptomonede, abordarea autorităţilor de la Budapesta este în linie cu strategia lor generală care prevede reducerea impozitelor pe venitul personal şi profitul companiilor în ideea de a extinde baza de impozitare şi a majora veniturile fiscale.

Monedele virtuale sunt o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb şi care poate fi transferată, stocată şi tranzacţionată în mod electronic.

La nivel global, există peste 4.000 de criptomonede, însă monedele cu cea mai mare valoare de piaţă sunt Bitcoin, Ethereum, Tether, XRP şi Bitcoin Cash. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Boris Johnson ar putea deveni premierul care a pierdut Scoţia

Publicat

Boris Johnson ar putea rămâne în memoria colectivă ca fiind premierul care a pierdut Scoţia, avertizează fostul prim-ministru britanic Gordon Brown, în contextul în care premierul scoţian, Nicola Sturgeon, intenţionează să organizeze un referendum pe tema apartenenţei regiunii la Marea Britanie.

“Problema pentru Boris Johnson se referă la uniunea britanică şi cred că a fost o propoziţie despre acest lucru în discursul de ieri. Eu nu cred că el s-a gândit, nu cred că înţelege, cred că în primul rând ar trebui să înţeleagă”, afirmă Gordon Brown, fost lider al Partidului Laburist şi fost premier al Marii Britanii în perioada 2007-2010.

Boris Johnson “este istoric, ar trebui să îşi amintească faptul că lordul North a fost premierul care a pierdut America, iar lumea îşi aminteşte de el doar în legătură cu acest lucru; dacă Boris Johnson devine premierul care pierde Scoţia şi asistă la sfârşitul Marii Britanii, doar pentru acest lucru va fi în memoria lumii”, a atras atenţia Gordon Brown, potrivit publicaţiei The Daily Record.

Boris Johnson, liderul Partidului Conservator, a militat vehement pentru retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit) şi a obţinut acest lucru.

Referendumul prin care s-a decis Brexit a generat o profundă criză internă în Marea Britanie, în contextul în care Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor au semnalat că vor rămânerea în UE, avertizând chiar cu independenţa. După referendumul privind Brexit, desfăşurat în 2016, foştii premieri Tony Blair şi John Major au atras atenţia că retragerea din Uniunea Europeană va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea proindependenţă în Scoţia. “Abandonaţi apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană şi să nu fiţi surprinşi că la final, drept consecinţă, abandonăm unitatea noastră ca ţară”, declara John Major, premier conservator britanic în intervalul 1990-1997. “Votul în favoarea ieşirii din UE pune în pericol viitorul Irlandei de Nord”, a spus, la rândul său, fostul premier laburist Tony Blair.

Scoţia vrea un nou referendum pe tema independenţei faţă de Marea Britanie

Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a salutat, sâmbătă seară, victoria Partidului Naţional Scoţian (SNP) în scrutinul parlamentar regional şi a anunţat intenţia de a organiza un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie. Partidul Naţional Scoţian (SNP), o formaţiune social-democrată şi proindependenţă, a câştigat scrutinul parlamentar desfăşurat în Scoţia, obţinând 64 de locuri în Parlamentul regional, care are 129 de membri. “Am sarcina de a construi o Scoţie mai bună pentru toată lumea care locuieşte aici, aceasta va fi prioritatea mea în fiecare zi”, a declarat premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, salutând o victorie “istorică şi extraordinară”. “După ce va trece criza pandemiei, cetăţenii Scoţiei vor avea şansa de a decide viitorul. Am promis acest lucru şi intenţionez să îl respect”, a subliniat Nicola Sturgeon, referindu-se la intenţia de a organiza un nou referendum privind independenţa Scoţiei faţă de Marea Britanie.

“Organizarea referendumului este voinţa cetăţenilor. Nu mai există nicio justificare pentru ca Boris Johnson sau oricine altcineva să blocheze dreptul poporului Scoţiei de a decide asupra viitorului”, a subliniat Nicola Sturgeon.

În urmă cu câteva zile, Nicola Sturgeon a avertizat Guvernul Boris Johnson că organizarea unui referendum privind independenţa Scoţiei poate fi oprită doar de o instanţă judiciară. “Eu spun că, dacă Boris Johnson vrea să oprească referendumul, va trebui să treacă la o acţiune judiciară. Dacă Boris Johnson nu face acest lucru, referendumul va fi legal. Dacă intentează o acţiune judiciară, vor decide instanţele”, a afirmat Nicola Sturgeon.

Referendumul ar putea avea un rezultat în favoarea independenţei Scoţiei, pe fondul stării de nemulţumire faţă de retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit). MEDIAFAX

Citește mai departe