De la an la an, clujenii manifestă un dezinteres tot mai mare față de proiectele de bugetare participativă, cu toate că pot să decidă direct unde merg până la 150.000 de euro din banii publici ai comunității. Sau e lipsă de idei, primarii sunt prea buni în ceea ce fac?

Situația îngrijorătoare este confirmată nu doar la nivel de municipiu Cluj-Napoca, ci și la Florești, unde există cea mai tânără și educată localitate din România, de obicei foarte angajată în rețele sociale.

Startul l-a dat în premieră Primăria Cluj-Napoca, cu prima propunere online de acest fel.

Cetățenii pot depune câte un proiect pentru fiecare din cele 6 domenii strategice ale administrației locale: Alei, trotuare şi zone pietonale; Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei; Spații verzi și locuri de joacă; Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public etc.); Infrastructură educațională și culturală; Oraşul digital.

Valoarea fiecărui proiect nu trebuie să depășească 150.000 euro (TVA inclus).

În anul 2018 erau depuse 338 de proiecte pe  platforma www.bugetareparticipativa.ro, dintre care au fost declarate eligibile 126 de proiecte, stabilite în urma analizalei Comisiei tehnice a Primăriei.

La următoarea ediție au fost declarate eligibile 40 proiecte dintre cele doar 199 proiecte depuse.

Ediția din 2020 nu a mai avut loc, însă la apelul din anul 2021 au fost depuse și mai puține proiecte, doar 100, dintre care au fost declarate eligibile 20.

Atâta să poată gândi cetățenii din Cluj-Napoca, doar 20 de proiecte? Oare care să fie explicația pentru lipsa totală de interes?

O scuză ar putea fi că Primăria nu a implementat în integralitate proiectele declarate...

Vezi mai mult pe Cluj24.ro