Compania MVM, deținută de Ungaria, vrea să cumpere furnizarea de gaze și curent de la E.ON în România. Presa internațională scrie că grupul are legături cu actori din domeniul energiei din Rusia și că ar fi un element foarte important al strategiei energetice și politice maghiare. 

Firma de stat maghiară a ajuns la un acord cu compania germană E.ON pentru a cumpăra activitatea de furnizare de gaze naturale și energie electrică în România.

MVM este brațul energetic al…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Elevii Liceului ”Corneliu Medrea” din Zlatna au oferit daruri beneficiarilor Centrului de zi pentru copii ”Sfântul Pantelimon” din oraș. 

Acțiunea a fost inițiată de profesorii Marius Luca și Mihai Zăgrean, cu sprijinul profesoarei Andreea Hora.

Elevii au colindat și au oferit copiilor daruri, aducând un zâmbet pe fețele lor.

Evenimentul intitulat „Aducem nădejde, zâmbete și bucurii”, ajuns la a treia ediţie, s-a desfăşurat în cadrul parteneriatul de colaborare…

Citește mai mult pe Alba24.ro

DSVSA Alba a anunțat marți rezultatele acțiunilor de control pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare în perioada sărbătorilor de iarnă. Totodată, instituția anunță noi controale la sălile care organizează petreceri de Revelion. 

Prima etapă s-a încheiat, au anunțat reprezentanții instituției. Astfel, în perioada 28 noiembrie – 13 decembrie au fost efectuate 173 de acțiuni de control la unități precum:

• abatoare şi unităţi de tranşare a cărnii;
• unităţi de…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, reprezentantul județului Alba la Bruxelles și Strasbourg, își prezintă astăzi principalele realizări ale anului 2024, dar și perspectivele pentru anul viitor cu privire la țara noastră.

Europarlamentarul Grupului S&D a fost din nou unul din cei mai activi deputați europeni și îi invită deschis pe cititorii noștri să îi scrie direct la adresa de email victor.negrescu-office@europarl.europa.eu sau să se întâlnească la cabinetul său din Alba Iulia.

Domnule Negrescu, să începem cu veștile bune. După ce pe 31 martie 2024 s-au eliminat controalele la frontierele aeriene și maritime, iată că acum, pe final de an, s-a luat și decizia privind aderarea completă a României la spațiul Schengen, prin ridicarea, de la data de 1 ianuarie 2025 a controalelor la frontierele terestre. Știu că ați fost unul din cei mai activi și consecvenți politicieni români privind acest subiect și vă rog să le transmiteți cititorilor noștri, în câteva cuvinte, care sunt beneficiile ce decurg din apartenența la spațiul de liberă circulație.

În primul rând, trăim un moment deosebit de important în parcursul României ca stat membru al Uniunii Europene. După 13 ani de așteptare, iată că această nedreptate a fost în sfârșit corectată, iar cetățenii români se alătură celorlalți cetățeni europeni în accesarea completă a facilităților oferite de apartenența la spațiul de liberă circulație.

Schengen reprezintă un pilon fundamental al construcției europene, cu rol major în facilitarea schimburilor economice și comerciale, în stimularea turismului, a schimburilor academice și a legăturilor interumane, generând astfel prosperitate pentru toți. Ridicarea controalelor la frontierele terestre va contribui la eliminarea timpilor de așteptare la graniță și la fluidizarea traficului, în beneficiul cetățenilor și al mediului de afaceri.

Așa cum aminteați mai devreme, în toți acești ani de așteptare am acționat în mod constant, am inițiat petiții și campanii, am discutat şi am convins oficiali europeni. Totodată, am modificat chiar și legislația europeană, iar în ultimii trei ani am obținut zeci de milioane de euro fonduri europene pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

De altfel, chiar în acordul privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2025, pe care l-am coordonat şi negociat în calitate de negociator-şef al Parlamentului European, am inclus o alocare suplimentară de 10 milioane de euro în acest sens. Am fost implicat direct în negocierile care s-au purtat în ultimele luni, în calitate de europarlamentar, membru al Grupului S&D, și de consilier onorific al prim-ministrului Marcel Ciolacu și aș vrea să mulțumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui deziderat, dar mai ales românilor care au crezut în noi și au sprijinit demersurile noastre pentru aderarea țării noastre la spațiul Schengen.

Reamintesc și pe această cale că am desfășurat, alături de Partidul Social Democrat și PES activists România, #RomâniaCereSchengen, în 2015, și #RomâniiMerităînSchengen, în 2022, prin intermediul cărora am preluat mesajele românilor și am făcut ca vocea acestora să se facă auzită la Bruxelles. Am fost prezenți inclusiv în fiecare localitate din județul Alba cu campaniile noastre când puțin credeau în atingerea acestui obiectiv și cred că am demonstrat faptul că reușim să fim uniți în jurul unor proiecte importante de țară.

Totuși, nu putem să nu constatăm că există tot mai multe voci care neagă beneficiile prezenței României în cadrul Uniunii Europene și mizează în schimb pe o așa-zisă neutralitate. Ce mesaj le transmiteți?

Vă mulțumesc pentru întrebare și vreau să fiu foarte clar: Un RO-EXIT ar reprezenta un dezastru economic și social pentru români. Și nu exagerez absolut deloc! România a înregistrat, de la aderarea la Uniunea Europeană și până la 31 octombrie 2024, un sold pozitiv de 65,9 miliarde de euro, în termeni de fonduri primite comparativ cu obligațiile sale financiare ca stat membru.

Totodată, românii circulă astăzi liber în Uniunea Europeană, fermierii au la dispoziție anual peste 3 miliarde de euro ca subvenție, iar împreună beneficiem de drepturi esențiale conferite de legislația europeană. Calea siguranței și dezvoltării este cu o Românie puternică în Uniunea Europeană. Și putem face acest lucru protejând valorile naționale și creștine.

Însuși Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, spunea că „democraţia este legată de creştinism din punct de vedere doctrinar şi cronologic, ea formându-se odată cu el, încetul cu încetul, uneori chiar cu preţul greşelilor şi al recăderii în barbarie”.

De altfel, împreună cu PES activists România am și susținut, la începutul acestui an, introducerea în Constituția României a apartenenței la Uniunea Europeană, deoarece cred că ar fi cel mai patriotic și naționalist demers pentru securitatea și dezvoltarea țării noastre. Sunt decis să mă implic în continuare pentru ca proiectul european să reflecte mai mult agenda cetățenilor, iar acest lucru se poate face ascultându-i pe oameni și oferindu-le soluții viabile la problemele lor. Noi, eurodeputații, avem o responsabilitate importantă în ceea ce privește procesul de informare a cetățenilor privind oportunitățile europene.

Urmează un 2025 plin de provocări. Care sunt premisele pentru anul viitor?

Aveți dreptate în privința contextului economic și geopolitic pe care îl traversăm și de aceea sunt mândru că acordul ambițios cu privire la bugetul anual al Uniunii pentru 2025, pe care l-am coordonat şi negociat în calitate de negociator-şef al Parlamentului European, a fost adoptat. Ne aflăm într-un moment decisiv pentru viitorul proiectului european, iar noi, social-democrații, facem tot posibilul pentru a avansa agenda UE cu o abordare constructivă, o investiție în oameni, în vremuri de incertitudini tot mai mari. Acest buget, în valoare de aproape de 200 de miliarde de euro, cu 6% mai mare decât cel aferent anului 2024, ne oferă mijloacele pentru a obține rezultate în domeniile europene prioritare, ținând seama totodată de interesul contribuabililor.

Concret, am obținut alocări suplimentare față de propunerile Comisiei și statelor membre, respectiv 422 de milioane de euro în plus pentru educație și tineri, crescând bugetul Erasmus+ la un cuantum total de 4,3 miliarde de euro; 45 de milioane de euro este suma suplimentată pentru cercetare, inovare și sănătate; 6 milioane de euro în plus pentru mobilitatea militară; 50 de milioane de euro s-au adăugat fondurilor destinate ajutorului umanitar; o creștere cu 10 milioane de euro a alocărilor pentru programele dedicate gestionării frontierelor externe; 45 de milioane de euro pentru cercetare, inovare și sănătate sau o suplimentare de 5 milioane de euro pentru natură, biodiversitate și acțiunile climatice.

Totodată, am obținut o creștere de 30 de milioane de euro a fondurilor alocate pentru agricultură, în special pentru tinerii fermieri, precum și recuperarea unor sume consistente care nu au fost cheltuite în anii trecuți, rezultând un total record de 39,9 miliarde de euro pentru Fondul European de Garantare Agricolă. Nu în ultimul rând, am blocat măsurile de austeritate și am recuperat 1,52 de miliarde de euro propuși spre tăiere de Consiliul Uniunii Europene și am obținut fonduri suplimentare pentru ca cetățenii să își poată repatria mai ușor drepturile sociale și pensiile înapoi acasă dar și pentru sprijinirea mecanismelor de dialog social. Sunt resurse importante care vor ajuta inclusiv autoritățile locale, sectorul privat și cetățenii județului Alba să-și continue parcursul de dezvoltare.

Cum se vede Alba la Bruxelles, domnule Negrescu?

Cred că viitorul județului Alba este strâns legat de apartenența noastră la Uniunea Europeană. Încă din primul mandat, început în iulie 2014, cetățenii din județul Alba au avut în mine un eurodeputat care militează pentru drepturile lor, pentru alocarea de fonduri europene suplimentare, pentru conservarea patrimoniului cultural și natural, pentru sprijinirea statelor românești și a tinerilor, pentru respectarea demnității românilor în Uniunea Europeană.

Am propus un Plan pentru Alba, prin intermediul căreia să atragem 1,5 miliarde de euro din fonduri nerambursabile, continuând totodată, și în acest an, seria evenimentelor de promovare a județului la nivel european, realizată sub egida Grupului S&D. Pe scurt, vreau să reamintesc că a fost al zecelea an de când sprijin, în calitate de europarlamentar, organizarea în centrul capitalei europene, la Bruxelles, a celui mai mare eveniment dedicat diasporei românești din Belgia,

Festivalul „Primăvara Românească”, organizat de Asociația Belgo-Română Arthis. Județul Alba a avut și în acest an un stand dedicat județului Alba, o expoziție de fotografie care prezintă tradițiile și patrimoniul cultural din județ, precum și artiști și producători locali din diferite localități din județul nostru. Un alt eveniment desfășurat la Bruxelles a marcat împlinirea a 200 de ani de la nașterea eroului național Avram Iancu, iar la Strasbourg am vernisat expoziția de fotografie „Oameni şi comunităţi. Descoperă judeţul Alba, în inima României”.

Totodată, am căutat să vorbesc în repetate rânduri despre Alba în intervențiile mele din plenul Parlamentului European. Prin activitatea mea, voi continua să inițiez și să sprijin acțiuni pentru Alba, interesul județului nostru fiind mereu pe primul loc pentru mine.