Cluj24 prezintă fragmente din Clujul de altădată, surprinse de ziariștii din perioada interbelică și culese din gazetele vremii de Felix Ostrovschi de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca.

„Bradul şi vâscul, cele două plante care îşi dispută onorurile Crăciunului şi Anului Nou, n-au fost la origine simboluri creştine. Pomul de Crăciun e mult mai vechi decât creştinismulşi a apărut pentru prima oară, nu în ţările nordice, cum se afirmă de obicei, ci în Egipt. Ce e drept, acolo nu era vorba de brad, ci de palmier, care fusese ales simbol al anului, din pricină că frunzişul lui se îmbogăţea cu o nouă coroană în fiecare lună.

În ce priveşte vâscul cu frunzele lui lucioase şi verzi el simboliza la galii păgâni redeşteptarea naturii, care rezistă frigului şi zăpezii şi druizii, – preoţii lor, – îl tăiau la începutul anului cu un cuţit de aur, făcând apoi buchete cu care împodobeau altarele zeilor şi casele.

De altminteri, multă vreme prima zi a anului a fost sărbătorită cu mult mai mare fast decât Crăciunul, care era o sărbătoare pur religioasă. Copiilor li se dădeau daruri de Sfântul Nicolae şi de la el a rămas <<Moş Crăciun>> a cărui personalitate nu ar avea altfel nici o explicaţie.

În ţările anglo-saxone Santa Claus, cum îi se spune lui Moş Crăciun, nu e altul decât Sf. Nicolae. Cu timpul, darurile pentru copii s-au dat de Crăciun, iar ziua de Anul Nou a rămas rezervată darurilor pentru cei mari.

Aşa era şi în Roma antică. Pe vremea aceea de Anul Nou se da de obicei smochine şi curmale înfăşurate în frunze de aur împreună cu o sumă de bani.

Aceşti bani, trebuiau, în principiu, să fie folosiţi pentru cumpărarea...

Vezi mai mult pe Cluj24.ro