Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au descoperit în Portul Constanţa Sud Agigea, într-un container sosit din China, 1.190 bucăţi căşti pentru telefon mobil şi 240 bucăţi răzătoare, susceptibile a aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală al unor mărci cunoscute.

Luni, poliţiştii de frontieră s-au sesizat din oficiu şi au efectuat control fizic, în cooperare cu lucrători vamali, asupra unui container sosit în Portul Constanţa Sud Agigea din China, ce avea ca destinatar o societate comercială de pe raza municipiului Bucureşti, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.

Astfel, au fost descoperite 1.190 seturi de căşti pentru telefon mobil şi 240 articole de uz casnic (răzătoare), susceptibile a aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală al unor mărci cunoscute.

Bunurile, în valoare de peste 1.200.000 lei dacă ar fi fost comercializate ca şi produse de marcă, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor de către lucrătorii vamali, iar poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de punere în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică cu o marcă înregistrată.

AGERPRES

sursa foto: Poliția de Frontieră

Numărul angajaţiilor aflaţi pe statele de plată ale companiilor britanice a urcat în mai la un nivel record, în urma atenuării restricţiilor impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19), deşi încă sunt cu peste o jumătate de milion mai puţini salariaţi decât înaintea crizei, care a afectat semnificativ piaţa forţei de muncă, transmit BBC şi Reuters.

Conform datelor publicate marţi de Oficiul Naţional de Statistică (ONS), pe statele de plată ale companiilor britanice erau cu 197.000 mai mulţi salariaţi în mai, cea mai semnificativă creştere înregistrată într-o singură lună de când s-a început publicarea datelor, în iulie 2014. În total, numărul angajaţilor a urcat la 28,5 milioane.

Rata șomajului a scăzut la 4,7% în Regatul Unit

De asemenea, în perioada februarie – aprilie 2021, rata şomajului a scăzut la 4,7% în Regatul Unit, de la 4,8%, în linie cu estimările analiştilor.

Datele publicate marţi arată că, în perioada aprilie 2020 – aprilie 2021, s-a înregistrat cea mai rapidă creştere a salariilor din 2007, deşi statisticienii avertizează că datele sunt distorsionate de comparaţia cu nivelul redus al salariilor în urmă cu un an şi de creşterea şomajului în rândul angajaţilor cu salarii scăzute.

Câștigurile săptămânale medii au urcat cu 5,6% față de anul anterior

Câştigurile săptămânale medii în perioada februarie – aprilie 2021 au urcat cu 5,6% faţă de anul anterior, cel mai semnificativ avans din martie 2007 şi peste estimările analiştilor.

“Nivelul angajărilor încă este sub cel dinaintea crizei, sugerând că piaţa muncii încă este într-o situaţie dificilă”, a apreciat Thomas Pugh, economist la Capital Economics.

Șomajul, menținut la un nivel redus de sprijinire a locurilor de muncă

Şomajul este menţinut la un nivel redus de schema de sprijinire a locurilor de muncă, iar numărul persoanelor incluse în acest program ar urma să scadă la 2,75 milioane în perioada aprilie – iunie 2021, de la aproape cinci milioane la începutul acestui an. Ministrul de Finanţe, Rishi Sunak, a anunţat extinderea schemei până la 30 septembrie 2021.

Prin acest program s-au plătit salarii pentru 8,9 milioane de salariaţi în perioada de vârf din mai 2020, iar în aprilie 2021 erau 3,4 milioane de angajaţi care beneficiau de schemă.

Numărul locurilor de muncă vacante a ajuns la 758.000

Numărul locurilor de muncă vacante a ajuns la 758.000, pe fondul majorării cererii în sectorul turismului şi al alimentaţiei publice.

Rata inactivităţii în rândul bărbaţilor a urcat la nivelul record de 17,8%.

Banca Angliei se aşteaptă ca rata şomajului să atingă în trimestrul trei nivelul de vârf de 5,5%, mult sub cel de 7,5% previzionat în februarie, întrucât cea mai mare parte a angajaţilor vor reveni la muncă în urma redeschiderii economiei.

Guvernul speră că economia, care s-a contractat cu aproape 10% în 2020, să se redreseze semnificativ în această primăvară şi în vară, în urma atenuării restricţiilor, după rapida campanie de vaccinare.

AGERPRES

Aproape trei sferturi dintre români merg în farmacii cel puţin o dată pe lună, iar gradul de satisfacţie al populaţiei faţă de serviciile oferite de farmacii este unul ridicat, relevă studiul “Servicii farmaceutice în România. Realităţi şi provocări post-pandemice”, lansat marţi la Palatul Parlamentului.

Aproape 45% dintre repondenţi îşi estimează starea de sănătate ca fiind bună, 30% dintre ei sunt în evidenţă cu o boală cronică şi peste 56% cumpără medicamente necompensate, evidenţiază acelaşi studiu.

O treime din respondenți au declarat că s-au imunizat anti-gripal

Cât priveşte vaccinarea în farmacii, aproximativ o treime din respondenţi au declarat că s-au imunizat anti-gripal în ultimii ani dinaintea pandemiei de COVID-19, iar aproape jumătate ar plăti pentru administrarea unui ser de personalul specializat din farmacii.

Potrivit vicepreşedintelui Uniunii Farmaciştilor din România, Răzvan Prisada, studiul arată un nivel ridicat de satisfacţie faţă de serviciile actuale, aşa cum le percepe populaţia, dar şi o cunoaştere bună a serviciilor care sunt acum prestate preponderent în farmaciile comunitare.

Satisfacția față de serviciile primite în farmacii, determinată de mai mulți factori

Satisfacţia faţă de serviciile primite în farmacii, situată la un nivel foarte ridicat, este determinată de caracteristicile farmaciei (80%), atitudinea farmacistului, timpul acordat pacientului (78%), claritatea cu care a fost prezentată informaţia (72%), disponibilitatea acestora conform nevoilor repondenţilor (81%), costul medicamentelor (45%), precum şi starea de sănătate, relevă studiul.

Interacţiunea pacient – farmacist este percepută ca fiind una de calitate, politeţe (89%), interesul arătat (79%), disponibilitatea şi respectul (87%) fiind variabile evaluate pozitiv de majoritatea repondenţilor.

Cele mai utile noi servicii, testele pentru afecțiuni cardiovasculare

Din perspectiva pacienţilor, cele mai utile noi servicii sunt considerate a fi testele pentru afecţiuni cardiovasculare (23%), urmate de testele rapide pentru depistarea unor infecţii – SARS-CoV-2, gripa sezonieră sau hepatita B şi C (15% dintre respondenţi) şi determinarea glicemiei (12%).

“Nivel de satisfacţie ridicat faţă de serviciile actuale, aşa cum le percepe populaţia, încrederea în informaţiile primite de la farmacişti, ceea ce înseamnă că trebuie să potenţăm, să valorificăm şi mai mult rolul farmacistului, nu doar ca provider de medicamente. Studiul ne mai arată o cunoaştere bună a serviciilor care sunt acum prestate, preponderent în farmaciile comunitare, dar o cunoaştere insuficientă a altor servicii care sunt deja disponibile.

Asta înseamnă că suntem obligaţi să promovăm mai bine serviciile pe care le poate oferi o farmacie şi farmacistul din farmacie. În principiu, ne referim la serviciile generale, care nu necesită o autorizare specială.

Acord de acceptabilitate a pacienților pentru noi servicii farmaceutice

Totodată, studiul ne arată un grad ridicat de acord de acceptabilitate a pacienţilor pentru noi servicii farmaceutice care vor putea fi disponibile în farmaciile comunitare din România, ceea ce pentru noi înseamnă că va trebui să extindem şi să implementăm ideea de serviciu farmaceutic ca arie de cuprindere în cât mai multe farmacii, recunoscut şi recompensat la valoarea sa reală”, a susţinut Prisada.

Potrivit vicepreşedintelui UFR, este “absolut necesară” ajustarea Legii farmaciei şi a legislaţiei privind exercitarea profesiei de farmacist.

Definirea serviciilor farmaceutice

“Vorbim, în primul rând, de definirea serviciilor farmaceutice, care nu erau nicăieri definite, şi despre dreptul de exercitare a profesiei referitor la anumite aspecte pe care le are în vedere acest proiect (repoziţionarea profesiei de farmacist). Etapa pe care o prezentăm astăzi – un studiu fundamentat care să ne arate că acest demers al nostru este sau nu este unul oportun, dacă este dorit de populaţie, dacă suntem în direcţia corectă, dacă putem veni cu măsuri utile atât oamenilor, cât şi nouă.

Este motivul pentru care ne aflăm astăzi aici şi etapele următoare pe care trebuie să le parcurgem sunt ca până la finalul acestui an să definim, împreună cu Ministerul Sănătăţii, nomenclatorul de servicii farmaceutice şi metodologia de implementare a acestora.

Vom lucra ce avem de făcut mai departe, ce direcţii avem de atins, pornim de la datele pe care le-am colectat, pentru că ne dorim să fie un proiect solid, pe termen mediu şi lung, de repoziţionare a profesiei, nu doar un lucru care ţine mai mult de oportunitate şi, de aceea, am vrut să construim, să propunem politici plecând de la date reale, de aici şi necesitatea acestui studiu”, a evidenţiat Răzvan Prisada.

Studiul

Studiul a fost realizat de Centrul de Cercetări în Economie Comportamentală Aplicată/Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Universitatea din Bucureşti, la solicitarea Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR) şi Colegiului Farmaciştilor din România (CFR), pe un eşantion de 1.003 de rezidenţi din mediul urban, în vârstă de 18 ani şi peste. Datele au fost colectate online şi telefonic, în perioada 14 – 26 februarie 2021. Datele au fost culese de Fundaţia “Biroul de Cercetări Sociale” – BCS. Baza de date nu a fost ponderată.

AGERPRES

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a admis, marţi, cererea de pensionare depusă de fosta şefă a DIICOT Giorgiana Hosu, care împlineşte peste câteva luni vârsta de 49 de ani.

“Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după suplimentarea ordinii de zi, a hotărât înaintarea către preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, începând cu data de 01.07.2021, a doamnei Hosu Elena Giorgiana, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (unanimitate)”, se arată în decizia CSM.

Giorgiana Hosu a demisionat din funcţia de procuror-şef al DIICOT în septembrie 2020, după ce soţul său, fostul poliţist Dan Hosu, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare în dosarul ‘Carpatica Asig’, pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.

Pe 4 august 2020, Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului ”10 august” şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie. Decizia sa a fost însă invalidată de către judecători.

În octombrie 2019, ea a asigurat interimatul la şefia DIICOT, după demisia lui Felix Bănilă, care a plecat în contextul criticilor privind modul în care se desfăşura ancheta în cazul crimelor de la Caracal.

Giorgiana Hosu a ocupat funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT în perioada în care instituţia era condusă de Alina Bica.

AGERPRES